9,085 matches
-
acelui comerciant fie în scopul dezorganizării activității sale . Comerciantul concurent nu este responsabil chiar dacă oferă noilor salariați condiții mai avantajoase, afară de cazul în care salariile au fost excepțional de ridicate sau de situația în care printr-un anunț publicat, noul patron s-a oferit să suporte eventualele cheltuieli de judecată și ia instigat în acest mod pe salariați să își părăsească locul de muncă 184. Pentru antrenarea răspunderii administrative în temeiul art. 4 lit.h este necesar să se identifice în
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
experților" tot mai lacomi. Fiecare activitate din societățile moderne este exercitată de oameni școlarizați pe profile subvenționate atât din bugetele statelor, cât și din fonduri private prevăzute cu clauze ferme, dar mereu încălcate. În anii de viață activă, angajații și patronii mai mici își asigură cu procente din salarii atât pensiile, cât și sănătatea lor și a copiilor. Crizele ultimelor ani au apărut și din cauza sfidării regulilor acordării de credite. Ofertele sectoarelor "imobiliare" au depășit cererile, strangulate de creșterea șomajului. Mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
împletește mereu cu imprevizibilul; că organizațiile create de comunități pentru a micșora influențele imprevizibilului nu numai că devin treptat ineficiente, dar creează și pericolul lunecării spre un nou totalitarism atunci când se ajunge ca fiecare angajat să fie urmărit îndeaproape de patroni sau "condușii" să fie urmăriți de către conducător. Capitolul 4 Cultură și tradiție într-un timp răvășit de anomalii Introducere Revenim în acest capitol la schimbările surprinzătoare prin care trecem de peste două decenii, privindu-le din două unghiuri. Primul, al temeiurilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de "moguli" și "băieți deștepți" care scapă mereu din mâinile neputincioase ale justiției bine plătite de la buget. Unele partide și mari uniuni sindicale nu renunță la practicile clientelare de împărțire a cotelor de investiții și ale fondurilor de miliarde. Între patronii, managerii, liderii sindicali și salariați, tineri absolvenți de școli și facultăți se accentuează continuu diferențele de venit, iar șomajul, descalificările, îmbătrânirea, accidentele, îmbolnăvirile și alte drastice limitări duc la scăderea (temporară) a calității vieții unora, respectiv a creșterii (abuzive) a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Țara trebuie să treacă de la barbarele practici de îmbogățiri frauduloase, folosind procedee apropiate de șantaj și crima organizată, la sistemele în care respectul capitalului presupune respectul muncii la vedere, responsabilitatea, invențiile, solidaritatea și camaraderia ca stimulenți ai satisfacțiilor. Atât "noii patroni", cât și salariații, atât instituțiile de stat, cât și cele private au mari datorii față de promovarea de valori umanitare elementare, ignorate nu numai din "neștiință", ci poate și din interes. Cultul muncii cinstite nu este, cum își zdrobesc plămânii demagogii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de Dumnezeu". La Calcedon, în 451, s-a condamnat monofizismul și s-a susținut că Hristos are două firi: divină și umană. Crezul adoptat atunci nu a fost recunoscut de ortodocși. Biserica Ortodoxă Română îl consideră pe Sfântul Apostol Andrei patronul spiritual creștin al țării, deoarece la Sinodul Apostolic de la Ierusalim din jurul anilor 49-50 lui i-a revenit sarcina să meargă pe meleagurile Scytice (Dobrogea de astăzi) pentru a-i încreștina pe localnici. Tradiția populară, preluată de preoți, menționează că Sfântul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
patronajul prințesei Elisabeta și a viitorului rege Carol al II-lea. Expoziția din același an, pe care sculptorul o organiza după modelul Salonului de Toamnă de la Paris, se ținea în Salonul de Geografie al Ateneului Român în noiembrie, în prezența patronilor spirituali ai cenaclului și a reginei Maria, punând în valoare opera conducătorului Cenaclului idealist. Artistul studiase sculptura la școala de Arte Frumoase din București (1900-1903), studii urmate de doi ani petrecuți la Academia Julian (1904-1905), în Paris, și stagiul petrecut
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vermont, G.D. Mirea, Șt. Luchian, N. Grant, C. Jiquidi, N.S. Petrescu, I. Anghelescu, L. Dolinski, I. Georgescu, M-me Roguska, M-me Relly, Șerbănescu, Szatmáry și un pictor francez, Maximilien Luce. Pe lângă drapelul roșu, simbol al schizmei revoluționare, pictorii îl desemnau ca patron spiritual al secesiunii pe Nicolae Grigorescu, așa cum pictorii Mir Iskusstva îl vor alege ca mentor pe Ilya Repin, iar Joséphin Péladan va reclama pentru simbolistele saloane rozacruceene autoritatea lui Gustave Moreau și Puvis de Chavannes. În toate aceste cazuri, alegerile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al întârzierei apariției acestui număr, precum și al arestării D-lui A.Bogdan- Pitești, director-proprietar al acestei reviste"498. Tot în calitate de director al revistei se recomandă și Ion C. Bacalbașa care semnează și articolul de deschidere, însă criticul de artă și patronul spiritual, spiritus rector al revistei, rămâne totuși Alexandru Bogdan-Pitești, prezent atât cu numele real, cât și sub pseudonimul Ion Duican. În numărul 3-4 apare inserat și adevăratul nume pe lângă pseudonim, însă notele de artă sunt în continuare semnate cu pseudonimul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
voie, neimplicat și securizat, spectacolul atrocităților, aflat întotdeauna pe "celălalt mal". În ecuația apocalipsei decadente, rolul barbarilor este jucat de slavi, de popoarele orientale și, prin extensie, la Alexandru Bogdan-Pitești, și de cele balcanice. Nu este exclus ca patricianul estet, patron al artelor, să-i fi avut în vedere și pe ruși, însă este clar că un rol hegemonic putea fi exercitat de către România numai asupra popoarelor din Balcani. În context decadent, criticul-estet deschide perspectiva supraviețuirii prin cultură a civilizațiilor apuse
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Jacques Derrida o conferă termenului, pharmakonul decadent. Emblematic pentru felul în care literatura și arta sunt recuperate în spațiul pe care artiștii îl locuiesc sunt trei personalități distincte: poetul Alexandru Macedonski, socotit și fondatorul școlii simboliste în literatura română și patronul unui cenaclu de poezie, Alexandru Bogdan-Pitești, patron al artelor, la rândul său poet și unul dintre cei mai importanți colecționari de artă de la finele secolului al XIX-lea și pictorița Cecilia Cuțescu-Storck, printre puținele femei acceptate în societatea Tinerimea artistică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Emblematic pentru felul în care literatura și arta sunt recuperate în spațiul pe care artiștii îl locuiesc sunt trei personalități distincte: poetul Alexandru Macedonski, socotit și fondatorul școlii simboliste în literatura română și patronul unui cenaclu de poezie, Alexandru Bogdan-Pitești, patron al artelor, la rândul său poet și unul dintre cei mai importanți colecționari de artă de la finele secolului al XIX-lea și pictorița Cecilia Cuțescu-Storck, printre puținele femei acceptate în societatea Tinerimea artistică pentru talentul său remarcabil. Cele trei personalități
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
risc se supune și estetul decadent, de a transforma nu numai casa, ci și pe el însuși într-o piesă de muzeu. În general, casele esteților decadenți se transformă în pinacoteci sau biblioteci,cum se întâmplă cu casa unui important patron al artelor, la rândul său poet, Alexandru Bogdan-Pitești -, în cazul în care nu există un spațiu special amenajat pentru cele două puncte de articulație ale habitatului decadent. "Itinerariul estetului prin casă trece inevitabil prin bibliotecă și cabinetul de stampe [...]"575
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
clasicii amestecați cu romanticii și simboliștii și apoi, covoare oltenești cu stângace înflorituri, alături de bukharale, Karamanii, șele de cămilă arăbești, șfeșnice bisericești și cruci scrijilite în lemn, de meșteri țărani"578. Pinacoteca-birou a lui Bogdan-Pitești relevă un reflex muzeal, însă patronul "muzeului" nu este interesat de clasificări sau de operațiunile tipice pe care un muzeu le impune în privința aranjării exponatelor sale. Estetul întreține salonul său asemeni unui cabinet de curiozități, în care intră nu numai piese importante, de o certă valoare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Petre Oprea, op. cit., p. 36. 495 Este nemeritorie și tendențioasă caracterizarea pe care i-o face Petre Oprea, "vanitoasă, dornică să fie în centrul atenției și expunând ca amatoare lucrări slabe de artă decorativă" (p. 45), rolul principesei Maria, ca patron al artelor frumoase, îl egalează pe cel al celor mai importanți mecena în epocă. 496 Constantin Prodan, op. cit., p. 44. 497 Leon Bachelin, "A VIII-a expoziție anuală a Tinerimei Artistice", în Noua revistă română, nr. 25, 29 mai 1908
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
au dezvoltat o serie de strategii menite să răspundă la două dorințe ale consumatorilor: oferă mâncare etnică "autentică" și creează o atmosferă etnică, cât mai apropiată de cea originală, pentru client. În realitate, bucătăria "etnică" este o combinație între preferințele patronului în domeniul culinar (mai mult sau mai puțin zahăr, mai multe sau mai puține condimente), prepararea unor feluri care seamănă cu cele tradiționale și servirea consumatorului (de obicei, rapidă)179. Restaurantul "etnic" este de fapt mai puțin autentic decât ne-
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
evită să discute cu chelnerul. În cazul în care nu ai fost mulțumit de ceva și vrei să faci reclamații, acestea nu trebuie făcute cu voce tare. Nu te cerți cu chelnerul, ci te vei adresa șefului de sală sau patronului restaurantului. Încearcă să nu-i incomodezi pe ceilalți cu coatele, geanta sau scaunul tău. După ce te ridici, împinge-l discret sub masă. IV.3. AȘEZAREA MESEI Astăzi Mia împlinește 9 ani. Își va serba ziua acasă și va invita mai
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
ideea de la care ați pornit rămâne, sau și ea poate suferi modificări? La filmul din Moldova am avut un schelet orientativ pentru mine. Ideea era să fac portretul unor oameni care aparțin unor categorii care nu existau înainte de '89: șomerul, patronul etc. Găsisem o prostituată despre care se spunea că este virgină. E posibil ca după perioada de documentare, când ajungi la filmare, totul să fie altfel și atunci trebuie să te descurci, să te adaptezi. Astfel, în cazul nostru, când
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
că este virgină. E posibil ca după perioada de documentare, când ajungi la filmare, totul să fie altfel și atunci trebuie să te descurci, să te adaptezi. Astfel, în cazul nostru, când ne-am întors să filmăm, șomerul se angajase, patronul nu mai era patron pentru că dăduse faliment, iar virgina nu mai era virgină. Toate acestea mi-au stricat construcția inițială și atunci a trebuit să schimb ideea. Am luat un puști de 14 ani, un tânăr de 25 și un
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
posibil ca după perioada de documentare, când ajungi la filmare, totul să fie altfel și atunci trebuie să te descurci, să te adaptezi. Astfel, în cazul nostru, când ne-am întors să filmăm, șomerul se angajase, patronul nu mai era patron pentru că dăduse faliment, iar virgina nu mai era virgină. Toate acestea mi-au stricat construcția inițială și atunci a trebuit să schimb ideea. Am luat un puști de 14 ani, un tânăr de 25 și un cuplu de 50 de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
mai adus pe cap și câteva cete de bișnițari și șmenari politici culese de prin maghernițele cartierelor mărginașe ale orașului, adică din zona rău-famatului „lumpenproletariat”, foarte bine descris de Karl Marx și Friedrich Engels (autorii „filozofiei” comunismului) ca fiind: „escrocii, patronii de bordel, negustorii de haine vechi, flașnetarii, 18 cerșetorii și alte epave ale societății”. Încă de la începutul raportului, tov. Dimitrev a notat următoarele: „...pe data de 2 februarie 1945 imediat ce am ajuns la Vaslui mam (sic! n.n.) dus la UTC
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
statistică a „puternicei” industrii vasluiene de la acea oră. Încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la Vaslui fuseseră înființate primele cărămidării ce au avut ca primi proprietari pe membrii familiei Mavrocordat. În anul de grație 1945, doi patroni italieni și unul francez erau asociați în firma „Gerometta, Dellecase & Baboulene”. Aceștia cumpăraseră cărămidăriile de la ultimul Mavrocordat, George. Aici lucrau aproximativ 45 de muncitori. Încă din anul 1937, fusese deschisă „Topitoria de cânepă”, sau fabrica „Textila”, cum greșit i se
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
o ridicare a prețurilor la alimente, o creștere ne proporțională la făină de porumb și de grâu iar cu privire la înbrăcăminte prețu mărfelor stau pe loc ele find destul de urcate față de salariul curent la muncitori. Fabricile din localitate nu au economate patroni lor refuzând să înfințeze aceste economate iar la Coperativele din oraș, nu sunt aprovizionate cu nici un fel de materi necesare locuitorilor orașului”. Acestea au fost referirile juniorilor comuniști vasluieni vizavi de situația economică extrem de grea a muritorilor de rând față de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și ruperea manifestelor acesteia” e campanie electorală nici că se putea. or abateri grave de la etică și echitate, mpletă în „epoca de aur”. Ștergerea și difuzoare etc. Astfel, comisia de presă și atorică a scos din producție un număr unist patron de fabrică de și-a permis e crezut; mai degrabă au terorizat vreun ) Acești tineri au lucrat sub controlul ei îi aveau scoși din producție în același scop (subl.ns.). Acești tineri se ocupau cu afișajul, popularizarea semnului electoral <<soarele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în registrele matricole pe anii următori, acest elev nici nu mai apare în evidențele școlii din Bârzești. Nu putem ști cum s-au simțit părinții săi, dar ne putem pune în pielea lor. Ce să facă mama Zamfira, fată de patron din Huși, și tata Costache, răzeș, proprietar de pământ cu un mic rang boieresc și funcționar public? Probabil, pentru a nu-i face de râs prin sat, s-au hotărât să-și dea copilul pe mâinile unui maestru pentru a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]