6,924 matches
-
statuie; stînci; stîncos; Suceava; superb; tărie de caracter; tărie; telecabină; tihnă; tînăr, înalt; trăinicie; unde; urcare; uriaș; ușurință; vara; viața; vreau; vulcan; vultur (1); 808/232/77/155/0 murdar: curat (142); urît (51); noroi (46); jegos (44); neîngrijit (29); mizerie (25); nespălat (23); pătat (23); negru (20); glod (13); copil (11); gunoi (11); haină (10); pată (10); scîrbos (9); necurat (8); pămînt (8); praf (8); haine (7); neplăcut (7); jeg (6); apă (5); muncitor (5); țigan (5); dezgust (4); dezordine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Gheorgheni; haios; haos; ieșire; iluzie; imaș; imens; încîntare; infrastructură; înfricoșător; interes; interesant; intimidare; întreg; înverzit; istorie; junglă de beton; leu; libertate; loc de naștere; locul de naștere; locul tuturor posibilităților; luminație; magazin; mall; mașină; mediu de viață; mediu urban; Miami; mizerie; modernism; modernitate; moll; Mongolia; mort; mulți cetățeni; muncă; muzee; Napoli; natalitate; Neamț; necunoscut; nervozitate; zgîrie-nori; noutate; oameni mulți; oaspete; oportunitate; Oradea; parcare; parte; pe malul mării; picior; Pitești; plăcere; plină mișcare; Plopeni; polis; praf; prăjitură; prieteni; primar; primitor; proveniență; pustiu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gaură; geografie; glas; globul pămîntesc; gospodar; graniță; gravitație; greu; greutate; grîne; ha; hărnicie; hectar; hotar; ieșean; imensitate; infinitate; investiție; istorie; început; închis; îndepărtat; întreg; jumătate; legat; liber; libertate; lot; lume; lumea întreagă; lună; maron; maroniu; masacru; meleag; metal; doi metri; mizerie; mîncare; moale; morți; moșie; mult; mulțime; munca; murdărie; natura; din el ne-am născut; neatins; nemărginire; nepăsare; nesiguranță; noroios; nutrienți; ocrotit; ogor; olar; orizont; oțel; patriot; pădure; picioare; pierdere; pietre; planete; plantare; plin; ploaie; porumb; prășit; producție; prospețime; puternic; puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dulce; durere; elementar; extensie; fata babei; fată; feminin; feminitate; finețe; firav; fire multe; fixativ; frizură; fruct-copac; galben; ghemotoc; greutate; haine; imagine; iubire; iubită; împletitură; îngrijit; înțelepciune; înveliș; laptop; lăuntric; lucios; lume; lună; lung și negru; lung, frumos; lunguieț; mamifer; mătreață; mizerie; mîndrie; nas; natura; natural; nervi; normalitate; oaie; oameni; pară, pere; pară; parte din corp; păduchi; păr; păr lung; perlă; personalitate; picior; piele; pieptăn; pigment; pisică; plăcintă; podoaba; pom fructifer; prietene; proaspăt; protecție; pufos; puternic; regenerare; roade; scîrbă; silă; slab; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
jos; energie; eternitate; fără suflet; fereastră; feroce; fier; de fîntînă; floare; foarfecă; frumoasă; frumos; gaură; geam; grădină; groapă; iad; iarbă; impediment; indiferență; inel; inert; pe inimă; împiedicare; început; încercare; lavă; lipsă mișcare; loc pitoresc; longevitate; lumea; malul unui rîu; marmură; mizerie; moarte; monotonie; mormînt; murdar; naturală; neînsuflețit; neregulat; obiect dur; om; penetrare; piatră; piedică; pietricele; pietriș; Pietroasa; povară; problemă; probleme; puncte; puternică; răcire; rezistent; rigid; la rinichi; rotundă; roză; sacru; sărăcie; scrisă; sfărîmicios; smarald; soare; solidă; spargere; stană; statornic; statornicie; stîlp
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); avocat (2); circ (2); criză (2); de stat (2); democrat (2); dezbateri (2); discurs (2); documente (2); economic (2); enervant (2); formal (2); fraudă (2); Ghimpu (2); greu (2); iacs (2); interese (2); inutil (2); Iohannis (2); mafie (2); mizerie (2); mîrșav (2); neinteres (2); neîncredere (2); nepăsare (2); pălăvrăgeală (2); plictiseală (2); politică (2); primar (2); probleme (2); proști (2); putere (2); război (2); senat (2); somn (2); statal (2); vorbăreț (2); zero (2); acte; acțiune; afacere; afacerist; alegere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
teorie; trădare; tu; TV; ură; vechi; viclean; viclenie; viziune; vînzare; vorbind(1); 789/288/96/192/3 politică: minciună (74); minciuni (35); corupție (25); parlament (24); președinte (23); guvern (21); prostie (19); partid (16); Băsescu (14); hoție (13); Ponta (12); mizerie (9); murdară (8); bani (7); ceartă (7); conducere (7); haos (7); putere (7); țară (7); democrație (6); hoți (6); murdărie (6); deputat (5); deputați (5); economie (5); fals (5); furt (5); nebunie (5); nedreptate (5); Parlament (5); stat (5); vorbă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
scrisoare; Scufița Roșie; de seară; singur; skaska; spune; spunere; spusă; stele; succes; școală; tare; telenovelă; tîlc; tragică; trist; tristețe; de uitat; ușurare; vară; vatră; vechi; de viață; viteaz; vorbă; vrajă; zice; zmei; zmeu(1); 821/274/90/184/0 praf: mizerie (114); murdar (74); pulbere (66); colb (50); murdărie (43); alergie (20); strănut (19); curat (12); nisip (12); curățenie (11); drum (10); pămînt (10); ochi (9); dezordine (8); mult (8); mobilă (7); pușcă (7); cenușă (6); tuse (6); alb (5); de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
drum de țară; de pe drum; dulap; pe dulap; element; eu; făină; ceva fărîmițat; fin; frică; fumat; goliciune; greu; inexistent; iritație; a te înăduși; înecător; îngrijorat; înșelăciune; jegos; de pe jos; lemne; leneș; limită; magazin; mansardă; mare; materie; mereu; minciună; miros; mirositor; mizerii; mop; mort; muștar; narcotic; nasol; naștere; neant; neglijență; negură; neîngrijit; nemerituos; nepăsare; neplăcut; nesănătos; de nisip; din ochi; oraș; paf; paragraf; păcat; părăsit; pe; pete; pîclă; pleavă; prăfuit; prăjitură; primar bun; pulberi; pungă; pustietate; putoare; raft; respir; nu pot respira
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
explozie; fapte; femeie; film; foame; foamete; fortărețe; frate; fulger; fum; Galia; gălăgie; genocid; Germania; gîlceavă; gloanțe; glonț; greutate; independență; interes; a irosi; istorie; ițe; împușcături; îndurare; înfricoșător; înfruntare; înțelegere; lacrimi; lege; lupta; luptă, pușcă; luptător; marți; masacru; mereu; metal; minciuni; mizerie; model; mulțime; muniție; nazism; necazuri; nedreptate; neevoluat; neînțeles; nenorocire; nevăzut; nimic; patrie; patriot; pericol; pistol; plînsete; prăpăd; pretext; primul război mondial; problemă; probleme; pușcă; Putin; răscoală; reglare de conturi; revoltă; roman; sfînt; sfîrșit; spaimă; speranță; strașnic; supraviețuire; știu; tanc; tare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
drăgălaș; drăgălășenie; drăguță; durabil; eleganță; Eminescu; familie; fasole; finețe; finuță; firav; firimituri; floare; fluture; fragilă; fragilitate; frumușică; gard; gălăgie; gărgăriță; geam; glas; glie; grație; graur; grijă; gușă roșie; harnic; iarnă; insectă; inocentă; înălțime; înger; lăstun; legendă; litere; mare; minuscul; mititică; mizerie; moartă; natură; nepăsare; nevinovată; noroc; oau; pacea casei; pagubă; pai; pare; patrie; păsări; pirat; pistrui; pixuri; plăpînd; plimbare; porumbel; potîrniche; prieten; privighetoare; privighetoarea; puișori; reîntoarcere; roșu; roz; sacru; sat; sensibilitate; sezonier; sfînt; simetrie; simplitate; stol; str. Turului în copilărie; străinătate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
clăbuc; de corp; cosmetic; cosmetice; cremă; curată; curățare; curățire; denigrare; deodorant; des; dreptate; evrei; fag; față; fin; frecare; frînghie; frumos; grăsime; grăsimi; imaculat; instrument de curățare; închisoare; să fie lichid; lipsă; lubrifiant; mașină; menaj; microbi; minciună; miros frumos; miros plăcut; mizerie; mîna; mîna pe tine; nisip; obiect; occident; parfumat; pix; plapumă; plăcere; plăcut; praf; produs; prosop; rîu; sănătate; săpuneală; scapă; scăldat; nu-l scăpa; scăpat; sodă; solid; spală-te; spăl; substanță chimică; tare; telenovelă; trandafir; trezire; urîțenie; usturime; verde (1); 799
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inimă; inimă bună; irelevant; fără iubire; împărat; înăuntru; înfometat; îngrijire; îngrijorare; înțelepciune; jos; lacrimă; laș; leit; lenos; lihnit; limitat; limită; liniștit; lipsă de bani; lipsă de interes; lipsit de bani; lipsit de toate; mai sărac; mereu; milos; milostenie; minte; mizer; mizerie; mînă întinsă; mulțumire; muncă; murdărie; muritor de foame; neajutorare; necaz; necitit; nefericire; neinspirat; neinteresant; neîngrijit; neînstărit; neliniște; nemîncat; nemulțumit; nenoroc; neșansă; neștiutor; nulitate; numere; om al străzii; om de rînd; om fără ajutor; om fără bani; omul; și onest; orfani
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grîul; grupa; gunoaie; hainele; hapsîn; hrană; inima; iubi; îmbrățișeală; împreună; în mînă; înapoia; încîntare; încredere; îndura; înghesuie; joc; jucării; lan; lanț; lărgește; lărgime; lega; legătură; locuire; lucruri; lupte; mama; masă; masturbare; mă ia în brațe; mătură; menține; merele; micșorare; milă; mizerie; muncitor; nădejde; negeneros; neîncăpător; nesiguranță; nu strînge; nu știu; nuci; ordine; palma; pantalon; pantalonii; pantof; patul; fiecare pentru; persoană; pietre; pixuri; plăcere; plecare; plînge; porumbel; posesie; posesiv; presa; primește; program în care; pumni; pune; pururi; puteri; rana; rău; recolta; recoltă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
drum; dulce; excursie; familie; de femeie; fină; forță; fotbal; fuga; fugă; fuge; gașcă; gheață; ghimpe; gîdilat; a gîdili; de gîscă; grea; gros; început; jar; jos; laba (piciorului); labă; șlapi; luptă; Maica Domnului; masaj; la mașină; membru; merge; micuță; mîngîiere; miros; mizerie; Moldova; murdărie; număr; o gîdilă; organ; de pantof; de papuc; pădure; parte a piciorului; pași; păși; patruzeci și doi; pedichiură; pește; de picior; piciorului; plată; platformă; pontaj; rănită; rotund; sanda; scări; sensibil; sensibilă; senzualitate; sfîrșit; siguranță; sub; ștrand; talpă; tălpi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gînd; gîndire; gînduri; gol; grea; gri; groaznică; Grumpy Cat; ignoranță; insuportare; inutil; inutilă; inversiune; invidios; iubește; împăcare; înfumurat; îngrozire; înșeală; întunecat; lacom; lacrimi; lăcomie; legume; leneș; lipsă de control; love; lume; lume rea; lup; mai; matematică; măcinare; medic; milă; minciună; mizerie; mîhnire; moarte; de moarte; monstru; motiv; muncă; națism; nebun; nebună; nebunie; necurat; nedescrisă; nefericire; negativitate; negricios; neiubit; neîncredere; neliniște; nemaipomenită; nenorocire; nepăsare; nesuferit; niciodată; non-suportabil; obraz; om rău; oraș; ostilitate; pagube; păianjen; părinți; pedeapsă; persoană; pierdere de timp; plăcere; plîns
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
drăgălașă; drumul; ea; entuziasm; ce ești; fată; fete; foame; gingaș; gospodărie; grasa; ha-ha; iarba; iepure; imaș; India; inteligentă; iubit; juncă; cu lapte; de lapte; lapte, bani; lapte/ Milka; lapte-delicatese; lăptic; legată; lene; leu; liniște; luptă; mamifer; medicină; mică; miel; milky-way; mizerie; moale; mov; murg; natură; neajutorare; neplăcut; ogradă; orătanie; pasc; pătată; pete; picioare; plajă; fosta prietenă; privire; prostie; resturi; roșie; roz; rumegă; sfînt; sîrbu; sursă; sursă de hrană; teacă; tristă; țîță; țîțe; uger; unică; uriaș; urîtă; văcar; vale; viața la țară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
număr de șase, sunt în seama directoarei”. Și exemplele ar putea continua. Într-o însemnare (ms. 2264) de mai târziu Eminescu rezumă astfel acest tablou: „școalele din județul Vaslui sunt cele mai bune posibile, precum lumea lui Leibnitz, cu toată mizeria și nimicnicia ei vădită, este cea mai bună lume posibilă, căci posibilitatea și existența sunt identice și ceea ce e posibil există”. Exista o lume formată din „copii goi și bolnavi, învățători ignoranți și rău plătiți, administratori superficiali” care, în nici un
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
aceste realități - e cu atât mai puternică, cu cât totul pare să fie efectul relei „administrațiuni” și al corupției. Iată: „Obligativitatea învățământului e o iluzie. Leafa învățătorului e adesea egală cu a unui vătăjel, întreținerea localului proastă, pe când alături cu mizeria scolastică trăiește o clasă de scribi netrebnici sub formă de primari, ajutori și perceptori etc., care sunt pe atâtea organe de apărare și de șicană în comună și care nu aduc bunei-stări a țăranului nici atâta folos câtu-i negru sub
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și posibilității educației sociale a maselor - acesta e crezul acestui reprezentant al cooperatismului românesc. Cum au fost materializate asemenea idei în cooperația română? Toți doctrinarii pionieri ai cooperatismului românesc au susținut această formulă ca pe o posibilitate de a ameliora mizeria țărănimii și, mai apoi, a clasei muncitoare, dar și ca formă de educație socială. Trei „principii generale” au stat la baza tuturor formelor de „societăți cooperative”, scrie unul dintre animatorii acestei mișcări la noi, A.G. Galan: „interesul muncii, ajutorul propriu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mai apoi, vorbesc despre lupta acestor răzeși pentru menținerea stării lor. Actele oficiale au consemnat acțiunile acestora până în vremea primului război mondial. Noile relații sociale de după război au făcut să se piardă însă conștiința de „neam” a locuitorilor comunei, iar mizeria și neștiința au definitivat acest proces. Când, în 1927, s-au pus bazele Căminului Cultural Ungureni, locuitorii acestor așezări resimțeau o nevoie acută de „lumină”, de aer nou. Instituția de la Ungureni este prima de acest gen în țara noastră. Profesorul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de preferință calmante (ceai de tei etc.), indispensabile pentru rinichi, ficat, inimă și stomac. Infuzii nu mai mult de 10 minute, maximum un sfert de oră” Ă 390, 31 mai 1980), are dureri de cap din pricina unei rinite cronice („Târăsc mizeria asta de 70 de ani!” Ă 403, 21 ianuarie 1981) sau ține regim din cauza unei gastrite cronicizate, de care trage cu o anume pasiune. În fine, totul e praf: „Cum ți-am mai spus Ă îi scrie lui Arșavir Acterian
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în ea însăși? Dumneataă e vorba de Aichelburg Ă dispui de o seninătate pe care n-ai fi cunoscut-o dacă aveai fericirea să trăiești printre noi. Pe voi suferințele v-au condus spre înțelepciune. Pe noi, norocul Ă spre mizerie spirituală” (16 iulie 1973 Ă 505). În legătură cu România, în Cioran vibrează încă doruri greu de reținut. La un moment dat, vede o mică fotografie pe spatele căreia scrie Văcălai. Comentează: „Se văd niște brazi, multe oi, două, trei stâne, toate
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
civilizație care nu mai crede în ea însăși? Dumneata dispui de o seninătate pe care n-ai fi cunoscut-o dacă aveai fericirea să trăiești printre noi. Pe voi, suferințele v-au condus spre înțelepciune. Pe noi, norocul Ă la mizerie spirituală” (16 iulie 1973 Ă 505). De fapt, prin toate aceste cuvinte, Cioran încearcă să explice de ce, atunci când citise câteva poeme primite de la Wolf Aichelburg, remarcase că ele sunt „lipsite de demonul perversității”. Un demon pe care Cioran îl caută
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
tocmai din acest motiv, al neputințelor, doar că o face cu voluptate, căci neputința devine ea însăși sens, în măsura în care devine cel puțin tărâm de explorat. Ura, disprețul, dezgustul, greața de sine însumează tot acest curaj negativ în care Cioran excelează. „Mizeriile mele!”, exclamă la un moment dat, pentru a continua: „singurul lucru care mă preocupă cu adevărat. Tot ce am scris se reduce la o meditație pe marginea lor; au fost întotdeauna însăși materia gândurilor mele, unicul obiect al obsesiilor mele
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]