5,311 matches
-
Cel dintâi, al faptului ritual, este definit de timpul iterativ al imperfectului contemplativ („sărea câte un cerc”), pentru ca viziunea cronologizantă a feciorului să perceapă încheierea procesului de eliberare a principiului distructiv într-o anterioritate redată de perfectul simplu indicativ. Ivirea monstrului colosal instaurează prezentul continuu al mitului și în același timp provoacă absența miresei speciale, percepută tardiv, când nimic nu mai putea împiedica raptul. Timpul închis al perfectului compus impune actul recuperatoriu, ce începe prin călătoria pe urmele monstrului, pentru a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
indicativ. Ivirea monstrului colosal instaurează prezentul continuu al mitului și în același timp provoacă absența miresei speciale, percepută tardiv, când nimic nu mai putea împiedica raptul. Timpul închis al perfectului compus impune actul recuperatoriu, ce începe prin călătoria pe urmele monstrului, pentru a reinstaura perioada benefică universală. Prezența sacră aduce în lume simboluri ale belșugului promis, figurat de etaloane sociale convenționale: „Casa lui Bucățică - nu casa părinților lui, că el avea alta - era un bordei urât la înfățișare și vechi, băgat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
împart un teren artistic fertil pentru continuitatea modalității narative, călătorul spre lumea arhetipurilor fiind regăsit în ambele specii. Călătoria reprezintă alegoria inițierii, căci ea cuprinde toate datele simbolice ale acesteia: ieșirea din familial, probele drumului, întâlnirile revela¬torii, lupta cu monstrul și revenirea în Cosmos, cu sensul etimologic al acestui cuvânt. Baladele prezintă însă două forme ale plecării eroice, una caracteristică acestei specii, care descrie drumul și întâlnirea cu sacrul dincolo, și una preluată de la basm, ce începe printr-o situație
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să îi înfrângă în luptă dreaptă pe luptătorii regali: „A luptat cât a luptat și când l-a luat [l-a aruncat] prin fereastră pe masă la împărat” (Oșani - Grecia). Lupta lipsită de încordări dramatice demonstrează că feciorul a biruit monștrii arhetipali și îi conferă statutul consacrant. O altă probă fizică comportă valențe estetice, direcționând efortul muscular către preocupări artistice. Nu întâmplător, fecioara deține secretul rezistenței, de la cântecul măiestru la dans nefiind decât pasul de la static, la eliberarea motorie: „Juca atât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
extrem, căci el nu ia doar patru mere, câte i se cer (număr asociat punctelor cardinale, deci universului contingent), ci îl smulge cu totul pentru a-l aduce să rodească în profan. Ființele - gardian de pe celălalt tărâm nu sunt nici monștri, nici șerpi ori vidre, ci trei zâne. Lupta cu un principiu feminin agresiv de tipul ielelor (o altă prezență terifiantă din această categorie este Sâla - Samodiva, cu care se întrece BogdanDimian) constituie un semnal în plus că încercarea are o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o hiperbolizare a reușitei solicitate, este o imagine familiară din colindele de flăcău, în care, după o luptă dreaptă cu leul, tânărul îl pune în „zgardă” de mătase și îl coboară viu prin sate. Victoria este absolută, „legarea efectivă a monstrului (demonului) fiind reprezentarea alegorică a unei acțiuni magice abstracte, de ordonare, pe care o produce Demiurgul asupra Haosului (monstrului primordial)”. Căutători propriu-ziși, fiindcă sunt singurii care călătoresc, și nu doar se cufundă în cealaltă lume, sunt personajele de basm Ardiu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu leul, tânărul îl pune în „zgardă” de mătase și îl coboară viu prin sate. Victoria este absolută, „legarea efectivă a monstrului (demonului) fiind reprezentarea alegorică a unei acțiuni magice abstracte, de ordonare, pe care o produce Demiurgul asupra Haosului (monstrului primordial)”. Căutători propriu-ziși, fiindcă sunt singurii care călătoresc, și nu doar se cufundă în cealaltă lume, sunt personajele de basm Ardiu și Pătru. Cel dintâi este „omologul” lui „Arghir, cel mai pedepsit cu dor” din povești, sintagmă întâlnită și în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și de dificultatea ascensiunii. „Muntele sacru este adevăratul tron, căci acolo domnește zeul, stăpânul și creatorul Universului”. Stihiile ce l-au smuls din mediul securizant al criptei l-au adus, așadar, în inima Olimpului, pentru confruntarea cu zeii supremi și monștrii inițiatici, cum este aici fata ivită din piatră, care îl torturează de trei ori. Chinurile tripartite distrug definitiv fragilitatea umană și au recompensa în starea superioară a trupului, metamorfozat sub puterea toiagului divin, care-l atinge tot în trei rânduri
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
câine de aur, cal de aur, fecior cu părul de aur. O aparentă scăpare narativă face ca, după ce tot basmul a fost invocat diavolul, personajul urmăritor să fie denumit zmeu. Suprapunerea formei creștine a principiului distructiv peste imaginea arhaică a monștrilor care pradă lumea ciclic accentuează natura infernală a șederii feciorului în școala din pădure, echivalentă cu o coborâre pe tărâmul terifiant. Depășirea maestrului în final consacră feciorul cu abilități supranaturale și eliberează, în același timp, dimensiunea profană de efectul anihilant
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Funcția pedagogică a zmeului/drac reconfigurează dimensiunea socială prin convertirea abilităților malefice în însușiri inițiatice, cu puteri regeneratoare. Nu un obiect este smuls sacrului stâng, ci întreaga lui esență, misterele lui au fost revelate în totalitate tânărului. Deși format de monstru, natura interioară a inițiatului rămâne funda¬mental pozitivă, el acționează sub semnul solarului figurat de aur și, numai astfel, cunoștințele acumulate în infern pot duce la înfrângerea principiului malefic. Ucenicia în dimensiunea terifiantă este catalogată de V. I. Propp ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
afla templul său atenian se numea lukaion, adică ‘tărâm al lupului’. Aici își transmitea Aristotel învățăturile (...). Lupul devine astfel inițiatorul și purtătorul unei cunoașteri”. Mersul „pe dibuitele”, în basm, activează memoria artistică a drumului chinuit, mutilant, parcurs de Mistricean până la monstrul înghițitor. Vederea percepe doar primul nivel al lucrurilor și este utilă doar în fenomenal, de unde frecventa orbire a neofiților pe parcursul procesului inițiatic. Tinerii trebuie să simtă lumea esențelor la nivel tactil, să refacă în interior imaginea ei pentru a-i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Lasă-te tu de luptat/ Și pe mine de săgetat/ Și mă leagă de cureară/ Și mă du pe ulicioară,/ Pe ulița grecilor,/ În cinstea fetelor,/ În ciuda nevestelor./ Și cînd te-or vedea,/ Pe tine te-or lăudară” (Casimcea - Tulcea). Monstru devorator din aceeași clasă cu lupul, de care îl apropie și funcția psihopompă, leul reprezintă timpul mistuitor, în fața căruia lupta fizică sau armele sunt zadarnice. Puterea magică a legării abolește durata limitată și repornește devenirea de la momentul inițial. Mijloacele improprii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Voinea bine-l d-ascultară” (Mlăceni - Vâlcea). Strunirea fiarei prin apucarea coarnelor reprezintă un gest viril, de luare în posesie, ce invocă soarele să răsară deasupra apelor cosmogonice. Supunerea cornutei este precedată de imersiunea parțială a flăcăului, jumătatea înghițită de monstrul figurat de ape amintind de intrarea lui Mistricean în strămoșul ofidian. În basme, șarpele își păstrează funcția inițiatoare, rolul psihopomp și tiparul înghițirii fiind însumate acesteia: „Ș-a zburat cu el șî l-a dus peste nouă mări, peste nouă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trimite, printr-o înghițire simbolică, înapoi în sacru: „Șî l-a luat în dinț’ șî l-a azvârlit în nouri verz’ și când a picat jos, a picat în fundu pământului, pă tărâmu ălaltu”. Trimiterea în infern este orchestrată de monstrul ofidian, dar acesta trece neofitul mai întâi prin ritualul înghițirii purificatoare și prin spațiul uranian. În felul acesta toate dimensiunile lumii i se deschid eroului, care descrie o traiectorie totalizantă. „Gnosticii socoteau șarpele un animal privilegiat, deținător al tainelor ezoterice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
simbolizează pântecul divinității culturale și novicii pășesc peste ea, arătând astfel noua lor naștere”. Datele istorice inventariate și analizate de etnografi constituie o probă a arhaicității credințelor românești, ce nu pot fi înțelese în absența obiceiurilor primitive universale. Lupta cu monstrul, bogat reprezentată de colindele de fată mare și de fecior, de baladele și basmele fantastice, este omniprezentă în folclorul lumii, ca probă supremă a eroizării. Mai mult decât atât, acest motiv inițiatic, alături de înghițirea de către un monstru a dat naștere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
universale. Lupta cu monstrul, bogat reprezentată de colindele de fată mare și de fecior, de baladele și basmele fantastice, este omniprezentă în folclorul lumii, ca probă supremă a eroizării. Mai mult decât atât, acest motiv inițiatic, alături de înghițirea de către un monstru a dat naștere celor mai numeroase valorificări culte, moderne, ce reiau până în detaliu ceremonialul de trecere. Neofitul ce pătrunde în altă dimensiune prin pântecul spintecat al animalului sau este izolat printr-o claustrare punitivă în piele de bivol amintește de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unor manechini monstruoși ce înghit neofiții. Un mit polinezian povestește despre intrarea eroului maori în străbunica sa adormită, zeitate a nopții ce înglo¬bează simbolistica infernală. Ceea ce frapează în desfășurarea mitului este imagi¬nea trupului ieșit doar pe jumătate din monstru, Maui condamnând întreaga specie umană la moarte prin eliberarea parțială. Cu această asociere la îndemână, pare îndreptățită interpretarea baladei lui Mistricean ca scenariu inițiatic de identificare a eroului cu strămoșul arhetipal, de la care este preluată cunoașterea. Șarpele acționează ca un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cred că sunt cumva pe frontieră, frontierist, așa, în margine cum suna, nu întâmplător, titlul primei mele cărți de poezie. Cred în creatorii care scapă acestor încorsetări canonic-critice, dar nu resping ideea de afinitate, de prietenie literară. Nu sunt un monstru cu orice preț. Cât datorezi înaintașilor din literatura română, clasicilor și modernilor? Unde te situezi în devenirea (ce prețios sună!) literaturii române? Sunt un poet născut la o sută doișpe ani după Mihai Eminescu, în timpul vieții lui Nichita Stănescu, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cenzori conduc destinele culturii, în care foștii securiști îți râd în nas din parlament, din guvern sau din funcții publice? Cât de vinovați suntem pentru această riscantă restaurație? Depinde și ce înțelegem prin moralitate. Uneori moralitatea sprijinită de orgoliu naște monștri mai mari decât compromisurile și tăcerea. Sigur că în momentele istorice importante condeiul unui scriitor trebuie să se transforme în sabie și steag. Cine altul să mobilizeze masele pentru, vai, "o nobilă cauză" dacă nu scriitorul? Numai vezi ce se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Simion Stolnicu, pe Dimitrie Stelaru ca și pe Vladimir Streinu sau Șerban Cioculescu și pe destui alții. La fel mă umplea de entuziasm gândul că unii oameni de litere cu care m-am întâlnit au stat față în față cu "monștrii sacri" din veacul al XIX-lea, D. I. Suchianu cu Caragiale, Tudor Vianu și Victor Eftimiu cu Macedonski, Arghezi cu Eminescu. Nu-mi puteam o clipă închipui că va veni o serie umană în care se va stinge acest sentiment al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o să ne împiedicăm de o "matriță mentală"?! Ultimii trei ani au fost, în ordine, "Anul Eminescu", "Anul Brâncuși", "Anul Caragiale". Ce "an" crezi că va urma? Habar n-am. (Și totuși, când spun asta, mă gândesc la o sugestie a Monstrului din Găgești, ce propunea cândva, înainte de Regimul Zoe-Petre-Constantinescian, ca anul următor să se cheme "An Internațional de Luptă împotriva lui Brucan". De ce? Pentru că, la toate recepțiile date de ambasade la București, unde era invitată și intelectocănimea de vază a capitalei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să îți transformi viața ta într-o scurtă poveste, dragă Răzvan Voncu, cam cum ar suna aceasta...? De ce ai ales calea periculoasă a literaturii și nu ai ales să fii lup de mare, de exemplu? Sau pirat? Sau vânător de monștri marini? Dacă prin "lup de mare", "pirat" și "vânător de monștri marini" ai intenționat să faci aluzie la faptul că sunt constănțean, ai reușit. Într-adevăr, sunt născut și crescut la Constanța, și numai traseul profesional al tatălui meu (inginer
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Voncu, cam cum ar suna aceasta...? De ce ai ales calea periculoasă a literaturii și nu ai ales să fii lup de mare, de exemplu? Sau pirat? Sau vânător de monștri marini? Dacă prin "lup de mare", "pirat" și "vânător de monștri marini" ai intenționat să faci aluzie la faptul că sunt constănțean, ai reușit. Într-adevăr, sunt născut și crescut la Constanța, și numai traseul profesional al tatălui meu (inginer proiectant de automobile) m-a dislocat din cel mai vechi și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ce-o făcut ăia ? S-o apucat..., s-o îmbătat și-o oprit trenul personal de la Piciorul Lupului, care vine spre Iași. O ieșit un scandal ! O-mbătat și femeile... o ieșit cu basmalele ș-oprit trenu’, o ieșit un scandal ! Monstru ! Vă dați seama, imediat ! S-oprești un tren din mers?! De-abia plecase din gară, ăia nu ajunseseră la tren, ei, cum erau beți, ei credeau că trenu’ i-așteaptă pe ei ! [râde] A doua zi face Ștef ședință cu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
un grup de tinere domnișoare de pension, venite cu flori la Hotel Nacional, însoțite de educatoare-calugărițe, pentru a-și prezenta omagiile artistei îndrăgite. Plecarea maicilor și a "duducelor" de la Nacional în urma celor văzute depășește orice imaginație, izbucnind și un scandal monstru cu părinții, conducerea școlii, personalul de la Nacional! Puțin discret cu prezența la Havana, Luciano avea să fie recunoscut la cazinoul Sans Souci de ziaristul american Harry Walace. O frumoasă americană pe care a cunoscut-o la Havana, Beverly Paterno, întoarsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]