4,910 matches
-
scrisoare pe care am primit-o de la o fostă elevă a mea din Fălticeni. Este Ecaterina Pop Petrovici, fiica fostului Director la școala de Arte și Meserii din Fălticeni 107 Petre Pop. În prezent este o mare pictoriță În grafică, măritată cu un emerit grafician (Ion, n.n.) 106 D-na Racoviță era o descendentă a familiei Cichirdic. 107 În 1935, școala de arte și meserii din Fălticeni, de sub conducerea lui Petre Pop, mai funcționa În clădirea situată peste drum de biserica
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Încercat. Nu-i știu nici numele mic, dar și orașul... e mic și un advocat poate fi cunoscut. Preotul Cârlănescu - fost bunul meu prieten, ca și Mihai Lupescu, n-a avut decât o fată, care a stat la mine, Didina, măritată cu Pr. Todicescu - Iași (care a decedat), deci cele trei fete sunt ale altuia. 4) Mulțumesc pt. ilustrata, foarte reușită, a Muzeului. 5) Col. Gheorghiu mi-a trimis „Orizontul” cu S. Mândrescu. 599 De fapt am fost la Văratec. 969
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a personalităților culturale, artistice și științifice provenite sau având contacte cu zona „Băii” - Fălticeni, Suceava și apoi ceva similar despre nordul Moldovei: Botoșani, Dorohoi, Iași, Hârlău etc. (C. Petrescu, 700 D na Geta Dimitriu, născută Tomovici, originară din Fălticeni, fusese măritată În tinerețe cu un ofițer, unchi al profesorului George Țanu. Divorțată, s-a recăsătorit. Ea a locuit pe aceeași stradă cu mine și o cunoșteam de când era elevă la Liceul de fete, fiind cu patru ani mai mare ca mine
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
judecă tocmai pe Judecătorul Ultim, Stăpânul, adică Măcelarul, Hingherul cum Îl numește, cu fraternă oroare, poeta: „Noi - cei muritori/ noi scandăm: ia-ți Doamne cheia Înapoi/ cheia Împărăției tale de boală moarte gunoaie/ cheia măcelăriei tale terestre/ ia-ți-o Mărite Doamne Înapoi”. Nenumitul loc În care se Învârte, În cerc vicios, ucenica damnată a relua mereu de la capătul fără capăt Inițierea nu este greu de circumscris geografic și istoric. Răul „Își dă poalele peste cap”, deznădejdea roade „temeliile dorinței de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a distrus Întregul episod. Bloom m-a acuzat pentru asta, când a citit romanul. «Nu spui adevărul despre Alexandra.» Avea dreptate, nu spuneam adevărul despre ea și nici despre maică-sa, care nu mă Înghițea... Considera că fiica s-a măritat cu mine doar cu scopul ca s-o irite pe ea, pe maică-sa. Ceea ce este posibil, pentru că mă tot Întreb de ce s-ar fi măritat cu unul ca mine.” Ne putem Întreba și noi, desigur, de câtă obiectivitate dispune
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și nici despre maică-sa, care nu mă Înghițea... Considera că fiica s-a măritat cu mine doar cu scopul ca s-o irite pe ea, pe maică-sa. Ceea ce este posibil, pentru că mă tot Întreb de ce s-ar fi măritat cu unul ca mine.” Ne putem Întreba și noi, desigur, de câtă obiectivitate dispune un soț părăsit și care nu izbutește să-și uite rana, dar stimulentele creatoare vin mai curând din subiectivitate, cum bine știm, restabilind doar apoi, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care visează Statele Unite și călătorii pe mare.” Actualul rezident al Statelor Unite se grăbește să precizeze: „Soția mea a fost totdeauna o femeie pozitivă și plină de viață; nu pot exclude ca acea Sara, frustrată și plăpândă, care vrea să se mărite cu Spino cu orice preț, să fie chiar femeia pe care am văzut-o Însoțindu-l pe Tabucchi Într-o cafenea din Sottoripa. În cele din urmă, Spino, personajul funebru, bietul nenorocit pierdut În labirintul străduțelor din Genoa, era chiar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu mașina, dar verificam eu totul ca să fiu sigur că mă descurc. Am înțeles, spuse ea zâmbind din nou. Zâmbetul ei mi-a amintit de o colegă de liceu. O individă deșteaptă, despre care am aflat că s-ar fi măritat încă din facultate cu un revoluționar extremist, că a făcut doi copii pe care i-a părăsit, iar acum nimeni nu mai știa nimic de ea. Nu mi-aș fi imaginat vreodată că o fată de șaptesprezece ani, căreia îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Revoluția din Octombrie. Am mâncat floricele de porumb împreună cu zburătoarele. Nu mai pusesem de mult gura pe așa ceva. Mama și fetița priveau fântâna arteziană. Nu știu de ce, dar mi-au amintit de fosta mea colegă de liceu... cea care se măritase cu revoluționarul și care dispăruse după ce a născut doi copii. Ea n-avea cum să-și mai ducă copiii în parc. Îmi imaginam că avusese motivele ei să facă ceea ce a făcut, dar m-am simțit copleșit de un sentiment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Nothomb) sînt cîteva dintre invențiile literaturii feminine ale ultimilor zece ani, ficțiuni forte, expoziții ale unor șocante anomalii somatice. șirului acesta de orori i se adaugă recent o alta: o bătrînă de 83 de ani care se Îndrăgostește și se mărită cu un preot de vreo 30. Invenția Îi aparține unei marseieze de patruzeci de ani, Emmanuelle Bayamack-Tam, căsătorită cu un camerunez, autoare a patru romane publicate la editura POL (după ce primele două Îi fuseseră respinse de Jérôme Lindon, la Minuit
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
într-o suprapunere caleidoscopică de amintiri, senzații difuze, obiecte vetuste, înclinații și trăsături comportamentale. Atmosfera este impregnată de mirosul greu și răscolitor al castanilor, laitmotiv ambiental, și de legenda ce spune că fetele care stau sub ei nu se vor mărita. Volumul de povestiri Eternitatea e după colț (1972) analizează avatarurile unor forme de pasiune aflate la granița dintre așteptare și împlinirea ei. În A murit pasărea albastră, bunăoară, pe fundalul fricii de moarte, devenită obsedantă în cazul lui Pop, iubirea
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
vieții, Cernăuți, 1926; Lunatecii, Cernăuți, 1929; Botoșanii în 1932 (în colaborare), Botoșani, 1932; Sihăstria Sihlei, Botoșani, 1933; Geografia județului Botoșani (în colaborare cu M. Apostol), Botoșani, 1934; Spre sara lui Sfântu Vasile, Cernăuți, 1938; Momâia, București, 1947; Cum s-a măritat Măriuca Mandiței, îngr. și pref. Gheorghe Macarie și Manuela Macarie, Botoșani, 1997. Repere bibliografice: I. Gr. Oprișan, „De pe la noi ce-a fost odată” de Tiberiu Crudu, VL, 1926, 9; Toma C. Spătaru, Pe urmele lui Ion Creangă, „Răsăritul”, 1926, 8
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
au măturat chiar și ultimul bob de grâu. Nu conta că nu mai aveai ce mânca, cu ce să-ți hrănești animalele. Au fost presiuni și pentru noi dar și pentru sora mea, cea mai mare, Georgeta, care a fost măritată cu Vasile Dima2, cel care a făcut pușcărie comunistă, 4 ani la Gherla. Vasile Dima a făcut seminarul teologic și după seminar a fost luat pe front. C. I.: Făcuse politică legionară sau altfel de politică? R. R.: Nu, n-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
locuință ca să stăm și noi ca oamenii!". Acela n-a mai zis nimic. A chemat-o pe gazdă să-i spună să ne mai dea vreo cameră. Gazda i-a spus că deși are casa liberă ea trebuie să-și mărite fata și că nu ne mai poate da. Acela a tăcut, n-a mai spus nicio vorbă, dar i-am remarcat bunăvoința, pentru că părea că se gândește că și noi suntem oameni. C. I.: Interesantă remarca aceasta, părea că se
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dar surorile mele l-au dat afară. Asta era înainte de deportare, la vreo câțiva ani după ce murise tata și pe când mama era încă o partidă foarte bună. Surorile mele l-au dat afară, zicându-i că mama are fete de măritat, nu se mărită ea. Dușmanul poporului dintr-o intreprindere comunistă R. R.: Am plecat apoi de la Lupești la Bârlad, la fratele meu. L-am găsit prin intermediul unui anume Buțurcă, șef al serviciului de tracțiune CFR de la Bârlad, care fusese crescut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
l-au dat afară. Asta era înainte de deportare, la vreo câțiva ani după ce murise tata și pe când mama era încă o partidă foarte bună. Surorile mele l-au dat afară, zicându-i că mama are fete de măritat, nu se mărită ea. Dușmanul poporului dintr-o intreprindere comunistă R. R.: Am plecat apoi de la Lupești la Bârlad, la fratele meu. L-am găsit prin intermediul unui anume Buțurcă, șef al serviciului de tracțiune CFR de la Bârlad, care fusese crescut de o bunică
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Cuza, Holban, Stavru, Leon, Balș, Rășcanul, Burghele, Bogdan, Stamati și Ghica. Moșia Vasluiului trece de la un Ghica la altul. În anul 1825 ajunge la Elena, fiica logofătului Alexandru Ghica, descendent al lui C. Ghica, soră cu Vodă Ghica de la 1850, măritată cu colonelul rus A. Șubin, care în foaia de zestre capătă și „târgul Vasluiului cu toate seliștele de prin pregiur, după scrisori". Elena Șubin, spun documentele din tribunale, a stăpânit moșia Vasluiului de la 1825 până în anul 1883, când averea o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o zi două femei bulgarce, una cam bătrână și alta tânără: mama și fata. Aceasta din urmă, o fetișcană de vreo 17-18 ani, frumușică s-o bei într-o lingură de apă, mi se tângui pe românește că ea este măritată cu un om, aproape după un papugiu (pantofar), că bărbatul ei este bolnav, ofticos și că nu poate nici măcar să aducă în casă ce trebuie și că, de nevoie, ea s-a dus la mamă-sa să șadă. Ascultând-o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
decât pentru ea, ca și cum copilul ce avea să se nască nu era destinat să-i aparțină și lui, născut în această țară care nu era cea a tatălui său". Mama se închide în propria ei fericire, aceea de a fi măritată și mamă. "Nepăsătoare și neștiutoare, ea îl lăsa acolo pe prag, exclus, pierdut". "Avea speranța să se vadă în copil, dar copilul semăna cu mama, "negru, negru, biet copilaș țigănos și drăgălaș!" El era străin și pentru fiul său. Când
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
jocul, apoi, seara, bălul, la care participau și gospodării(familiile). Apoi, tot ei organizau jocul și bălul în a doua și a treia zi de Crăciun(în prima seară, mergeau cu Bereza, alai de colindători și lăutari, la fetele de măritat, unde, după colinde, urma jocul cu fata gazdei). În ajunul Anului Nou, după ce primeau autorizarea autorităților civile și binecuvântarea preotului, tinerii, unii, îmbrăcați în uniforme de ofițeri ai armatei române, alții, costumați în haiduci(cu căciuli, ițari, jiletci, împodobite cu
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de tinerii așezării, care au obținut, ca și tinerii din Sticlăria, numeroase premii la concursurile județene și naționale. Un alt obicei cunoscut localnicilor din Sticlărie este „Bereza“. În Ajunul Crăciunului, alaiul de băieți merge pe la casele unde sunt fete de măritat pentru a le colinda. Pentru că, printre flăcăi, se află, de regulă, si alesul inimii, fata care primește „Bereza“ se pregătește intens, cu bucate alese, pentru a-și dovedi calitățile de viitoare soție. „Tânără se pregătește cu mâncare, dar și cu
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
fost uciși; fete necăsătorite pe care povara creșterii fraților mai mici (sau copii ai fraților căsătoriți care au fost uciși) a căzut deodată asupra lor, Îmbătrânindu-le Înainte de vreme. Majoritatea fetelor evreice din Iași au avut puține șanse să se mărite În anii următori, deoarece numărul tinerilor de vârstă corespunzătoare a scăzut În mod brusc. O parte dintre ele s-au măritat În cele din urmă cu bărbați mult mai În vârstă, iar cele care n-au reușit să se elibereze
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
căzut deodată asupra lor, Îmbătrânindu-le Înainte de vreme. Majoritatea fetelor evreice din Iași au avut puține șanse să se mărite În anii următori, deoarece numărul tinerilor de vârstă corespunzătoare a scăzut În mod brusc. O parte dintre ele s-au măritat În cele din urmă cu bărbați mult mai În vârstă, iar cele care n-au reușit să se elibereze de doliul care a căzut asupră-leși le-a zdruncinat sufletul au rămas celibatare. Numeroase case și apartamente din cartierele sărace au
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
14. IAN. 1942 BULETIN INFORMATIV Pentru Transnistria De la 15 Decembrie 1941 la 15 Ianuarie 1942 [...] 2. CURENTE POLITICO-SOCIALE. [...] c. PROBLEMA EVREIASCĂ: Se semnalează că o parte din evreii neevacuați din Transnistria ăși botează copiii în religia creștină ortodoxă și își mărită fetele după creștini. Serviciul religios s'a efectuat de preoți ruși. Populația locală își manifestă bucuria văzând convoaiele de evrei ce merg spre Bug, socotind acest exod al lor, ca o pedeapsă cerească pentru toate cele făcute de ei. Plasarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
an, 1969, și s-au dezvăluit peste vreo 16 sau 18!). Lita era absolventă de școală medie, cum încă se spunea, repartizată la noi la dispensar, nu am reținut ce: asistentă, moașă, doctoriță? N-a stat mult. Curând s-a măritat și-a luat drumul orașului, unde se simțea, bănuiesc, în elementul ei natural. Zâmbetul cu care a răspuns șuierului meu puștesc mi-a răsărit deseori în amintire, colorând clipe anoste... Lita Ford m-a cucerit - e nevoie s-o spun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]