5,204 matches
-
curînd ca pe un conflict rasial decît unul de clasă. În timp ce Sal, micul afacerist, poate fi privit ca un reprezentant al sistemului bazat pe clase sociale care îi oprimă pe negri, el face parte, ca și băcanul coreean, din clasa muncitoare etnică, chiar dacă deține o mică afacere. Lee susține că a intenționat să se preocupe în DRT doar de clasa muncitoare formată din negri, scriind: În acest scenariu am dorit să prezint clasa muncitoare a negrilor. Contrar opiniei generale, și noi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
al sistemului bazat pe clase sociale care îi oprimă pe negri, el face parte, ca și băcanul coreean, din clasa muncitoare etnică, chiar dacă deține o mică afacere. Lee susține că a intenționat să se preocupe în DRT doar de clasa muncitoare formată din negri, scriind: În acest scenariu am dorit să prezint clasa muncitoare a negrilor. Contrar opiniei generale, și noi muncim. Nu vezi bunăstare aici, amice, doar oameni care muncesc din greu încercînd să ducă un trai decent" (Lee și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
parte, ca și băcanul coreean, din clasa muncitoare etnică, chiar dacă deține o mică afacere. Lee susține că a intenționat să se preocupe în DRT doar de clasa muncitoare formată din negri, scriind: În acest scenariu am dorit să prezint clasa muncitoare a negrilor. Contrar opiniei generale, și noi muncim. Nu vezi bunăstare aici, amice, doar oameni care muncesc din greu încercînd să ducă un trai decent" (Lee și Jones, 1983:30). Acest pasaj, scris înainte chiar de realizare filmului, este curios
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dintre studenții din School Daze sînt și ei reprezentanți ai unor clase sociale ori grupuri cu statut diferit. Însă cu toții se îndreaptă înspre o poziție socială mai bună. Scena dintr-un restaurant fastfood, în care studenții se confundă cu clasa muncitoare a negrilor, sugerează ostilitatea și diferența între aceste categorii ale afro-americanilor contemporani, însă aceste diferențe nu sînt explorate în mod adecvat în filmele lui Lee. Mo' Better Blues (1990) și Jungle Fever (1991) se centrează pe figurile unor profesioniști negri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
au întreprins-o, cu toate că, după Baudrillard, ei atribuie culturii media o forță extraordinară în construirea "scenei postmoderne"3. Spre exemplu, filmul Pretty Woman expune rolul-cheie jucat de imagine în construirea identității în societatea contemporană. O prostituată provenind din rîndul clasei muncitoare (interpretată de Julia Roberts) întîlnește un membru al unei corporații, un Făt-Frumos (jucat de Richard Gere), și se transformă dintr-o fată a străzii fără stil într-o frumusețe la modă. Filmul ilustrează procesul de autotransformare prin intermediul modei, cosmeticii și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Nu există nici o îndoială că aceste transformări din reclamele Marlboro sugerează preocuparea crescută pentru pericolul reprezentat de fumat, preocupare care impunea un accent mai puternic pus pe elementul "natură". Absența cowboyului Marlboro ar putea, de asemenea, indica caracterul demodat al muncitorului manual într-o societate post-modernă informatizată și axată pe servicii, unde lucrează sectoarele semnificative ale așa-numitei "noi clase de mijloc", în industria de producție și manipulare a imaginilor și simbolurilor. Imaginile impunătoare ale cailor din reclamele anilor '80 indică
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
invitînd în fond deopotrivă tineretul alb, hispanic și negru să-și imagineze că o pot și ei avea pe Madona. Tocmai această strategie de marketing i-a permis Madonei să-și extindă cu succes audiența de la fetele albe din clasa muncitoare și din pătura de mijloc din zona urbană, dar și suburbană care se identificau cu revolta ei și cu moda ostentativă arborată de vampe, la o largă categorie de ascultători, atrăgînd noi fani cu fiecare mișcare succesivă făcută în cariera
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
intitulat The Difference Engine (Motorul diferențial) (1991). Acest roman imaginează o lume în care computerele au apărut mai devreme, în care tehnocrații radicali sub comanda Lordului Byron guvernau Anglia în timpul exploziei produse de Revoluția Industrială și în care revoluția clasei muncitoare engleze este aproape declanșată deși romanul postulează și faptul că în Statele Unite sudul a învins în Războiul Civil care a izbucnit cu cîteva decenii mai devreme, că sudul a devenit puterea dominantă în SUA, că Texasul a rămas un stat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmoderne discutabile sau, în orice caz, o atitudine caracteristică literaturii cyberpunk. 25 A se vedea evaluarea critică pe care o fac asupra ideii de politică la Baudrillard în Kellner, 1989b. 26 A se vedea imaginea extrem de negativă a revoluției clasei muncitoare în Gibson și Sterling, 1991. 27 Într-un interviu din 1984, Baudrillard descria ideea de postmodern drept: "caracteristica unui univers în care definițiile nu mai sînt posibile... Nu se mai poate vorbi de o istorie a artei sau de o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și copii, malaxați de uzină, disciplinați de mașină și exploatați de antreprenori, transformă orașele în adevărate cîmpuri de bătaie: proaspeții sărăciți îi înfruntă pe proaspeții îmbogățiți. În toate țările aceste efecte se traduc prin creșterea virulentă și maximă a clasei muncitoare. Ea se înarmează cu noi mijloace de acțiune de pildă greva se dotează cu forme inedite de organizare sindicatele și partidele ce canalizează mareea umană, o înregimentează și modifică astfel miza jocului politic. În acele timpuri "plebea" nu mai ieșea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pune cît se poate de clar în evidență existența mulțimii sau a plebei, locul ei de întîlnire strada, precum și acțiunea ei revendicativă. Englezul subliniază mai ales caracterul amenințător al mulțimii, puterea de a manipula autoritățile prin simpla ei prezență. Clasa muncitoare se înflăcărează din ce în ce mai tare pentru idealurile unei revoluții ce va să vină, conducătorii pregătesc deja scenariile repetiției generale. Socialismul va fi fost, poate, o idee nouă, articulată însă pe un mit nemuritor, mitul dreptății. Dar în sufletul multora trezea amintirea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
clasele drept actori ai istoriei. Dintre ele se detașează o clasă aparte, cea a proletariatului, care anunță timpurile moderne și prefigurează revoluțiile viitoare. Mulțimile ce invadează orașele duc războaie civile, participă la toate rebeliunile, reprezintă materia primă și formele clasei muncitoare. Ea se găsește la diverse grade de conștiință, de la sub-proletariatul pasiv la adevăratul proletariat activ și eroizat. Prin urmare, cu cît sînt mai vaste, cu atît viziunea mulțimilor asupra propriilor forțe și scopuri este mai clară și cu atît vor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
critici nu-l împiedică să se apropie, de-a lungul anilor, de Gustav Le Bon73 și să se facă purtătorul de cuvînt al teoriilor acestuia. O dovadă ar fi ideea că un mit puternic, deci irațional, este necesar pentru ca clasa muncitoare să devină revoluționară. Prin intermediul lui Sorel, ale cărui concepții au un mare impact asupra politicii epocii, psihologia mulțimilor pătrunde cam peste tot. Aflăm un ecou chiar și la comunistul Gramsci, care a citit și a meditat în mod critic asupra
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu țină seama de ele. În fața unei diversități a caracterului fundamental (de clasă), afirmă autorul, contrastul dintre masele organizate și masele neorganizate nu este poate chiar lipsit de semnificație căci antrenamentul și experiența produc o diferență considerabilă la membrii clasei muncitoare dar rămîne totuși secundar"76. Din cîte știu, această dezbatere nu s-a încheiat cu nici o concluzie certă. Nici unul dintre protagoniști nu a propus un punct de vedere nou sau o altă tactică valabilă pentru masele urbane neorganizate. Poate că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o recunoaștem: Le Bon are talentul de a face descoperiri, dar îi lipsește cel de-a le exploata. Raționamentele lui sînt prea parțiale, observațiile sărace. Întregul nu are profunzime. Cu greu îi putem citi judecățile sarcastice despre masă, revoluție, clasă muncitoare fără a fi năuciți de un astfel de torent de prejudecăți și cinisme față de ceea ce, de altfel, îl fascinează 100. Un al doilea motiv este de ordin mai subtil. Prin originile sale sociale, Le Bon aparținea unei tradiții liberale și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
copiilor sau al sălbaticilor. În rest, ideea că masele își dobîndesc conștiința din exterior și că ele n-o pot dobîndi în mod spontan e cît se poate de răspîndită. O regăsim pînă și în concepția bolșevică a partidului clasei muncitoare. "În lucrările lui Lenin, scrie psihologul sovietic Porchnev 121, problema raportului dintre psihologic și ideologic se prezintă adesea ca aceea a raportului dintre spontaneitate și conștiință. Concepțiile polare sînt: aici, inconștiența oarbă din comportamentul oamenilor și dincolo, conștiința științifică". Și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aproape același punct de vedere 174. Dar un Mussolini, la fel și toți cei care l-au urmat și imitat, au adoptat în întregime teza francezului. Pe scurt, au îndrăznit să facă ceea ce marea burghezie nu îndrăznise: au considerat clasa muncitoare drept o masă conservatoare și au îmbinat marxismul sau socialismul cu credințele șovine, cu ideile uzate ale tradiției, reînviind astfel mitul națiunii. Pentru că atît partidele fasciste cît și diviziile naziste de asalt au furnizat un număr important de muncitori partidelor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dau înapoi în fața acestei "misiuni imposibile" îi respectă cu atît mai mult pe aceia capabili să și-o asume, mărturisindu-și înfrîngerea dinaintea unei realități mai puternice decît ei. Le Bon însuși nu ratează niciodată ocazia de a insulta clasa muncitoare, dar își trădează în schimb respectul pentru conducători, numindu-i spirite "dotate cu o tenacitate puternică, repetînd mereu aceleași lucruri și în aceiași termeni, gata oricînd să își sacrifice interesele personale și chiar viața pentru triumful idealului care i-a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ALMĂJAN, Ion Marin (pseudonim al lui Ion Marin; 16.XI.1940, Dalboșeț, j. Caraș-Severin), prozator. Este fiul lui Petru Lala, miner, și al Ioanei Almăjan (n. Marin), muncitoare. A absolvit Colegiul „C. Diaconovici-Loga” și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1965), devenind redactor la ziarul „Drapelul roșu” (1966-1979), directorul Editurii Facla (1979-1989), bibliotecar (1989-1991) și șef al departamentului cultural al ziarului „Renașterea bănățeană” (din 1991). A primit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
domnesc"), Lica Gheorghiu (desființată, cu o comparație excelentă: "În țara asta, unde regine, pe timp de război, au îmbrăcat halatul de infirmieră și-au adunat soldați răniți sau morți de pe cîmpul de luptă, a trebuit să vină la putere clasa muncitoare, ca să văd pe fața uneia ca Lica disprețul nedisimulat pentru omul simplu și ura nejustificată față de tot ce o înconjoară"), Marosin (nu Morosin, cum apare des în volum!), Poldi Bălănuță, Gabriel Popescu, Rebengiuc ("om inteligent și integru, dar are un
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
urmăresc nu sunt doar multiple, ci și - uneori - ireconciliabile.” Prin aceasta, modernii au sesizat că “în numele filantropiei, și al egalității”, anticii edificau “o societate în care obiectivele umane erau în mod artificial îngustate și micșorate -după Tocqueville -, în “simple animale muncitoare”, o societate în care (...) “mediocritatea colectivă” sufoca lent originalitatea și talentele individuale.” Dacă anticii legitimau drept stăpăn absolut pe cel mai înțelept, pe cel ce deține adevărul și dreptatea, pentru moderni, chiar dacă noțiunea platoniciană a “regelui-filosof” este lipsită de conținut
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
în cazul categoriilor sociale superioare, această tendință de reproducere homogamică a crescut după 1960 (vezi tabelul 3, apud Girard, 1974). Dintr-un studiu pe un eșantion reprezentativ pentru mediul urban din România de dinainte de 1989 a reieșit că dintre soții muncitori, 85% aveau soție muncitoare, 5% intelectuală, 6% funcționară, 4% altă categorie; dintre soții intelectuali, 7% aveau soție muncitoare, 82% intelectuală, 8% funcționară și 3% altă categorie. În două din trei familii, soții aveau același statut profesional, în circa 23% dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
superioare, această tendință de reproducere homogamică a crescut după 1960 (vezi tabelul 3, apud Girard, 1974). Dintr-un studiu pe un eșantion reprezentativ pentru mediul urban din România de dinainte de 1989 a reieșit că dintre soții muncitori, 85% aveau soție muncitoare, 5% intelectuală, 6% funcționară, 4% altă categorie; dintre soții intelectuali, 7% aveau soție muncitoare, 82% intelectuală, 8% funcționară și 3% altă categorie. În două din trei familii, soții aveau același statut profesional, în circa 23% dintre cazuri bărbații aveau o
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Girard, 1974). Dintr-un studiu pe un eșantion reprezentativ pentru mediul urban din România de dinainte de 1989 a reieșit că dintre soții muncitori, 85% aveau soție muncitoare, 5% intelectuală, 6% funcționară, 4% altă categorie; dintre soții intelectuali, 7% aveau soție muncitoare, 82% intelectuală, 8% funcționară și 3% altă categorie. În două din trei familii, soții aveau același statut profesional, în circa 23% dintre cazuri bărbații aveau o profesie superioară soțiilor și la circa 12% profesia era inferioară (Bejan, Buruiană, 1989). Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a soției la diverse activități. Calculând un scor global al mai multor treburi domestice (bucătărie, cumpărarea de îmbrăcăminte, reparații etc.), el găsește următoarea distribuție: 6,86 la femeile casnice, 6,75 la femeile din comerțul artizanal, 6,74 la femeile muncitoare, 6,57 la funcționare și 6,26 la cadre superioare (intelectuale). Acest scor este unul al participării relative a bărbatului și a femeii, situația de participare egală fiind dată de 4 puncte pentru fiecare. Datele de mai sus ne arată
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]