34,654 matches
-
creat), vor avea parte de o recunoaștere oficială, probabil de o glorificare, se vor înregistra și difuza în medii cît mai largi și vor fi incluse în spectacolele naționale de folclor. Succesul manelelor pare a confirma această ipoteză. Ritualurile Simbolurile penitenciare constituie primele mijloace prin care lumea din interiorul zidurilor devine inteligibilă, permițîndu-ne să traducem semnele pe care le observăm. Probabil cel mai pregnant aspect al acestui proces de simbolizare este calitatea ce i se conferă, aceea de a funcționa ireproșabil
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
e slab, iar prin manipularea simbolurilor cei slabi își întăresc autoritatea, impunîndu-și ideile și făcînd mai suportabilă autoritatea celor de la putere. Simbolurile determină acțiunile sociale și definesc sentimentul de identitate al individului. Ele înlesnesc înțelegerea proceselor care se petrec în penitenciare, și se manifestă, în mare măsură, sub forme simbolice. Multe din cele mai puternice simboluri au calități palpabile, ceea ce face mai ușoară tratarea lor ca obiecte. Zidurile pot fi atinse, cîntecele pot fi ascultate, îmbrăcămintea și tunsoarea pot fi privite
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
repetitiv și standardizat din punct de vedere social"70 și reprezintă o componentă evidentă a vieții carcerale. Autoritățile și deținuții încearcă să-și sporească prestigiul cu ajutorul ritualurilor. Ei se folosesc de ritualuri pentru a-și promova politica sau interesele în interiorul penitenciarelor. Prin participarea la rituri, se identifică mai ușor cu o anumită viziune despre lume și despre pedeapsă, ce poate fi percepută prin reprezentări simbolice. Prin intermediul ritualurilor putem înțelege ce se întîmplă în penitenciare, fiindcă acestea reprezintă o lume ce trebuie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a-și promova politica sau interesele în interiorul penitenciarelor. Prin participarea la rituri, se identifică mai ușor cu o anumită viziune despre lume și despre pedeapsă, ce poate fi percepută prin reprezentări simbolice. Prin intermediul ritualurilor putem înțelege ce se întîmplă în penitenciare, fiindcă acestea reprezintă o lume ce trebuie simplificată în mod drastic, dacă vrem să o înțelegem. Cadrele folosesc ritualurile pentru a-și legitima autoritatea, iar deținuții ripostează prin rituri de delegitimare. Cei mai mulți văd ritualul ca pe un soi de înfrumusețare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lume ce trebuie simplificată în mod drastic, dacă vrem să o înțelegem. Cadrele folosesc ritualurile pentru a-și legitima autoritatea, iar deținuții ripostează prin rituri de delegitimare. Cei mai mulți văd ritualul ca pe un soi de înfrumusețare a "adevăratelor" activități din penitenciar. După David I. Kertzer 71, ritualurile se caracterizează prin cîteva elemente importante. Formalismul este una din primele caracteristici ale ritualului. El respectă secvențe standardizate și extrem de rafinate și nu întîmplător e pus în scenă în locuri speciale și la date
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
oamenii au tendința de a sacraliza climatul social-politic în care trăiesc, pentru a reduce rolul arbitrariului în gestiunea organizațiilor. Oricît de cruntă le-ar fi soarta, deținuții rămîn supuși, adaptîndu-se arhetipurilor 74 tradiționale ale vieții de zi cu zi din penitenciar, cu credința că acele arhetipuri sînt inevitabile. Cei mai mulți acceptă convențiile carcerale fiindcă ele sînt singurele realități posibile pe care le cunosc. Fiecare instituție are o mitologie proprie, care-i explică originea, îi definește identitatea, îi justifică activitățile și îi afirmă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
astfel de rezultat"76. Ritualul nu reflectă toate aspectele unei instituții, doar pe acelea care îi caracterizează pe toți membrii săi. Fiind o simplificare și stereotipizare a unor simboluri, ritualul nu reflectă realitatea, ci o deformează și o recreează. Regulamentele penitenciare pot fi privite ca un totem, datorită procesului de fetișizare a lor. Fiecare se agață de ele, pentru că reprezintă instrumentul care poate pune ordine în instituție și controla anarhia. Ernst Cassirer spunea că persoana care participă la ritual trăiește o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la ele asigură o retrăire comună și o reafirmare a acestor sentimente reciproce"77. Persuasiv în ritual este felul în care descurajează gîndirea critică. Ceea ce este exprimat este și adevărat, fiindcă, prin formalizarea limbajului, ritul a devenit singura alternativă. Directorul penitenciarului este, fără îndoială, cel mai mare actor de ritual și cel mai priceput manipulator de simboluri. Însă el nu le controlează în întregime, deoarece acestea au un bagaj de conotații și un trecut emoțional. Unele conotații nu pot fi create
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
stereotip social există atunci cînd mai mulți membri ai unui grup accentuează diferențele existente între membrii grupului lor și membrii altui grup."78 În acest sens, ritualurile au rolul de a produce rapid departajarea dintre cele două grupuri existente în penitenciare: cadre și deținuți. Stereotipurile sînt deci mecanisme proiective, deoarece permit indivizilor să-și exprime tendințele inconștiente. Relațiile de putere sînt învăluite într-o mantie simbolică mistificatoare, impusă de existența ierarhiei. Cu cît inegalitatea sporește într-o instituție care are idei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îi sînt luate, în cadrul unui ceremonial, simbolurile autorității pe care a deținut-o. Legăturile de dependență față de lumea liberă sînt permanent reînnoite prin ritualurile vizitelor oficialităților. Meticulozitatea organizării acestor vizite simbolizează identificarea autorităților cu cei de la putere. Ele arată că penitenciarele nu sînt chiar la marginea lumii, că de ele se ține cont, că există o putere care le reglementează viața. Aceste ritualuri au și rolul de a-i impresiona pe vizitatori. În același timp, ele exprimă continuitatea autorității, în ciuda schimbărilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Valoarea riturilor rezidă în atracția exercitată asupra ignorantului, care nu este în stare să-și dezvolte pe deplin facultățile critice... Fără credință nu există rit"85. Ritualurile de inițiere Prima impresie marcantă pentru un individ care sosește întîia oară în penitenciar e contrastul puternic între realitatea detenției și ideile pe care le avea înainte despre așa ceva: o experiență interesantă și inedită, posibilitatea de a reflecta în liniște asupra vieții de pînă atunci și asupra viitorului, singurătatea necesară pentru clarificarea minții etc.
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că în închisoare munca nu-i o joacă, ci se aplică la maximum posibil, disciplina severă, depersonalizată, militarizată pînă la absurd, ce-i obligă pe arestați să se adune în plutoane și să meargă în cadență, bătînd asfaltul din curtea penitenciarului și ocolind-o inutil de zeci de ori toate acestea, observate în primele clipe la intrarea în instituție, înlătură oricărui nou venit ideea că în pușcărie poate să-și păstreze elementele de normalitate ale comportamentului. Într-un asemenea mediu și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
văzut la început sentimentul de autoapărare al individului se întărește, fixat pe instinctul de conservare și stimulat de dorința de a rezista mai ușor și cu mai puține pierderi pe durata detenției. Intrarea unui individ pentru prima dată într-un penitenciar produce un șoc foarte puternic, deoarece are loc o deposedare radicală de vechile roluri, de identitățile sale sociale. Experiența carcerală include confruntarea cu dezordinea, deși închisoarea se definește prin contribuția sa la menținerea ordinii sociale. Prin înjosirile, degradările, umilirile și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Frustrați de nenumărate lipsuri, neputînd să-și descarce, sistematic și firesc, emoțiile și afectivitatea, în structura psihică a deținuților se produce o autointoxicație, exteriorizată prin resentimente: ură, invidie, dorință de răzbunare. Avînd un perimetru de mișcare foarte redus în mediu penitenciar, la ei apare un fenomen ancestral de teritorialitate comportamentul (individului) de apărare a teritoriului propriu care se manifestă printr-o exagerată îndîrjire în apărarea "spațiului personal": locul de culcare, de alimentare, de muncă și, de aici, printr-o agresivitate mărită
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
regim de viață sever, controlați în toate activitățile și gîndurile de un aparat de securitate bine pus la punct, vor simți că pedeapsa și traiul în închisoare îi duc la degradare psihică. Revoltați la început, protestînd, refuzînd și sustrăgîndu-se regimului penitenciar, vor fi aduși treptat la "normal" atît de către cadre, cît și de unii deținuți interesați în menținerea acestei stări de spirit. Procedurile de internare sînt însoțite de botezul deținuților "care fac tot ce le stă în putere ca să-i arate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
botezului intervine, în acel moment, "prostirea", fenomenul prin care un deținut mai versat îi oferă noului venit suport moral, prin reinterpretarea faptelor lui penale într-un mod liniștitor. Remușcările lui sînt repede înlocuite de justificări ale faptelor comise, "fabricate" în penitenciar, la care individul aderă deoarece îi oferă rațiuni deculpabilizante. Diminuarea gradului de vinovăție îi ușurează conștiința și îi modifică poziția față de pedeapsă, pe care o apreciază din ce în ce mai aspră. T.F., de 18 ani, condamnat la 4 ani pentru viol în grup
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
determinate de eforturile de administrare a activității cotidiene a unui număr mare de persoane într-un spațiu limitat și cu cît mai puține resurse cheltuite."91 Tot printr-un ritual de inițiere trec și cadrele care se angajează în sistemul penitenciar. Majoritatea sînt recrutate în funcție de dorința și rîvna de a face carieră. Ceea ce contează însă este obediența față de ordinele superiorilor. Privite din afară din această perspectivă, ele par niște aparate perfect ascultătoare și funcționînd mecanic. Există chiar un narcisism în această
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ar aduce pe angajat în situația de a ceda psihic. Orice firav sentiment de prietenie este considerat nepotrivit cu munca lor, iar cel care-l practică va fi sancționat cu mutarea din angrenajul respectiv. Cadrele care se angajează în sistemul penitenciar știu că nu au voie să vorbească despre fenomenele care se petrec în timpul serviciului, nu pot da declarații presei fără autorizația conducerii, nu au voie să colaboreze cu alte instituții, nu au voie să dea telefoane în timpul serviciului și sînt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Șacalul, Puma, Monseniorul, Fulgerul, Campionul, Vipera, Rechinul, Tigrul, Vampirul, Tarzan, Hercule etc. Toate aceste porecle sau pseudonime atestă o trăsătură aparte a militarului și în special a mascatului: gradul lui de brutalitate, măiestria în arta loviturilor. Astfel, Cîinele este, în Penitenciarul Rahova, mascatul care știe să bage groaza în deținuți numai mîrîind și arătîndu-și dantura, Boxerul e mascatul care-l transformă pe arestat într-un sac de box, Monseniorul are arta schingiuirii rafinate, vorbind politicos, dar lovind năpraznic într-un mod
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de legitimare a existenței lor, prin apartenența la o instituție pretins nobilă: DGP, SRI, DIAS, SPIR, SIPA, Armată, Poliție etc. Complicitatea celorlalte cadre civile și în special a medicilor a existat dintotdeauna. Mengele este o poreclă dată deseori medicilor din penitenciare, prin analogie cu celebrul torționar nazist. Existența lor ține de o falsă umanizare a sistemului. Atîta timp cît asistă la violențele din închisori fără să li se opună, legitimează în fapt sistemul, conferindu-i valoare "științifică". Esența botezului constă în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
specifice. De cealaltă parte, pentru cadre există posturi călduțe, la birouri, dar și posturi în care gardianul este permanent umilit, înjurat de deținuți, care distrug stima de sine și sînt sursa unui stres puternic. În ciuda egalitarismului afirmat public de conducerea penitenciarelor, viața din interiorul zidurilor este foarte diversificată, după cum diversificate sînt și condițiile de existență, care îi pun pe indivizi de condiții egale în poziții inegale. Consecința inegalităților este lupta pentru privilegii și evitarea sancțiunilor. Deși pedepsele sînt uneori foarte mari
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bun, o pătură bună, a-și bea cafeaua de dimineață, a putea comunica ușor cu ceilalți deținuți și cu familia, a putea telefona oricînd, a fi tratat cu respect de către ceilalți etc. Înțelegerea importanței acestor ritualuri presupune descifrarea etapelor carierei penitenciare. Din această perspectivă, există modalități de exploatare a sistemului specifice fiecărei perioade petrecute în închisoare. Primele vizează reconstrucția unei minime demnități și dispariția sentimentului de insuportabilitate. În fața abandonului familial și a ostilității celor din jur, arestatul formulează frecvente cereri și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dezvoltă mecanisme de apărare, de evitare a confruntării cu agenții stresori. Cînd povestea romanțată a furtului e contrazisă de un "tovarăș" arestat pentru aceeași faptă, condamnatul va încerca să se mute în altă secție decît acesta, chiar și în alt penitenciar. Iar cînd un cadru a fost retrogradat pentru fapte de corupție, violență sau furt, va evita compania colegilor care cunosc bine cum s-au petrecut lucrurile și va căuta un suport social în acele persoane care îi încurajează stima de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de avansare), autonomia (libertatea de mișcare și evitarea constrîngerilor, chiar cu prețul renunțării la alte oportunități) și creativitatea (dorința de a inventa ceva care să fie realizarea lor exclusivă). Așa cum ancora împiedică barca să plutească în voia valurilor, ancorele carierei penitenciare țin individul centrat pe anumite tipuri de activitate. Dacă unii își iau din întîmplare însărcinări incongruente, ancora carierei lor acționează, trăgîndu-i înapoi spre activități mai potrivite. Deși cei mai mulți caută să își ancoreze cariera în activități care să aibă legături puternice
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
filieră întreagă prin care pantofii sau pulovărele civile se transformau în alimente, acestea în țigări sau conserve, altă valută forte. La rîndul lor, erau revîndute, redevenind bani. În funcție de suma cotizată, erai menținut pe post sau aruncat pe cursă, către alt penitenciar, sau pe cameră, la nefolosiți. Prețurile creșteau în funcție de importanța a ceea ce voiai să faci. Ascunși în ciorapi, în chiloți, banii circulau ca la piață... Cînd treci de la foarte rău, de la îngrozitor și cumplit la mai puțin rău ți se pare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]