8,430 matches
-
Paradigme și concepte La nivelul dezbaterilor de ordin conceptual purtate de membrii comunității științifice pot fi remarcate contribuții extrem de interesante care asociază dezvoltarea durabilă cu modificarea unor paradigme privind raporturile dintre om și natură. De exemplu, se subliniază necesitatea înlocuirii „paradigmei excepționalității umane” prin „noua paradigmă a mediului” (Catton și Dunlap, 1978). Enunțurile centrale ale paradigmei excepționalității umane sunt următoarele: între toate ființele de pe Pământ, oamenii dețin o poziție specială, întrucât beneficiază de cultură; cultura este caracterizată de o variabilitate nelimitată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dezbaterilor de ordin conceptual purtate de membrii comunității științifice pot fi remarcate contribuții extrem de interesante care asociază dezvoltarea durabilă cu modificarea unor paradigme privind raporturile dintre om și natură. De exemplu, se subliniază necesitatea înlocuirii „paradigmei excepționalității umane” prin „noua paradigmă a mediului” (Catton și Dunlap, 1978). Enunțurile centrale ale paradigmei excepționalității umane sunt următoarele: între toate ființele de pe Pământ, oamenii dețin o poziție specială, întrucât beneficiază de cultură; cultura este caracterizată de o variabilitate nelimitată, schimbările culturale putându-se produce
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
fi remarcate contribuții extrem de interesante care asociază dezvoltarea durabilă cu modificarea unor paradigme privind raporturile dintre om și natură. De exemplu, se subliniază necesitatea înlocuirii „paradigmei excepționalității umane” prin „noua paradigmă a mediului” (Catton și Dunlap, 1978). Enunțurile centrale ale paradigmei excepționalității umane sunt următoarele: între toate ființele de pe Pământ, oamenii dețin o poziție specială, întrucât beneficiază de cultură; cultura este caracterizată de o variabilitate nelimitată, schimbările culturale putându-se produce mai rapid decât cele biologice; din acest motiv, diferențele dintre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
care sunt induse social sunt mai numeroase decât cele de sorginte biologică, existând posibilitatea eliminării unor diferențe indezirabile; dezvoltarea culturală asigură eliminarea limitelor progresului societăților umane, întrucât orice problemă socială poate fi, în ultimă instanță, soluționată. Enunțurile centrale ale noii paradigme a mediului sunt următoarele: ființele umane reprezintă doar una dintre speciile incluse în comunitățile biotice interdependente care beneficiază de viață socială; raporturile complexe de tip cauză-efect ce se manifestă în natură generează multe consecințe neintenționate, independente de scopurile acțiunilor umane
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
se manifestă în natură generează multe consecințe neintenționate, independente de scopurile acțiunilor umane; întrucât lumea este finită, există limite fizice și biologice pentru creșterea economică și progresul social. Pe aceeași linie de gândire se înscriu și discuțiile privind necesitatea înlocuirii „paradigmei cuceririi naturii” prin „paradigma contractului cu natura” (Tolba, 1987). Pe lângă interesantele discuții legate de paradigme, sunt deosebit de relevante explorările conceptuale în zone în care operează de regulă specialiștii în științe socioumane. Ne referim la apariția extrem de frecventă în volume și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
generează multe consecințe neintenționate, independente de scopurile acțiunilor umane; întrucât lumea este finită, există limite fizice și biologice pentru creșterea economică și progresul social. Pe aceeași linie de gândire se înscriu și discuțiile privind necesitatea înlocuirii „paradigmei cuceririi naturii” prin „paradigma contractului cu natura” (Tolba, 1987). Pe lângă interesantele discuții legate de paradigme, sunt deosebit de relevante explorările conceptuale în zone în care operează de regulă specialiștii în științe socioumane. Ne referim la apariția extrem de frecventă în volume și publicații științifice din domeniul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
este finită, există limite fizice și biologice pentru creșterea economică și progresul social. Pe aceeași linie de gândire se înscriu și discuțiile privind necesitatea înlocuirii „paradigmei cuceririi naturii” prin „paradigma contractului cu natura” (Tolba, 1987). Pe lângă interesantele discuții legate de paradigme, sunt deosebit de relevante explorările conceptuale în zone în care operează de regulă specialiștii în științe socioumane. Ne referim la apariția extrem de frecventă în volume și publicații științifice din domeniul științelor economice, ecologiei și ecologiei sistemice a unor asemenea concepte precum
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
societăți democratice - respectarea promisiunilor și angajamentelor, asumarea responsabilității, inițiativa, autodisciplina, toleranța (Wills, 1993); atitudinile sunt din ce în ce mai frecvent menționate, fie explicit, fie implicit, în contextul dezbaterilor de idei privind interdependențele dintre mediu și dezvoltarea socioeconomică, inclusiv prin referiri la necesitatea înlocuirii paradigmei „cuceririi naturii” prin paradigma „contractului cu natura” sau a paradigmei „excepționalității umane” prin „noua paradigmă a mediului”. Bibliografie Bowers, D.; Franklin, J.; Pecorella P. (1973), A Taxonomy of Intervention. The Science of Organizational Development, University of Michigan, Institute of Social
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și angajamentelor, asumarea responsabilității, inițiativa, autodisciplina, toleranța (Wills, 1993); atitudinile sunt din ce în ce mai frecvent menționate, fie explicit, fie implicit, în contextul dezbaterilor de idei privind interdependențele dintre mediu și dezvoltarea socioeconomică, inclusiv prin referiri la necesitatea înlocuirii paradigmei „cuceririi naturii” prin paradigma „contractului cu natura” sau a paradigmei „excepționalității umane” prin „noua paradigmă a mediului”. Bibliografie Bowers, D.; Franklin, J.; Pecorella P. (1973), A Taxonomy of Intervention. The Science of Organizational Development, University of Michigan, Institute of Social Research. Catton, W.R.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
toleranța (Wills, 1993); atitudinile sunt din ce în ce mai frecvent menționate, fie explicit, fie implicit, în contextul dezbaterilor de idei privind interdependențele dintre mediu și dezvoltarea socioeconomică, inclusiv prin referiri la necesitatea înlocuirii paradigmei „cuceririi naturii” prin paradigma „contractului cu natura” sau a paradigmei „excepționalității umane” prin „noua paradigmă a mediului”. Bibliografie Bowers, D.; Franklin, J.; Pecorella P. (1973), A Taxonomy of Intervention. The Science of Organizational Development, University of Michigan, Institute of Social Research. Catton, W.R., Jr.; Dunlap, R.R. (1983), „Environmental Sociology
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
din ce în ce mai frecvent menționate, fie explicit, fie implicit, în contextul dezbaterilor de idei privind interdependențele dintre mediu și dezvoltarea socioeconomică, inclusiv prin referiri la necesitatea înlocuirii paradigmei „cuceririi naturii” prin paradigma „contractului cu natura” sau a paradigmei „excepționalității umane” prin „noua paradigmă a mediului”. Bibliografie Bowers, D.; Franklin, J.; Pecorella P. (1973), A Taxonomy of Intervention. The Science of Organizational Development, University of Michigan, Institute of Social Research. Catton, W.R., Jr.; Dunlap, R.R. (1983), „Environmental Sociology: A new paradigm”, in Young
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
level was negatively influenced by order, planning and risk avoiding. However, these results should be tested in real situations, before making any suggestion to human resource management professionals. 1. Introducere Cercetarea în domeniul schimbării organizaționale are la bază patru mari paradigme: dezvoltarea organizațională, alegerea strategică, teoria dependenței de resurse și teoria ecologiei populației (Quinn, Kahn, Mandl, 1994). Toate aceste paradigme tratează schimbarea la nivel macroorganizațional, fiind o abordare caracteristică literaturii din domeniul schimbării organizaționale. Studiile vizând comportamentul individual în contextul schimbării
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
before making any suggestion to human resource management professionals. 1. Introducere Cercetarea în domeniul schimbării organizaționale are la bază patru mari paradigme: dezvoltarea organizațională, alegerea strategică, teoria dependenței de resurse și teoria ecologiei populației (Quinn, Kahn, Mandl, 1994). Toate aceste paradigme tratează schimbarea la nivel macroorganizațional, fiind o abordare caracteristică literaturii din domeniul schimbării organizaționale. Studiile vizând comportamentul individual în contextul schimbării organizaționale (Bray, 1994) sunt destul de limitate, în special cele care s-au concentrat pe componentele psihologice ale procesului de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de odinioară că din schemele narative cuprinse În cîteva tratate copte nu se poate deduce nimic referitor la statutul concret al femeilor În comunitățile gnostice. Elaine Pagels n-a fost nici pe departe cea dintîi care să fi demonstrat că paradigma gnostică este feministă și opusă celei creștine patriarhale. Acest antagonism mai fusese menționat și În vizionara lucrare a lui Eugen Heinrich Schmitt (În 1903-1907)85, dar mai ales În opera lui Otfried Eberz, care Într-o zi va trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
același timp, este de remarcat că, atunci când se adresează unui public specializat, aceiași autori preferă o abordare mult mai echilibrată și documentată 13. Manualele școlare de istorie națională - Istoria românilor - la elaborarea cărora istoricii prosovietici nu au participat reflectă plenar paradigma antitotalitară În abordarea trecutului sovietic, inclusiv referitor la represiuni, deportări și foamete - or, ceea ce numim În acest articol, În mod generic, Gulag 14. Pe de altă parte, accesul la arhivele epocii a fost restricționat după victoria Partidului Democrat-Agrar la alegerile
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
între culturi. Deoarece cultura este creată și vehiculată prin comunicare, o parte importantă a studiilor culturale o reprezintă relația dintre cultură și comunicare (comunicarea verbală, prin limbă, și comunicarea nonverbală, prin alte sisteme de semne și simboluri). Intră în această paradigmă studiile de comunicare monoculturală, de comunicare transculturală (engl. cross-cultural communication) și studiile de comunicare interculturală (engl. intercultural communication) (vezi capitolul 3). Metaforele culturii Pentru a surprinde esența culturii și caracteristicile ei, antropologii au recurs adeseori la metafore asociate cu domenii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
așteptat copilul la gară), reorganizarea sistemului politeții în trei trepte (tu-dumneata-dumneavoastră) etc. Formarea limbii literare pe baza românei populare, adică a limbii vorbite, a însemnat fixarea în limbă a unui mare număr de forme fluctuante ca structură gramaticală, a unor paradigme gramaticale cu multe iregularități și excepții, a unor structuri inconsecvente, a unor sensuri relativ imprecise. Activitățile de normare a uzului au tolerat inconsecvențele și au găsit soluții de compromis prin acceptarea în normă a mai multor variante din uz. Acțiunile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale vorbitorilor și în raport cu scopul curent al conversației. Maxima manierei: contribuția comunicativă a vorbitorului trebuie să fie formulată clar, non-ambiguu, să nu fie obscură, să nu fie prolixă. Antropologul Edward T. Hall și lingvistul George L. Trager au pus bazele paradigmei originale a comunicării interculturale în cadrul unor cursuri de pregătire a diplomaților americani la Foreign Service Institute din Washington, unde cei doi au colaborat în perioada 1951-1959. Noul domeniu a pornit de la teoria relativismului lingvistic (teoria Whorf-Sapir) și de la teoria freudiană
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
schimbare ce apare în procesul schimbării. Vlăsceanu(2003Ă enumeră trei tipuri de componente ale culturii: - normative(reguli și norme, politici, principii, valori și strategii, modele de comportare și filosofii interpretativeă; - cognitive(abilități, modele, mentale, moduri de gândire, metafore și simboluri, paradigme lingvisticeă. - afective(trăiri, sentimente, ideologii, climat socio-morală. Gradul crescut de integrare sturcturală sau coerentă al acestor componente, concomitent cu orientarea lor spre obiectivele organizației favorizează performanță organizațională. De asemenea a fost ridicată problemă integrării și coerentei culturii la nivel de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Lucrarea The Sociology of Emotions (2005Ă editata de Jonathan H. Turner, profesor de sociologie, si Jan E. Stets, profesor de pshosociologie, ambii la University of California, prezintă un bilanț al cercetărilor teoretice și empirice în sociologia emoțiilor, grupate în jurul principalelor paradigme din sociologia contemporană (interacționismul simbolic, dramaturgia, schimbul social etc.Ă. Profesor universitar, Universitatea din București Urmare a interesului crescut pentru studierea sociologică a emoțiilor, în 1986 s-a constituit o secție de „Sociologie a emoțiilor” în cadrul Asociației Americane de Sociologie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
informații esențiale referitoare la cele mai răspândite fenomene dezadaptative din mediile organizaționale, reunite sub termenul de patologie organizațională. În câmpul de cercetare al psihopatologiei organizaționale își găsesc ușor locul efecte dezadaptative precum: stresul organizațional, burnout-ul, workaholism-ul, mobbing-ul. Sunt descrise astfel paradigmele stresului, modele explicativ-interpretative ale stresului organizațional, cât și efectele produse de stres asupra sănătății, performanței, activității de conducere, deciziei și comportamentului. Nu este omisa nici prezentarea strategiilor, modalităților de gestiune a stresului organizațional. În continuare sunt abordate celelalte efecte disfuncționale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
precum și la un calcul propriu al frecvenței cuvintelor, realizat printr-un program special, în baza a două romane (Cel mai iubit dintre pămînteni de Marin Preda și Liceenii de George Șovu); * a fost selectată, în general, o singură formă din paradigma cuvîntului și o singură unitate dintr-o familie lexicală, consultîndu-se studiile lui Const. Maneca [4; 5] și Paul Miclău [7], precum și dicționarul de frecvență a luiA. Juilland [4]; * a fost corectată lista, ținîndu-se cont de reprezentarea tuturor părților de vorbire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
științele sociale. Ele au aceeași poziție ontologică și epistemologică precum orice alt element al metodologiei sociologice (sau metodologiei științelor sociale): conceptele și termenii prin care este formulată tema de cercetare și a căror semnificație este clar definită, enunțurile teoretice ale paradigmei de studiu, principiile de organizare a informației. Orice cercetare care folosește date empirice - și cum altfel ar putea căpăta substanță afirmațiile despre fapte sociale, decât prin testarea lor empirică? - folosește metode și tehnici statistice. Utilizarea lor este la fel de „naturală” ca
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
se schimbă colecția de norme și reguli ale observației și metodei științifice. Orizontul ideilor și conceptelor - și, în cadrul lor, al celor admisibile științific și social- este în mare măsură determinat de capacitatea și abilitățile de observație și experiență. Kuhn numea paradigmă modul consensual de înțelegere a lucrurilor la un moment dat, bazat pe un set de concepte și reguli depractică științifică particulare 1. Paradigma constituie premisa și cadrul în care se poate face știința normală, în care se descriu fapte și
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
și social- este în mare măsură determinat de capacitatea și abilitățile de observație și experiență. Kuhn numea paradigmă modul consensual de înțelegere a lucrurilor la un moment dat, bazat pe un set de concepte și reguli depractică științifică particulare 1. Paradigma constituie premisa și cadrul în care se poate face știința normală, în care se descriu fapte și se rezolvă probleme considerate deosebit de revelatoare pentru natura lucrurilor, în care se determină fapte ce pot fi comparate cu predicțiile paradigmei și în
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]