4,567 matches
-
și Transnistria, unde se folosește cuvântul Moldoveni pentru a-i deosebi pe românofonii de acolo, de cei din România (fără să existe vreun acord dacă Moldovenii dintre Carpați și Prut sunt "deosebiți" de ceilalți români, sau sunt "români deosebiți de moldovenii din Republica Moldova"). Naționalismul șovin și antiromânesc din aceste țări, folosește faptul că vorbitorii limbii dacoromâne dinafara României nu aparțin națiunii politice române (adică nu posedă cetățenia română) pentru a implementa ideea (atât la oamenii locului, cât și în opinia internațională
Ius soli () [Corola-website/Science/315275_a_316604]
-
naționalitate) să devină cetățeni. În România, foștii cetățeni români expatriați care și-au pierdut cetățenia, sau au renunțat la ea înainte de 22 decembrie 1989, precum și copiii și nepoții lor, pot cere cetățenia română prezentând o cerere bazată pe documente. Cetățenii moldoveni sau ucraineni care posedă limba română și care pot dovedi ca au fost, ei, părinții lor sau bunicii lor, cetățeni ai României înainte de 28 iunie 1940, pot de asemenea să ceară cetățenia română prezentând o cerere bazată pe documente. În
Ius sangvinis () [Corola-website/Science/315276_a_316605]
-
cererilor condiționează o așteptare de mai mulți ani. Cercetătorii din științele umane nu confundă Dreptul strămoșesc ("jus sanguinis" care definește comunitățile istorico-lingvistice) cu Dreptul pământean ("jus soli" care definește națiunile politice), și folosesc substantive comune : ...folosirea substantivelor proprii (Scoțieni, Corsicani, Moldoveni, Lipoveni, Găgăuzi, Romi...) fiind rezervată comunităților istorico-etnice care nu constituie nici un ansamblu lingvistic în sine, nici o națiune politică, ci sunt definite prin o istorie comună sau o apartenență geografică anume. Astfel, deosebind Dreptul strămoșesc de Dreptul pământean, cercetătorii din științele
Ius sangvinis () [Corola-website/Science/315276_a_316605]
-
ci și pentru a deosebi Dacoromânii de acolo (în Banatul sârbesc și de-a lungul Dunării) de cei din România. Această strategie este denumită "vlahism". Sub denumirea de "moldovenism", este folosită și în Basarabia și Transnistria, unde se folosește cuvântul moldoveni pentru a-i deosebi artificial pe românofonii de acolo, de cei din România (fără să existe vreun acord dacă Moldovenii dintre Carpați și Prut sunt "deosebiți" de ceilalți români, sau sunt "români deosebiți de moldovenii din Republica Moldova"). Naționalismul șovin și
Ius sangvinis () [Corola-website/Science/315276_a_316605]
-
Această strategie este denumită "vlahism". Sub denumirea de "moldovenism", este folosită și în Basarabia și Transnistria, unde se folosește cuvântul moldoveni pentru a-i deosebi artificial pe românofonii de acolo, de cei din România (fără să existe vreun acord dacă Moldovenii dintre Carpați și Prut sunt "deosebiți" de ceilalți români, sau sunt "români deosebiți de moldovenii din Republica Moldova"). Naționalismul șovin și antiromânesc din aceste țări, folosește faptul că vorbitorii limbii dacoromâne dinafara României nu aparțin națiunii politice române (adică nu posedă
Ius sangvinis () [Corola-website/Science/315276_a_316605]
-
Transnistria, unde se folosește cuvântul moldoveni pentru a-i deosebi artificial pe românofonii de acolo, de cei din România (fără să existe vreun acord dacă Moldovenii dintre Carpați și Prut sunt "deosebiți" de ceilalți români, sau sunt "români deosebiți de moldovenii din Republica Moldova"). Naționalismul șovin și antiromânesc din aceste țări, folosește faptul că vorbitorii limbii dacoromâne dinafara României nu aparțin națiunii politice române (adică nu posedă cetățenia română) pentru a implementa ideea (atât la oamenii locului, cât și în opinia internațională
Ius sangvinis () [Corola-website/Science/315276_a_316605]
-
Satu-Nou, întâlnit și sub denumirea Novoselie (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Sărata din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 14 m, în partea sud-vestică a raionului Sărata. Teritoriul localității este străbătut de râul Cogâlnic; în apropierea satului are loc vărsarea râului Cilighider în Cogâlnic. El se află la o distanță de 7
Satu-Nou, Sărata () [Corola-website/Science/318617_a_319946]
-
1967-1977 au fost construite 115 de case și 13 km străzi și drumuri asfaltate. Începând din anul 1991, satul Satu-Nou face parte din raionul Sărata al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.000 locuitori, preponderent români (moldoveni). Locuitorii satului Satu-Nou se ocupă în principal cu agricultura și zootehnia. Se cultivă cereale și se cresc animale (porcine). În localitate funcționează un atelier de tâmplărie, un atelier de producere a faianței și combinat vinicol. Școala din Satu-Nou este o
Satu-Nou, Sărata () [Corola-website/Science/318617_a_319946]
-
au fost alipite RSS Ucrainene . În toamna anului 1940, Comitetul Executiv Raional Volontirovca din RRS Moldovenească a inițiat un demers către Sovietul Suprem al URSS, de trecere a satului Manja în componența RSS Moldovenească, deoarece populația sa este formată din moldoveni și el se află în apropiere de frontiera interunională. În mai 1941, Sovietul Suprem al URSS a respins demersul "„privind trecerea satului Manja din raionul Starocazacie, RSSU, în raionul Volontirovca, RSSM, deoarece depărtarea acestui sat de centrul raional Volontirovca nu
Manja, Sărata () [Corola-website/Science/318615_a_319944]
-
străzile Romei în drumul său spre Torino . Republica Moldova a trimis la Torino o delegație formată din 7 sportivi (4 bărbați și 3 femei), care au concurat la 3 sporturi cu 9 probe (4 masculine și 5 feminine). Cinci dintre sportivii moldoveni selecționați în lotul național olimpic erau din cadrul Clubului Sportiv Central al Armatei. Majoritatea sportivilor moldoveni erau străini naturalizați: biatloniștii Mihail Gribușencov, Natalia Levcencova și Valentina Ciurina erau ruși și sănierul Bogdan Macovei era român. Cel mai bune rezultat obținut de
Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 () [Corola-website/Science/318722_a_320051]
-
antrenat de Hans Daniel Fahrner. Cei doi elvețieni au concurat la competițiile de Cupă Mondială de Schi Alpin din sezonul 2006/2007 din partea Republicii Moldova. În întrecerea de la Schladming din 30 ianuarie 2007, el s-a clasificat pentru prima dată ca moldovean în primii 30, dar și-a pierdut poziția în următoarele întreceri. El a concurat ca reprezentant al Moldovei la Campionatul Mondial de Schi Alpin de la Åre (2007), terminând pe locul 11 în proba de slalom. În sezonul 2008/2009, rezultatele
Urs Imboden () [Corola-website/Science/318744_a_320073]
-
al XIV-lea este atestată construcția morilor de apă românești tip "roată cu făcaie", considerate un adevărat strămoș al turbinei hidraulice a lui Pelton. Aceeași tip de energie este folosită și la acționarea fierăstraielor, menționate în 1559 prin documentele domnitorului moldovean Alexandru Lăpușneanu și la presele cu valțuri la monetăria din Baia Mare (1580). La 8 decembrie 1366 datează cea mai veche mențiune documentară referitoare la fabricarea berei pe teritoriul țării. Printr-un act datat pe 31 octombrie 1402 același lucru este
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
națională și teritorială". Pe 4 septembrie, acest comitet publica propriul său ziar, "Soldatul român", avându-l ca director pe Iorgu Tudor. În același timp, Adunarea Națională Ucrainiană decreta că Basarabia este parte a Ucrainei, ceea ce a dus la solicitarea de către moldoveni a protecției Guvernului provizoriu rus de la Petrograd. În perioada 23-27 octombrie 1917, consiliul ostășesc a proclamat autonomia Basarabiei și formarea "Sfatului Țării" ca organ legislativ. Au fost aleși 44 de deputați din rândurile soldaților, 36 de deputați din partea țăranilor, 58
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
Țării" ca organ legislativ. Au fost aleși 44 de deputați din rândurile soldaților, 36 de deputați din partea țăranilor, 58 de deputați fiind aleși de comisiile comunale și ale ținuturilor și de asociațiile profesionale. Din totalul de 156 deputați, 105 erau moldoveni, 15 ucrainieni, 14 evrei, 7 ruși, 2 germani, 2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean și 1 grec. Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 și a fost ales ca
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
Dinăuți (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 231 metri, în partea de centru-nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Dinăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Ghenăuți
Dinăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315997_a_317326]
-
Berestea, întâlnit și sub forma Beresta (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 167 metri, în partea de centru-nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Berestea a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În anul 1735 a
Berestea, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316032_a_317361]
-
Vancicăuții Mici, întâlnit și sub forma Ivancăuții Noi (în , în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Costiceni. Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 120 metri, în partea de sud a raionului Noua Suliță, în apropiere de frontiera cu România. Localitatea Vancicăuții Mici a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia
Vancicăuții Mici, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316030_a_317359]
-
Nesfoia, întâlnit și sub forma Nesvoia (în , transliterat Nesvoia, în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 196 metri, în partea de nord-est a raionului Noua Suliță. De această comună depinde administrativ satul Coșuleni. Localitatea Nesfoia a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia
Nesfoaia, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316028_a_317357]
-
Mămăliga (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 115 metri, în partea de sud-est a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontierele cu România și Republica Moldova. De această comună depinde administrativ satul Coșuleni. Aici
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
Răchitna, întâlnit și sub forma Rachitna (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 217 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Răchitna a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace
Răchitna, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316035_a_317364]
-
Vancicăuții Mari (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 124 metri, în partea de sud a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontiera cu România. De această comună depinde administrativ satul Vancineți. Localitatea Vancicăuții Mari
Vancicăuții Mari, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316031_a_317360]
-
Bălcăuți, întâlnit și sub forma Balcăuți (în , transliterat Balkivți, în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 187 metri, în partea de nord-est a raionului Noua Suliță. Localitatea Bălcăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Bălcăuții
Bălcăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316029_a_317358]
-
Dumeni (în , în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Costiceni. Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 121 metri, în partea de sud-est a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontiera cu România. Localitatea Dumeni a făcut parte încă de la înființare din Ținutul
Dumeni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316033_a_317362]
-
Lehăcenii Tăutului, întâlnit și sub forma Priprutea (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 142 metri, în partea de centru-sud a raionului Noua Suliță, pe malul râului Prut. De această comună depinde administrativ satul Cotul Boianului. Localitatea Lehăcenii Tăutului a făcut parte încă de la înființare din regiunea
Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316082_a_317411]
-
Buda (în , transliterat Buda, în și în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mahala. Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 185 metri, în partea de vest a raionului Noua Suliță. Localitatea Buda a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]