4,571 matches
-
celui care a Învățat să se autoresponsabilizeze, adică implicit să se respecte pe sine. Susținem lucrul acesta, deoarece se știe că sînt oameni care respectă „legea morală” doar din teamă, din obligație sau din simplă obișnuință. * „Nu i se face nedreptate celui care consimte la ea.” (Ulpian) Și invers: nu este o binefacere reală aceea care este făcută celui care nu o acceptă În forul său interior, deoarece știe bine că nu o merită. Se Întîlnesc și situații cînd exigențele conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dezvolți tot mai mult disponibilitatea de a ajuta. * „Nu există decît un mod de a fi ceva mai puțin egoist decît ceilalți: acela de a-ți mărturisi egoismul.” (J. Renard) La fel și În atitudinea noastră față de „rău”: rușinîndu-ne de nedreptatea de moment pe care am comis-o față de cineva, ne micșorăm disponibilitatea de a o repeta În viitor. * „Mai bine te zugrăvește ce ai cerut, decît ce ai dat.” (N. Iorga) Pentru că cei mai mulți dintre noi doresc „binele” Într-o măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dintîi condiție a fericirii este Înțelepciunea.” (Sofocle) Probabil pentru faptul că „Înțelepciunea” este singura care te face să realizezi că nimeni nu poate fi fericit „În toate”, sau că nimeni nu poate fi „tot timpul” fericit. * „O fericire bazată pe nedreptate nu e sigură.” (Menander) Un exemplu literar de neuitat este cel al lui Raskolnikov, prin a cărui existență dramatică, F.M. Dostoievski ne convinge că nimeni nu poate deveni fericit pe seama nefericirii altuia. * „SÎnt oameni care trăiesc fericiți fără s-o
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dar” (Euripide). * „Niciodată nu va fi fericit cel pe care Îl va chinui fericirea altuia.” (L.A. Senaca) Cel mai dezonorant rău pe care omul și-l poate face este cel provenit dintr-o inconștiență față de sine: „Acela care săvîrșește o nedreptate Își face rău lui Însuși, pentru că devine rău” (Marc Aureliu). * „Fericirea este un lucru neliniștit chiar pentru ea.” (P. Syrus) Dacă nu din alt motiv, pentru faptul că ea stîrnește numeroase invidii. Apoi, pentru faptul că nu este om fericit
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
teoria care e un humanitas a stârnit ADMIRAȚIE și bucurie În aceeași măsură În care a stârnit ură ... s-antâmplat ...bineînȚeles nu asta e singurul izvor al urii. există ură În clipa În care ... eu știu ... denunți ... denunți În ghilimele, o nedreptate majoră și nedreptatea aia are autori ... evident că cei care se simt vizați te vor urî. Deci dacă tu spui că ai avut de-a face cu lichele În viața ta și descrii cum arată o lichea și chiar o
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
un humanitas a stârnit ADMIRAȚIE și bucurie În aceeași măsură În care a stârnit ură ... s-antâmplat ...bineînȚeles nu asta e singurul izvor al urii. există ură În clipa În care ... eu știu ... denunți ... denunți În ghilimele, o nedreptate majoră și nedreptatea aia are autori ... evident că cei care se simt vizați te vor urî. Deci dacă tu spui că ai avut de-a face cu lichele În viața ta și descrii cum arată o lichea și chiar o arăți cu degetul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
o întreagă serie de virtuți duhovnicești, ce stau la baza vieții creștine așezate pe dreptate, dragoste, respect reciproc, încredere, cinste și demnitate. în acest chip, rugăciunea devine mijloc de unitate în întreaga comunitate creștină, de solidaritate în dragoste, înlătură egoismul, nedreptatea, asuprirea care generează ura; vrajba, răutatea și neînțelegerea dintre oameni, așa cum ne cere învățătura Domnului nostru Iisus Hristos. în acest sens, omul tinde spre Dumnezeu și Dumnezeu se apleacă spre om cu mila și cu îndurările Sale. Dar, de cele mai multe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sau tăria morală de a face înaintea Domnului numai ce e drept și bineplăcut lui Dumnezeu. Cel ce are în el și este stăpânit de un astfel de duh, nu mai poate săvârși fărădelegea, căci întru sine nu mai locuiește nedreptatea și viclenia. Dacă păcătosul pocăit a reușit să se transforme astfel sufletește cu ajutorul lui Dumnezeu, el a devenit stâncă puternică ce stă neclintită în mijlocul valurilor. Un păcătos care a dobândit de la Dumnezeu o inimă curată prin lucrarea de zidire
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lui Manase pentru pocăința lui, însuți și pe robul Tău acesta (numele), care se căiește de păcatele ce a făcut, primește-l cu știuta Ta iubire de oameni, trecându-i cu vederea toate cele făcute de dânsul, Cel ce ierți nedreptățile și treci peste fărădelegi. Că tu ai zis, Doamne: cu vrere nu voiesc moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu; și: de șaptezeci de ori câte șapte să iertăm păcatele. Pentru că, după cum slava Ta este neasemănată
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și celor ce mă prigonesc. Dă-le, Doamne, pacea Ta, luminează-le mintea, ca să Te cunoască pe tine și poruncile Tale , curățește-le inima și o îmlădie, ca să-și vadă greșelile și să se întoarcă și să se căiască de nedreptățile lor! Nu-i lăsa pe ei, Doamne, în rătăcire și în păcat! Trimite-le lor binecuvântarea Ta ca să se mântuiască și să fie vii întru împărăția Ta! Iar mie, Stăpâne, dăruiește-mi duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mirungerii, și Care mi-ai dat dorința de a te căuta, Tu, Singurul Dumnezeu adevărat, auzi rugăciunea mea. Eu n-am viață, lumină, bucurie, înțelepciune sau putere decât numai în Tine, Dumnezeule. Nu îndrăznesc să ridic ochii spre Tine din pricina nedreptăților mele. Dar Tu ai spus ucenicilor Tăi: „Tot ce veți cere în Numele Meu, voi face”, de aceea îndrăznesc să Te chem. Curățește-mă de toată spurcăciunea trupului și a sufletului și învață-mă cum să mă rog Ție. Binecuvintează această
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
vieții mele, spune-mi ceasul morții mele, pentru ca să-mi pot pregăti sufletul să Te întâlnească. în acest ceas de temut, fii cu mine, Doamne, și dăruiește-mi bucuria mântuirii Tale. Curățește-mă de greșelile mele cele ascunse și de toată nedreptatea tăinuită întru mine, și dăruieștemi răspuns bun înaintea înfricoșatei Tale judecăți. Da, Doamne, în marea Ta milostivire și în nemărginita Ta iubire de oameni, primește-mi rugăciunea. Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, care ai plîns pentru Lazăr și lacrimi de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
39. Furia este o emoție ce apare ca urmare a unei jigniri, a unei lipse, a unei frustrări, a unei încălcări. Ea nu permite pentru moment să ne acceptăm frustrarea (una nedreaptă, arbitrară sau prea puternică) sau a înfrunta o nedreptate; este "o reacție față de o invazie, un protest împotriva unui lucru pe care nu vrem să-l suportăm" (Filliozat, 2006a, p. 106). Furia este emoția care reprezintă conservarea sau afirmarea eului. Rolul ei este acela de a ne păstra/menține
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a ceea ce a făcut (Enright, 2008, pp. 45-46). De asemenea, nu înseamnă că ne vom recăpăta imediat încrederea în cineva care nu este (încă) o persoană de încredere; ea încrederea nu se reface imediat. Dacă cel care a comis o nedreptate nu regretă, nu se căiește pentru fapta lui, nu are conștiința că a fost iertat și nu își schimbă atitudinea, atunci reconcilierea devine foarte greu de realizat, dacă nu imposibilă. Oricum, cel care iartă poate oferi darul compasiunii, al bunăvoinței
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sinceritatea. Vrem ca scuzele să fie autentice, spuse din toată inima și însoțite de dorința de eliminare pe viitor a tot ceea ce ar mai putea umbri buna înțelegere și colaborare. Scuzele veritabile sunt întotdeauna însoțite de dorința de a repara nedreptățile comise, de a ne recompensa pentru stricăciunile făcute, de a-l asigura pe celălalt că ținem cu adevărat la el/la ea și că ne pare într-adevăr rău pentru propriul comportament greșit. Pentru o altă categorie de persoane, regretul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dreptate, atitudine desigur mult mai nobilă. Invidia cuprinde în conținutul ei între altele și "o mare dragoste de dreptate" (W. Hazlitt, apud Epstein, 2008, p. 38). Când le afectează interesele și stima de sine, invidioșii "tind să devină colecționari de nedreptăți" (idem, p. 38). Frecvent, ei consideră că au fost trădați și că viața este profund nedreaptă cu ei. Chiar dacă se însoțesc de multe ori, invidia și resentimentul nu sunt identice. Bunăoară, dacă invidia are, de obicei, un obiect anume, care
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
masca agresivității sau a unei intransigențe radicale. c. să relativizăm avantajele celuilalt; d. să ne examinăm eventualele gânduri de superioritate; e. să ne aducem propria contribuție la crearea unei lumi mai drepte. Așa cum am văzut, invidia ostilă este rezultatul unei nedreptăți (sau a perceperii unei nedreptăți). Ea este o emoție dureroasă pentru cel care o resimte și primejdioasă pentru cel care o provoacă; ea este strâns legată de resentiment. Invidia ostilă/malignă poate amenința stabilitatea unei relații, a unei familii, a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
intransigențe radicale. c. să relativizăm avantajele celuilalt; d. să ne examinăm eventualele gânduri de superioritate; e. să ne aducem propria contribuție la crearea unei lumi mai drepte. Așa cum am văzut, invidia ostilă este rezultatul unei nedreptăți (sau a perceperii unei nedreptăți). Ea este o emoție dureroasă pentru cel care o resimte și primejdioasă pentru cel care o provoacă; ea este strâns legată de resentiment. Invidia ostilă/malignă poate amenința stabilitatea unei relații, a unei familii, a unei firme, a unei instituții
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Potrivit lui G. Lipovetsky (2007), departe de a domoli pasiunile umane, civilizația bunăstării intensifică sentimentele de gelozie și de ură, rivalitatea și competițiile pline de ranchiună dintre egali (vezi p. 134). Ura scrie I. Filliozat (2006b) este "acumularea unor sentimente de nedreptate, de suferință, de frustrare care n-au găsit o cale de rezolvare" (p. 124). Ea se exprimă prin dorința profundă de a-i face rău cuiva, de a-i distruge fericirea sau ceva ce îi este drag (Goleman, 2005). Fără
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și resentimentul poate fi inconștientă, se poate inflama până când poate ajunge să ne ocupe tot timpul gândurile (Goleman, 2005). Dar ura diferă de resentiment într-o privință importantă: "deși este concentrată asupra unei persoane, ea nu se concentrează asupra unei nedreptăți sau unei incorectitudini precise" (idem, p. 227). Pe scurt, ca orice stare sufletească negativă, ura ne împinge la "înecul în detalii" (André, 2009, p. 180). Supărarea și suferința Suferința este o stare emoțională negativă în care suntem dezamăgiți de celălalt
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nu să profite. Opozițiile au ca efect confruntarea individului cu o situație neplăcută În domeniul care depinde de planeta tranzitată: el se situează de-o parte, puterea și legea de partea cealaltă. De aici rezultă adesea sentimentul de nemulțumire sau nedreptate, când de fapt s-ar cuveni ca persoana să se Întrebe de ce se Întâmplă această distorsiune. Cuadraturile, În fine, au În mare același impact, dar cu o confruntare mai evidentă, cu o imprudență mai manifestă. Individul se revoltă Împotriva lui
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
o nepotrivire Între dorințele lui și realitate. I se pare că posibilitățile momentului se opun realizărilor personale, că atenția și puterea care i se acordă nu sunt la Înălțimea meritelor sale... Se arată susceptibil și-i acuză pe toți de nedreptate, când adesea de vină este doar lipsa lui de rigurozitate. Aceasta Îl face să fie credul, să dea crezare unor propuneri sau promisiuni neîntemeiate. Evenimente: Dificultățile de ordin social sau material au loc adesea În cazul unor disonanțe Soare/Jupiter
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
românească sănătoasă. Pe aceștia îi descoperă Ion N. Oprea , oameni ce și‐au lăsat amprenta lor spirituală în cerneala secol ului al XIXlea și al XX‐ lea. În aceste câteva rânduri nu dau nici un nu me, aș face o 12 nedreptate fără a‐ i numi pe toți. Las cititorul să‐ i descopere pe rând, să le întipărească numele în memorie și să le păstreze o amintire pioasă. Ei și‐au jertfit viața transcriind‐o în paginile ziarelor și revistelor, pe a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
caldă, caldă ca inimile fondatorilor, se strânsese mănunchiul cel mai ales de tineri și sub inspirațiunea entuziastă și patriotică a regretatului profesor Ștefan Neagoe s‐au pus bazele unui ziar 112 care să predice adevărul și să distingă abuzul și nedreptatea..” Ziarul respectiv era Paloda. „Te avizez că în Bârlad apare un ziar hebdomadar - Paloda; în localitatea noastră aparițiunea sa a făcut o nespusă impresiune de bine. Vă rog a‐i urmări ideile - este ziarul exclusiv al meu” - îi scria Șt.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ideile - este ziarul exclusiv al meu” - îi scria Șt. Neagoe lui G. Bariț. Ideile ziarului erau în bună parte cele ale Semănătorului creat tot la Bârlad de Ion Popescu. Avea drept crez: „să practice adevărul și să distrugă abuzul și nedreptatea”. Paloda a fost condusă pe acest drum de fondatorul ei Șt. Neagoe, decan al presei bârlădene (Gh. Vrabie: „Bârladul cultural” București 1937) iar când acesta este scos la pensie, dimpreună cu alți profesori, trece sub îngrijirea institutorului Th. Riga, fost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]