8,224 matches
-
substantivul oujsia, ființă, substanță), care înseamnă: deoființă, deaceeași ființă, consubstanțial. footnote>, primit și introdus, mai ales dupăstrălucite explicații teologico filosofice ale Sfântului Atanasie celMare<footnote Explicațiile prezentate, probabil, în ședințe preliminare celor solemne alemembrilor sinodului. Atunci, Atanasie era diacon pe lângă patriarhul Alexandru al Alexandriei și-l însoțea pe acesta la sinod. footnote>, în Simbolul credinței de către Sfinții Părinți de la Sinodul IEcumenic (Niceea 325), în expresia / patriv, a devenitrepede celebru, și în disputele teologice ulterioare și în luptele orto docșilor împotriva arienilor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Noi - zice Arie - recunoaștem un singurDumnezeu, singur ajgevnnhto", singur veșnic, singur așnaqco",singur adevărat Dumnezeu..., Dumnezeul legii, al profeților și alNoului Testament, Care a născut pe Fiul Său înainte de timp și deveacuri”<footnote Mărturisirea de credință a lui Arie prezentată patriarhului Alexandru (epistolă), în Despre sinoade, 16, PG, XXVI, col. 708C-709 A. footnote>. Astfel, Tatăl, ca singur Dumnezeu adevărat, to", se opune Fiului, ca gevnnhtov". Căci, în alt loc, zice Arie: „Nu-mim pe Dumnezeu ajgevnnhto", în opoziție cu acela care după
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Revelației, nemaifiind nici Dumnezeu adevărat, nici om adevărat<footnote Epistola către Adelfius, I, PG, XXVI, col. 1073 A. footnote>.În ansamblu, arianismul apare ca un mănunchi de elementediverse, filoniene, origeniste și lucianiste, înfățișate în haina dialecticei aristotelice. Acestei mari erezii, patriarhul Alexandru, paznic treaz al tezaurului de credință, îi opune hotărât credința tradițională a Bisericii,întemeiată pe Revelație<footnote Epistola enciclică (păstrată la Socrate, Istoria bisericească I, 6); Epistola către Alexan dru al Constantinopolului (păstrată la Teodoret, Istoria bisericească, I, 3
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
credința tradițională a Bisericii,întemeiată pe Revelație<footnote Epistola enciclică (păstrată la Socrate, Istoria bisericească I, 6); Epistola către Alexan dru al Constantinopolului (păstrată la Teodoret, Istoria bisericească, I, 3) PG, XVIIIcol. 572 ș.u.; col. 548 ș.u. footnote>. Patriarhul Alexandru accentuează în-deosebi veșnicia Fiului, necreabilitatea, neschimbabilitatea și asemănarea în ființă cu Tatăl. Dacă Fiul n-ar fi veșnic, atunci ar exista un moment când Tatăl ar fi nerațional și neînțelept (așlogo" kaiV așsoqo"), ceea ce este de neconceput. Astfel Fiul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
J. Guitton, „Le sens spirituel du Cantique des cantiques”, VSAM, an 16 (1934), t. XLI, nr. 1, p. 28; cf. Chișcari Ilie, „Concepția despre epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa - o teologie a dorinței -”, în: Anuarul Facultății de Teologie Ortodoxă «Patriarhul Justinian», anul V (2005), Edit. Universității din București, p. 614. footnote>. Este, într-adevăr, imposibil să exprimi (ce este Dumnezeu), dar este și mai dificil să-L înțelegi. Referindu-se la mistică, Paul Evdokimov susține: „Urcușul mistic orientează sufletul către
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
și de sârbii de neam slav”, care și ei erau „creștinați de curând pe acea vreme” (p. 214). Însă religia de rit grecesc „au primit-o amândouă aceste țări (Moldova și Muntenia) chiar pe vremea când împăratul Paleolog (1439-1442) cu patriarhul de Constantinopol se aflau la sinodul de la Florența”, așa că solii au trebuit să meargă la Ohrida. „Deci din Serbia a adus această țară împreună cu sfințirea episcopilor și literele și limba sârbească aici în țară” (p. 214); „Pe această poveste (= schimbarea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
să nu mai lase pe Mihai vodă să cucerească Ardealul, Moldova și Țara Muntenească (p. 51). Polonezii nu aveau interes să-l accepte pe Mihai și pentru motivul, menționat de Costin, că „țara Podolii fiindŭ de lége de suptŭ ascultarea patriarhului de Țarigrad, ca și noi, pe acéle vremi avându mare zarvă și price cu papistașii pentru lége, aștepta cu bucurie pre Mihai vodă să vie, știindu-l de o lége cu dânșii, să i se închine toți podolénii” (p. 51
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
acea scădere, că n-au știut limba română, strâmbă judecată au făcut despre limba cea veche a poporului roman”. Iar dacă unele cuvinte latine nu se găsesc în limba română „explicația este că italienii, francezii și spaniolii au fost supuși patriarhului de la Roma, cu limba latină”. Ideea că latina populară a fost și este încă prin română o limbă vie nu are susținere în eșafodajul istoric structurat de Maior. Lipsește perceperea evolutivă a limbii și continua reînnoire a ei în procesul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
poate fi văzută în icoana lui Andrei Rubliov numită „a Trinității“, unde este redat episodul biblic în care lui Avraam îi este anunțată venirea pe lume a unui descendent din sângele său (Geneza 18: 1- 3); pe masa din cortul patriarhului este o cupă în care se află o căpățână de miel, fiartă de Avraam pentru misterioșii vizitatori care i-au adus vestea cea mare. Arabii fierb și ei căpățâna de miel: çorba zelluf este o specialitate algeriană aproape identică ciorbei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bizantine. [...] Schimburile apoi ce se făceau între locuitorii țării noastre și negustorii veniți din Răsărit erau menite să răspândească cultura, obiceiurile și credințele bizantinilor. Influența bizantină a pătruns la noi mai ales prin Biserică. [...] Alexandru Basarab, domnul Munteniei, se adresează patriarhului din Constantinopol, pe la anul 1359, dorind să i închine Biserica românească. [...] E de presupus că influența bizantină se întărește și mai mult în vremea aceasta în Muntenia [sfârșitul secolului al XIV-lea, perioadă în care o a doua mitropolie dependentă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe lângă mânăstiri. Declinul medicinei bizantine nu s-a produs brusc și nu a fost nici total, cum cred unii. Pe lângă continuitatea ei pragmatică au mai apărut în acest timp și opere demne de reținut. Așa de exemplu în Enciclopedia Myriabiblionul patriarhului Photius, textele medicale ocupă un loc de seamă. în secolul XIII apare și Farmacopeea lui Nicolae Apotecaru, de 256 de formule variate și sistematizate care, secole la rând a servit medicilor occidentali și universităților de medicină, apărute tot pe lângă mânăstiri
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sistem, urmează calea Orientului Apropiat spre Siria, care a oferit azil gândirii grecești și mai ales medicinii prin călugării nestorieni. Din vechile școli medicale ale Imperiului elen și ale celui Roman s-au născut școlile Nestoriene, ale discipolilor lui Nestorius patriarhul Constantinopolului, care la Conciliul din Ephes (431) a fost declarat eretic și izgonit, stabilindu-se în Siria. Adepții săi, călugării numiți „Nestorieni“ ajung în valuri succesive în Iranul sasanid, în India, Asia Centrală, China, peste tot fiind respectați pentru știința lor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Uru). Bătrînul Terah, ajunge în nordul Mesopotamiei. Oamenii se împart. Cei conduși de Abraham intră în Canaan, țara de lângă mare (fosta Fenicie) și cei conduși de Lot, trec dincolo de Iordan. De acum Biblia dă numeroase detalii și nume. Urmează epoca patriarhilor. Abraham, Isac și Iacob care dobândește numele de Israel. După acesta evreii s-au numit Israeliți, apoi și-au zis și Iudei. Numeroasele legende biblice acoperă adevărul, făcând loc întrebărilor. Se știe însă că Palestina, țara promisă, era locuită de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în acelaș mormânt cu soția sa. Dar nu după multă vreme a urmat boala și sfârșitul lui Vodă-Cantemir. Constantin-Vodă suferea de rinichi blocați cu nisip. Obișnuia să asculte slujbele cele lungi ale Bisericii, din evlavie ce avea, fiind făcute de Patriarhii ecumenici ai Constantinopolului, Alexandriei și al Ierusalimului, în Biserica lui Vodă-Barnovschi, din Iași de pe Ulița Beilicului. Stând prea mult în picioare, după una din slujbe s-a retras în camera sa, unde îl cuprinse o amețeală ca o dambla. Înțeleptul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Idealul Național... Care, domnilor?! vă întreb și mă întreb... Suntem o țară, dlor, care o parte mare din trupul ei e sub stăpânire străină, întregirea țării, dlor, este o dorință, a tuturor cetățenilor... Să ne amintim, dlor, de bătrânii pașoptiști - patriarhii Unirii - ce-au spus... - Vrem întregirea!, se înflăcără mulțimea din Salon, cutremurându-se bolțile. Vrem întregirea!... - Stați, dlor! Stați așa, nu vă grăbiți! Încercă să le potolească elanul un bătrân, fost parlamentar conservator. ... Mai întâi neatârnarea, dlor! Neatârnarea, mai întâi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
I inimă, Ce-i aia scenă votivă, Daniel? Scenă votivă?! Da! În scenele votive sunt reprezentați ctitorii, cei ce ctitoresc biserica, Vorbeau la episcopie că nu există scena votivă, că Theo ar fi trebui să-l picteze pe episcop, pe patriarh și, eu îi răspund adus în prezent, Theo l-a reprezentat pe părintele Ioan închinând biserica, numai pe părinte l-a reprezentat, în felul lui de a picta, nu mă mir că n-a înțeles nimeni că e un tablou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Ea îmi replica „El doar m-a ajutat“. Nu aveam nici o replică la adevărul din spatele jargonului ei psihologic și recunoșteam că, fără Lee ca factor de echilibru, noi doi nu eram decât piesele disparate ale unui angrenaj, o familie fără patriarh. Situația asta stagnantă m-a scos afară pe ușă zece nopți la rînd și m-a trimis direct la Motelul Red Arrow. Așa că o duceam pe Kay după mine la Madeleine. Întâi ne-o puneam, iar pe urmă stăteam de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
zis, cum se și cuvine, că să mă dau cu Maffia. Aniversau mierleala naturală a lu Carlo Morganti și mandea m-am Înființat Încliftat ca laleaua neagră la pălățelu lu César Capitano din bulivaru Oroño. Fără să-i pun la patriarh mintea pă bigudiuri cu chestii-trestii d-alde biștari, care-i cel mai nașpa, i-am cântat la cap cum că Înteres canci, da voiam să contribui la opera care o prezida așa demn. Lu mandea Îmi iera frică dă riturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
amintește habanera, apărut În jurul lui 1870 la balurile populare din Buenos Aires. Milonga a fost numele dat În satele hispano-americane cântecelor (inițial nedansante) interpretate de un payador, rasă de rapsozi populari de mult timp stinsă, ce trăia din improvizații, ai cărei patriarhi (hibrizi de chitariști și machistas) au fost miticul Santos Vega (un Îndrăcit și legendar cantautor, poate chiar imaginea literară a altui legendar chitarist, Gabino Ezeiza, care improviza adeseori versuri despre imagini proiectate cu ajutorul lanternei magice pe un ecran; amândoi evocați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a observat pe chelnerul cel tânăr, care se aplecase ca să-mi vadă mai bine picioarele pe sub masă, iar zâmbetul i s-a risipit. Și eu am rămas cu sentimentul unei mari pierderi. —Claire! a zis James încruntându-se ca un patriarh din perioada victoriană. Acoperă-te! Uite cum te privește chelnerul! M-am înroșit. Acum, îmbrăcată în rochia mea scurtă, mă simțeam caraghioasă și jenată, în loc să mă simt sexy și provocatoare. Du-te naibii, James, că m-ai făcut să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
la viitorul țării, care se scoală odată cu microfonul, uimit, iar domnul Radu mai bine-ar face cu totul altceva la ora douăsprezece noaptea, de pildă, așa cum am sugerat, să-l provoace la duel mîine dimineață În spatele Mitropoliei, are și martori, patriarhul și alți preafericiți care și ei au suferit, ori măcar să scoată dracului un pumnal dacic de tăiat hîrtie și să-l Înjunghie superficial pe bard, atît cît să-l sperie sub ochii noștri holbați, ei bine, nu, tot ce face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
parte a copilăriei, pe urmă nu mi-am mai petrecut fiindcă i-au luat-o și pe-asta și i-au dat garsonieră În Drumul Taberei care era pe-atunci un cîmp cu cîteva garsoniere. Nu s-a plîns niciodată, patriarhul. De o forță morală atît de mare, Încît a murit Într-o vineri. Ulcer perforat. Salvările au refuzat să-l interneze, era la modă regula hipocratică de-a nu fi internate vietățile de peste 65 de ani. El, 84. I-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
apostolic, unicul și lealul proteguitor al statelor lor temporare, și-au pierdut domnia; și tot ceea ce s-a dorit, s-a spus și s-a încercat în ultima perioadă pentru a face o Capitală catolică, pentru a institui aici un patriarh și a produce în Biserică o nouă schismă. 64. Aceste împărțiri funeste care au sfîșiat inima Miresei lui Isus Cristos nu sînt de mirare atunci cînd luăm în considerare că, dacă primii Episcopi, care au trebuit să se apuce de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care va dori să supună un astfel de Cler și să influențeze alegerea capilor săi. Primele scaune în care puterea laică s-a implicat în alegeri au fost cele din Antiohia și Constantinopol, acolo unde era reședința împăraților și unde Patriarhii aveau o putere mai mare145. 79. Bătălia cu puterea seculară asupra alegerii Episcopilor a durat multe secole; Biserica s-a apărat prin decrete și canoane, dar acestea erau respectate în funcție de pietatea conducătorilor și de sentimentele religioase ale poporului. Diminuarea libertății
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mansionum intervallo disjunctis, lucru care merită să i se acorde atenție! 145 Totuși se dorea ca odată cu votul împăratului să se facă și alegerea canonică de către Cler și popor. Spre exemplu, Epifanie, pe principiul din secolul al VI-lea al Patriarhului Constantinopolului, relatînd despre alegerea sa Pontifului Roman Ormisda, după ce a spus că a fost ales de împăratul Justin și de toți cei mari, a adăugat că "nu a lipsit consesnul Sacerdoților, monahilor și plebei" (Simul et sacerdotum et monacorum et
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]