4,430 matches
-
doamnei popa este faptul că este și dirginta la o clasă a 5-a și directoare. Însă asta este doar o fațadă a esenței. De ce ne lăsăm, dragi prieteni, învinși de corupție? De ce suntem noi obligați să tolerăm astfel de nedreptăți doar pt că “cei înalți” cer lucrurile pe tavă? Sper că acum să le fie tuturor clară situația și că fiecare să știe cu ce ne confruntăm în aceste momente și ce ne așteaptă în cazul demiterii doamnei Popa din
Elevi și părinți de la Goethe, scandal cu partidul lui Iohannis, FDGR. Acuzații grave by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101331_a_102623]
-
a femeilor din fosta Iugoslavie, dintre care multe au fost introduse în lagăre de concentrare și victime ale violului. Ei au vrut să se ofere voluntari pentru a ajuta, dar nu au găsit o organizație care se ocupa de aceste nedreptăți flagrante. În loc de o luna de miere, Salbi și Atallah, au lansat o organizație prin intermediul căreia se puteau crea legături puternice între sponsori din Statele Unite și femeile supraviețuitoare din Bosnia și Herțegovina. Ei au fost întâmpinați cu un răspuns copleșitor; o
Zainab Salbi () [Corola-website/Science/331131_a_332460]
-
mai predica. Deși nu a fost găsit vinovat cu nimic, din acel moment, i s-a interzis accesul în biserică și i s-a impus pensionarea, forțat. Moment greu, atât pentru sfinția sa cât și pentru credincioșii care erau tulburați de nedreptatea ce i se făcuse. Credincioșii care îl urmaseră s-au răspândit pe la mai multe biserici, răspunzând solicitărilor preoților și creându-se în biserici focare de credință, care radiau și celor din jur. Acționând cu multă înțelepciune, își desfășoară acum lucrarea
Visarion Iugulescu () [Corola-website/Science/334188_a_335517]
-
să plec în Europa. Unde în Europa puteam să mă duc? În Anglia? În Franța? Singurul loc era Germania. În cuvântarile mele la radio niciodată nu am vorbit contra Americii. De obicei am menționat Marea Britanie, dar m-am limitat la nedreptățile pe care care Marea Britanie le-a făcut arabilor în general și palestinienilor în particular. Pentru ca am făcut așa, Americanii mă privesc ca pe un dușman” În Egipt Hadj Amin și-a reluat activitatea politică reluând conducerea Înaltului Comitet Arab din
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
Harun al-Rashid, califul din Bagdad, un biet hamal (unul care transportă mărfuri pentru alții de la piață în tot orașul) face o pauză să se odihnească pe o bancă în fața porții casei unui negustor bogat, unde se plânge lui Allah despre nedreptatea unei lumi care permite bogaților să trăiască fără probleme, în timp ce el trebuie să trudească și, totuși, să rămână sărac. Proprietarul casei îl aude și trimite pe cineva să-l aducă la el, constatând cu uimire că acesta se numește Sinbad
Sinbad marinarul () [Corola-website/Science/335155_a_336484]
-
fiii, privându-l astfel de drepturi pe fratele său, Sulaymăn. Din cauza acestei instabilități din interiorul califatului omeyyad și a nemulțumirii sunniților conservatori, care îi acuzau pe califii omeyyazi de nerespectarea Coranului, partizanii lui ῾Ali, șiiții, care nu uitaseră nici acum nedreptatea ce le fusese făcută, încep să câștige simpatizanți din rândul marii mase, care avea la rândul ei nemulțumiri de ordin economic și chiar și politic. Un alt factor al declinului acestei dinastii ar fi pretențiile la tronul califal al abbasizilor
Declinul califatului ommeyad și apariția califatului abbasid () [Corola-website/Science/335346_a_336675]
-
bine precizat și adăugând un subiect politic. Biografia scriitorului se substituie ficțiunii epice, fiind completate astfel amintirile din volumul "Anii de ucenicie". Temele principale ale acestui volum sunt inițierea băiatului Iliuță Dumitraș în tainele pescuitului și înțelegerea de către acesta a nedreptăților vieții. Corectarea opticii se petrece sub influența ideilor clasei muncitoare, făcând mai evidentă critica socială existentă în scrierile anterioare ale lui Sadoveanu. Prezentarea ritualului de inițiere a lui Iliuță Dumitraș în meșteșugul pescuitului îi prilejuiește autorului ocazia să realizeze descrieri
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Nada Florilor. El descoperă inechitatea socială, ascultând poveștile de viață ale pribegilor pripășiți în balta de la Nada Florilor, și are de ales între două atitudini protestare. Atitudinea uncheșului Haralambie (haiducia) fusese anterior singura forță de rezistență folosită de Sadoveanu împotriva nedreptății sociale. Personajul din "Nada Florilor" s-a opus scoaterii forțate la clacă și s-a refugiat în munți ca un haiduc după ce i-a amenințat pe logofeții domnești. El îl învață pe Iliuță datinile străbune și împotrivirea față de nedreptate. Tinichigiul
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
împotriva nedreptății sociale. Personajul din "Nada Florilor" s-a opus scoaterii forțate la clacă și s-a refugiat în munți ca un haiduc după ce i-a amenințat pe logofeții domnești. El îl învață pe Iliuță datinile străbune și împotrivirea față de nedreptate. Tinichigiul Alecuț și tovarășii săi socialiști nu mai fug din calea nedreptății, ci încearcă de-a dreptul să lupte împotriva ei, urmărind să răstoarne orânduirea capitalistă și să instaureze o nouă orânduire bazată pe echitate socială. El nu ezită să
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
la clacă și s-a refugiat în munți ca un haiduc după ce i-a amenințat pe logofeții domnești. El îl învață pe Iliuță datinile străbune și împotrivirea față de nedreptate. Tinichigiul Alecuț și tovarășii săi socialiști nu mai fug din calea nedreptății, ci încearcă de-a dreptul să lupte împotriva ei, urmărind să răstoarne orânduirea capitalistă și să instaureze o nouă orânduire bazată pe echitate socială. El nu ezită să-și pună libertatea și viața în primejdie pentru a organiza revoluția anticapitalistă
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Canaan, și a dat-o de femeie lui Avram, bărbatul său”. „Și a intrat acesta la Agar și ea a zămislit; și văzând că a zămislit, ea a început a disprețui pe stăpâna sa”. „Atunci a zis Sarai către Avram: «Nedreptate mi se face de către tine. Eu ți-am dat pe slujnica mea la sân, iar ea, văzând că a zămislit, a început să mă disprețuiască. Dumnezeu să judece între mine și tine!»” „Iar Avram a zis către Sarai: «Iată, slujnica
Ismael în Biblie și în Coran () [Corola-website/Science/331816_a_333145]
-
bogat, acesta nu a dorit să ucidă un animal din turma sa pentru a-i pregăti de mâncare. În schimb, acesta a luat mielul celui sărac și a preparat mâncarea”. Făcând abstracție de propriul interes și de subiectivitate, David vede nedreptatea mai clar și dorește să rezolve problema cu ajutorul povestirii - din în spatele unui văl al ignoranței.
Vălul ignoranței () [Corola-website/Science/332720_a_334049]
-
august 2014 în Statele Unite și la 5 septembrie 2014 în România. Este o poveste politică futuristă întunecată, liniștită dar puternică în care un băiat de 12 ani trebuie să caute adevărul în lumea liberă de război, crime, boli, sărăcie și nedreptate.
Darul lui Jonas (film) () [Corola-website/Science/332814_a_334143]
-
oferită lui Allah Preaînaltul. Postul de treizeci de zile,constituie o „baie spirituală”, a milosteniei,a iertării,a venerării lui Allah,a lecturii Sfanțului Coran. "Articol principal: Mawlid - Nașterea Profetului" Nașterea Profetului reprezintă, în tradiția religioasă islamică,începutul dezrădăcinării ignorantei,nedreptății,imoralității și ilegalității. Profetul Muhammad s-a născut în ziua a-12-a din a-3-a luna a calendarului arab (rebbiul-evvel). Noaptea nașterii Profetului Muhammad se sărbatorște cu rugăciuni. Numele Muhammad are rădăcina HMD (a laudă,a slavi),iar numele Profetului înseamnă,cel
Sărbători ale musulmanilor din România () [Corola-website/Science/333547_a_334876]
-
vândut bunuri ale omeiazilor în piețele din Damasc, iar banii strânși au fost puși în fondurile pentru oameni săraci. Ghaylăn spunea în piață când vindea aceste bunuri ale omeiazilor: “Vino la bunurile trădătorilor (se referea la omeiazi), vino la bunurile nedreptății!”. Hishăm ibn Abd al-Malik a auzit despre aceste lucruri și a fost furios. Atunci nu era calif, era prinț. Acesta a spus: "Rușine! Părinții mei și bunicii mei! Jur pe Dumnezeu că dacă îl prind îi tai mâinile și picioarele
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
tine?” Ghaylăn i-a răspuns: „Nu Dumnezeu a făcut asta, ci tu ai făcut asta.” Ghaylăn a avut și o teorie politică, economică și socială mai importantă decât concepția religioasă. El s-a revoltat împotriva omeiazilor, care au impus suferință, nedreptate, cruzime și ferocitate asupra musulmanilor săraci. Ghaylăn respingea nedreptatea socială și politică impusă de omeiazi. În cartea „O introducere în științele islamice” scrisă de Murtada Matahhari au fost evidențiate ideile susținute de Ghaylăn al-Dimashqi. Conform celor scrise în această carte
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
asta, ci tu ai făcut asta.” Ghaylăn a avut și o teorie politică, economică și socială mai importantă decât concepția religioasă. El s-a revoltat împotriva omeiazilor, care au impus suferință, nedreptate, cruzime și ferocitate asupra musulmanilor săraci. Ghaylăn respingea nedreptatea socială și politică impusă de omeiazi. În cartea „O introducere în științele islamice” scrisă de Murtada Matahhari au fost evidențiate ideile susținute de Ghaylăn al-Dimashqi. Conform celor scrise în această carte în prima jumătate a secolului II (Hegira) erau discutate
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
centrate prea mult pe comunitate, în timp ce teoreticienii recunoașterii acuză teoria distribuției ca fiind prea individualistă și consumeristă . Există patru elemente diferite între cele două paradigme, cea redistributiva și cea a recunoașterii . În primul rând, cele două au concepții diferite despre nedreptate. Paradigma redistribuției consideră că nedreptatea are cauze socio-economice, iar cauza se află în structura de bază a economiei societății. La polul opus, paradigma recunoașterii găsește vinovate structurile sociale care influențează cultura (reprezentare, interpretare, comunicare) pentru inechitățile dintre indivizi. În al
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
în timp ce teoreticienii recunoașterii acuză teoria distribuției ca fiind prea individualistă și consumeristă . Există patru elemente diferite între cele două paradigme, cea redistributiva și cea a recunoașterii . În primul rând, cele două au concepții diferite despre nedreptate. Paradigma redistribuției consideră că nedreptatea are cauze socio-economice, iar cauza se află în structura de bază a economiei societății. La polul opus, paradigma recunoașterii găsește vinovate structurile sociale care influențează cultura (reprezentare, interpretare, comunicare) pentru inechitățile dintre indivizi. În al doilea rând, cele două au
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
cauza se află în structura de bază a economiei societății. La polul opus, paradigma recunoașterii găsește vinovate structurile sociale care influențează cultura (reprezentare, interpretare, comunicare) pentru inechitățile dintre indivizi. În al doilea rând, cele două au soluții diferite pentru rezolvarea nedreptăților. În cadrul paradigmei redistributive soluția este restructurarea sistemului economic ceea ce presupune intervenție masivă pentru redistribuție în toate sectoarele societății. Paradigma recunoașterii propune schimbări culturale sau simbolice masive, adică acceptarea diversității și schimbarea concepției despre grupurile stigmatizate. A treia diferență dintre cele
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
ceea ce presupune intervenție masivă pentru redistribuție în toate sectoarele societății. Paradigma recunoașterii propune schimbări culturale sau simbolice masive, adică acceptarea diversității și schimbarea concepției despre grupurile stigmatizate. A treia diferență dintre cele două paradigme este reprezentată de grupurile care suferă nedreptăți. Paradigma redistributivă susține că anumite clase definite economic sau prin relația lor cu piața sunt supuse nedreptăților, în timp ce în paradigma recunoașterii, cei care suferă sunt anumite grupuri care au parte de mai puțin respect, stimă sau prestigiu, cu un statut
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
masive, adică acceptarea diversității și schimbarea concepției despre grupurile stigmatizate. A treia diferență dintre cele două paradigme este reprezentată de grupurile care suferă nedreptăți. Paradigma redistributivă susține că anumite clase definite economic sau prin relația lor cu piața sunt supuse nedreptăților, în timp ce în paradigma recunoașterii, cei care suferă sunt anumite grupuri care au parte de mai puțin respect, stimă sau prestigiu, cu un statut neapreciat. Desigur, cazurile se pot extinde în ambele paradigme la imigranți și femei, respectiv gay și lesbiene
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
și femei, respectiv gay și lesbiene, aceste grupuri nefăcând parte din nicio categorie menționată mai sus. A patra diferență este faptul că cele două paradigme privesc diferit diferențele dintre grupuri. Din perspectiva redistribuției ar trebui să diminuăm diferențele (cauzate de nedreptăți politico-economice) dintre grupuri și nu să le recunoaștem. Paradigma recunoașterii are două abordări referitoare la acest subiect. Una este că diferențele sunt benefice, iar variațiile culturale s-ar transformat în ierarhii ale valorilor. Cealaltă susține că diferențele nu preexistă, ci
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
strict între cele două direcții de acțiune. De asemenea, autoarea demonstrează că grupurile sunt vulnerabile din ambele cauze: dezechilibre economice, dar și neacceptarea lor ca și diferite, deci este nevoie de politici din ambele sfere. Pornind de la asumpția că „remediul nedreptății reprezintă eliminarea impedimentelor către paritate participativă” , Nancy Fraser pledează pentru o metodă de a îmbina cele două tipuri de politici. În primă instanță, remediul pentru distribuția ineficientă este eliminarea tuturor impedimentelor economice prin redistribuție ceea ce presupune restructurare economică pentru a
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
în efectele sociale pe care le generează. Strategiile afirmative au ca scop corectarea efectelor produse de aranjamentele sociale fără a schimba structurile sociale ce au generat acele efecte, în timp ce strategiile transformative doresc restructurarea cadrului generativ pentru corectarea efectelor ce determină nedreptăți sociale. Deși diferite, cele două direcții se pot intersecta întrucât distincția dintre ele este contextuală. Reformele care par a avea caracter afirmativ, pot avea efecte de transformare în anumite contexte . Astfel, soluția alternativă este reprezentată de reformele „non-reformiste”. Acestea reprezintă
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]