5,749 matches
-
Hristos și pentru trăirea și mărturisirea ei cu abnegație. În acest sens, volumul de față se dorește a fi un sprijin și unimbold în aprofundarea, prețuirea și mărturisirea dreptei credințepentru toți care îl vor lectura cu atenție și răbdare.Nutrim nădejdea că volumul va fi bine primit în mediile universitare, academice, dar și în rândul credincioșilor noștri preocupați de cunoașterea credinței celei drepte și de neîncetata cultivareși apărare a acesteia căci ea este „încredințarea celor nădăjduite,dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (Evrei
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
zicea și Sfântul Pavel în Epistola cătreEvrei.Din punctul de vedere bine cunoscut al moralei creștine, dintrevirtuțile teologice credința apare pe prima poziție și are ca temei șimărturia Sfântului Pavel care zice că rămân ca directive pentru viața creștinului: „credința, nădejdea și dragostea” (I Corinteni 13, 13).Din scrierile biblice noutestamentare rezultă că credința este un daral lui Dumnezeu (Efeseni 2,8), care se naște și sporește prin auzirea mesajului divin inspirat (Galateni 3, 2-5), dar poate fi și un rezultatdirect
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
lui Iona proorocul (Matei 16, 4), care odatăce s-a urcat în corabie, s-au ridicat valurile de-a dreapta și de-a stân-ga atât de mult, încât a trebuit să fie aruncat în mare (Iona 1, 15).Sfintele Scripturi arată nădejdea și rugăciunea celor drepți în fațaprigoanelor și a morții, dar și desăvârșirea lor ca „Lumină”, răbdare, cruce și suferință, ca daruri ale Duhului Sfânt în Hristos: „Pu-ruri am văzut pe Domnul înaintea mea, căci El este de-a dreaptamea ca să
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Duhului Sfânt în Hristos: „Pu-ruri am văzut pe Domnul înaintea mea, căci El este de-a dreaptamea ca să nu mă clatin. Pentru aceea s-a veselit inima mea și s-abucurat limba mea, ba încă și trupul meu va sălășlui întru nădejdea, că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel cuviosal Tău să vadă stricăciunea. Cunoscute mi-ai făcut căile vieții, măvoi umple de veselie cu Fața Ta și mă voi sătura de frumuseți ladreapta Ta
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
nu Te valăuda și moartea nu Te va preaslăvi; cei ce se coboară în mormântnu mai nădăjduiesc în credincioșia Ta... Domnul să ne mântuiascăși vom cânta din harpă în toate zilele vieții noastre înaintea Templului Domnului!” (Isaia 38, 8-20).Aceeași nădejde o exprima în rugăciunea sa și proorocul Iona,atunci când a fost aruncat în apă și a fost înghițit de un chit: „Stri-gat-am către Domnul în strâmtorarea mea, și El m-a auzit; din pân-tecele locuinței morților către El am strigat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sfânt! Cei ce slujesc idolilor deșerți disprețuiesc harul Tău; Dar eu îți voi aduce Ție jertfe cu glas de laudă șitoate făgăduințele mele le voi împlini, căci mântuirea vine de la Domnul!” (Iona 2, 3-10). Mântuitorul s-a referit la această „nădejde” șiîn tâlcuirea Scripturilor către Luca și Cleopa în drum spre Emaus,ca aluzie la Patimile și slava lui Mesia. Jertfa Mântuitorului pe Cruceare o însemnătate cosmică și prin ea se încununează lucrarea Sa,deoarece tot ce a făcut și a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
la fărădelegi, cine va putea suferi? Că la Tine estemilostivirea. Pentru Numele Tău Te-am așteptat, sufletul meu a aș teptat Cuvântul Tău, a nădăjduit sufletul meu în Domnul din strajadimineții până în noapte. Din straja dimineții să-și pună Israil nădejdea în Domnul. Că la Domnul este milă și multă mântuire laEl. Și El va izbăvi pe Israil de toate fărădelegile lui” (Psalm 125, 3-8); „Pe cât sunt de departe răsăriturile de apusuri a depărtat de lanoi fărădelegile noastre” (Psalm 102, 12
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
tradiția li-turgică, apoi canonică și duhovnicească cu Biserica Sfinților Apostoliși a primelor secole creștine.Biserica Ortodoxă insistă în spiritualitatea ei asupra plinătății vieții divino umane, a vieții trinitare, mărturisită în Sinoadele ecumenice ca temelie a comuniunii.Simbolul mai exprimă și nădejdea în viața viitoare a Bisericii șia fiecărui creștin, atunci când se referă la a doua venire a lui Hristosși la învierea morților.Prin proslăvirea lui Hristos, toată viața Sa pământească a de-venit premisa acestei proslăviri. Din acest motiv Hristos este
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Bisericii șia fiecărui creștin, atunci când se referă la a doua venire a lui Hristosși la învierea morților.Prin proslăvirea lui Hristos, toată viața Sa pământească a de-venit premisa acestei proslăviri. Din acest motiv Hristos este numit„comoara” vieții și „nădejde” a celor viitoare, la care noi devenimpărtași prin Sfintele Taine. Aceste „comori” rămân ascunse în noi,dar ele sunt vii și reale în Hristos și constituie arvuna celor viitoarecărora Hristos s-a făcut începătură. Urmarea lui Hristos era o făgăduință
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Însuși Sfântul Duh ne dă mărturieîn Hristos că suntem „fii” și „moștenitori”. Duhul Sfânt ne ține în trezvie, în tensiune eshatologică, pentru a aduce roadele îndreptăriinoastre în Hristos, cu care cumpărăm „țarina” în care se află comoara Împărăției lui Dumnezeu. Nădejdea vieții viitoare devinetotuna cu certitudinea ei în Hristos încă din această viață, căci Sfântul Duh ne deschide în Hristos porțile Împărăției cerurilor. SfântulApostol Pavel, odată cu îndemnul la bucurie în Hristos, la rugăciuneși la ținerea trează a duhului, ne învață și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a mărturisit și s-a căit pentru ele. Credința și convingerea spiritualității ortodoxe este că, dacăpână în clipa morții sufletul a avut de înfruntat, pe lângă durerea șisuferința tovarășului său - trupul, în baza unității de ființă dintreele -, ispite la adresa credinței și nădejdii în mila și ajutorul luiDumnezeu, ridicate de pierzătorul de sufletele vrăjmaș și arătărilorsau vedeniilor, în momentul morții toate acestea încetează, pentruca apoi, reorganizate, fiecare dintre cele două tabere să înceapă luptapentru câștigarea de partea ei a sufletului, dar de această
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
înseamnă acceptarea de cătreconștiință a mărturiilor aduse și supunerea față de evidența lor,tocmai pentru ca sufletul să fie împăcat de această hotărâre, fără ase putea îndoi de justețea ei. Împotriva acestei hotărâri nu se poateface nici un fel de recurs, fiindcă singura nădejde a sufletului estecea în rugăciunile urmașilor și în mijlocirea Bisericii. Sfârșitul lumii Având un început, lumea va avea, în mod logic, și un sfârșit.Ca și în privința sfârșitului omului, momentul în care va avea locsfârșitul lumii, precum și modul petrecerii acestuia
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
lipsită de speranță: "Acum s-au adunat un șir de neizbânzi ale mele: astfel am început limbile romanice, am fost pus în imposibilitatea de a le urmà; m'am apucat de slave, am pățit și mai rău, mă ademeneam cu nădejdea și am rămas pedestru ca și Apostolul Pavel; alte neizbânzi de ordin mai mic sau mai mare au venit să se adauge. Toate acestea mă fac să gândesc: iată anii mei de tinerețe trec zadarnic, nu sunt nimic, n'am
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
de duminică 9 ianuarie 1894. Observăm faptul că la aceste prelegeri, vorbitorii erau intelectuali români de marcă: Alexandru D. Xenopol, cunoscutul istoric, titularul catedrei de istorie universală de la universitatea ieșeană, viitor academician, Petru Rășcanu, profesorul său de istorie antică, Ioan Nădejde, cunoscutul publicist, istoric și lingvist, editorul ziarului Contemporanul și Grigore C. Buțureanu, istoric. Menționăm că membrii cercului literar din Iași activau în același timp și în Societatea științifică și literară După intrarea ca suplinitor în universitatea din Iași, nu uită
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
câțiva ani mă-ntorc aici, da' mă-ntorc călare! Și de aceea am îndrăznit să vă scriu și să vă-ntreb: ce credeți? Aș izbi-o? Vă știu bine cu toți mahării și blat cu toții! Numai în dumneavoastră mi-i nădejdea! Dacă-mi răspundeți: "Vino!", am și împachetat și-am și ajuns la București! O să vă mirați, poate, că-mi las mireasa de-abia luată și fug! Să nu vă mirați! Mă arde dorul Bucureștilor... nu mai pot de "Monopol" și-
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
numește nevoia de stil. Artistul, scufundător specializat în adâncul propriului ocean, n-are altă îndatorire decât să descrie ce se află în/ pe fundul abisului în care plonjează, să facă un inventar cât mai amănunțit a ceea ce se vede, în nădejdea că, de pe un promontoriu al depozitului, din înălțimea unui turn al cetății scufundate, va putea privi într-o zi fericită întregul și fiecare detaliu, obținând în sfârșit articularea universală, un înțeles final al rostului, și, oh, Doamne, liniile desăvârșite, nezdruncinate
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
602 Bradford Wright, op. cit., p. 14. 603 Ibidem, p. 15. 604 Ibid., p. 19. Oricum, în cele din urmă Captain Marvel va fi preluat de către DC și după câteva episoade în care își măsoară forțele cu Superman, devine prietenul de nădejde al acestuia în lupta împotriva crimei. Imaginea clasică a lui Superman, masiv, încrezător, matur, a fost stabilită de către Wayne Boring, cel care l-a desenat în anii '50, afirmă Les Daniels în op. cit., p. 29. 605 Ibid., p. 19. 606
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în Lucian Boia (ed.), Miturile comunismului românesc II, p. 52. 875 Ibidem, p. 56. Autorul realizează și o interesantă tipologie a femeii ilegaliste: luptătoarea (Olga Balaci, Haia Lifșiț, Teresa Ocsko, Suzana Pîrvulescu) și intelectuala simpatizantă (Ecaterina Arbore, Ella Negruzzi, Sofia Nădejde). 876 Marc Lazar, Damné de la terre et homme de marbre. L'ouvrier dans l'imaginaire du PCF du milieu des années trente à la fin des années cinquante, p. 1073. 877 Angelo Mitchievici, Eroul muncii, în Paul Cernat, Ion Manolescu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în mintea lui învălmășită, privind-o întrebător în ochi pe bătrână, și ea frământată de același gând. - Ha‟di, fata mamii... hai, mai încearcă, olecuță, olecuță numa‟! o mai îndemnă, moașa, dar fără convingere. Parcă își pierduse orice urmă de nădejde. Vijelia în valuri, care a împiedecat sosirea zorilor Bobotezei, a început sa slăbească... Copilul întârzia să vină, iar femeia urlând în scăpărări de junghiuri, rămase moale. Pleoapele au început să-i lunece tremurat și mintea i s-a închis... Doar
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
țintă pe chipul moartei... nu-și putea dezlipi ochii de pe chipul ei frumos. Ar fi plâns, tare ar mai fi plâns... dar nu mai are lacrimi, a plâns pentru toți anii care îi avea. Se uita la ea și trăgea nădejde, o nădejde absurdă... că, printr-o minune să râdă și să se ridice, dintr-o clipă în alta. Privea ca un năuc lumânarea care se topește în sfeșnic... și cum se împuținează... Sufletul i se răsucea ca o râmă strivită
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
chipul moartei... nu-și putea dezlipi ochii de pe chipul ei frumos. Ar fi plâns, tare ar mai fi plâns... dar nu mai are lacrimi, a plâns pentru toți anii care îi avea. Se uita la ea și trăgea nădejde, o nădejde absurdă... că, printr-o minune să râdă și să se ridice, dintr-o clipă în alta. Privea ca un năuc lumânarea care se topește în sfeșnic... și cum se împuținează... Sufletul i se răsucea ca o râmă strivită, la un
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
că Salonul dădu în clocot. - Vrem Neatârnarea! ...Vrem Neatârnarea! E primăvară... Deobicei, atunci când razele calde ale soarelui străpung perdeaua de iarnă a norilor, când cei dintâi muguri mijesc pe crengile copacilor, iar grâul verde crește pe întinderile umede, încolțește și nădejdea în inimile țăranilor. Dar primăvara lui 1877 nu adusese nicio mângâiere sufletelor lor îngrijorate. Întreg hotarul de la miazăzi, până la cîmpiile Dunării, parcă, era înconjurat de un brâu de foc. Pe cer se iviră semne care prevesteau cumpene și nenorociri... Nourii
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pământul acoperit încă de zăpadă, crengile copacilor se răsuceau în forme ciudate, păsările și animalele mureau de o boală necunoscută... Mințile oamenilor se umpleau tot mai mult de temeri, de tâlcul acelor semne. Astfel, se zbuciumau oamenii între teamă și nădejde în Dumnezeu, apăsați de povara grea a îndoielii, până când a sunat mobilizarea, chemând sub steag, pentru apărarea hotarelor amenințate de năvălirea dușmanilor. Timpul și evenimentele se precipitară cu repeziciune și se amestecară ca într-un coșmar. Țara era în vâltoarea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
foc, parcă.. Pe cer s-au ivit semne ciudate... Și, în soare s-au zărit pete cu forme neobișnuite. Mințile oamenilor se umpleau tot mai mult de temeri, de tâlcul acelor închipuiri. Astfel s-au zbuciumat oamenii, între teamă și nădejdea în Dumnezeu, până în noaptea aceea blândă și caldă de iulie, cum rar s-au văzut până atunci, când a sunat mobilizarea. Clopotele de la Schitul din deal, și de la bisericile din satele apropiate, începură să se audă, ca o tânguire, umplând
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Domnica, mamă cu inimă bună, care a crescut-o până aproape de cinci ani, laolaltă, fără deosebire, cu verii ei, s-a simțit în largul ei, dar sufletul... îi era ancestral atras de pădure. Acum trăia fericită alături de Pârvu, paznic de nădejde și tovarăș de joacă, și cu bunicul ei, bătrânul Toma, tatăl lui Anton, care o îngrijea în lipsa lui, și care-i ticsea capul de povești și întâmplări din pădure, nemaiauzite... cum n-a mai făcut-o de la moartea Frăsânicăi. Singurătatea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]