19,061 matches
-
și Filosofie a Universității bucureștene. Suspendat în 1950 din motive politice, se vede trimis în învățământul liceal, unde predă până în 1960, an în care este numit profesor de literatură comparată la universitățile din Craiova și București; deține acest post până la pensionare, în 1968. A fost ales președinte al Comitetului Național de Literatură Comparată în 1969 și a făcut parte din conducerea publicațiilor „Synthesis”, „Revue roumaine d’histoire de l’art”, „Studii și cercetări de artă”. Debutează în 1934 la cotidianul „Adevărul
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
de îmbătrânire a populației având implicații majore în elaborarea, de perspectivă, a politicilor publice. În prezent, țara noastră se confruntă cu un dezechilibru între numărul salariaților și numărul pensionarilor, în sensul că, datorită, în primul rând, politicii de stimulare a pensionării timpurii de după 1990, a crescut rapid numărul de pensionari, în timp ce numărul salariaților a scăzut, mai ales prin emigrarea tinerilor în afara granițelor țării. În acest context, îmbătrânirea populației accentuează o problemă resimțită deja în societatea românească: persoanele vârstnice au nevoie de
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
prospere și cele mai puțin dezvoltate economic. În prezent, în România, există un număr de 5.994.829 pensionari, din care un număr de 3.688.363 sunt persoane vârstnice definite conform legii (persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare). Din totalul de persoane vârstnice, un număr de 2.404.348 sunt femei în vârstă de 60 de ani și un număr de 1.284.015 sunt bărbați în vârstă de 65 de ani și peste. Persoanele vârstnice care se
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
București (1943-1951), va absolvi, în 1957, Facultatea de Filologie a Universității bucureștene, devenind profesor la Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza (până în 1960), apoi asistent la Institutul Pedagogic din București, din nou profesor la câteva licee bucureștene (1969-2000) și, înainte de pensionare, conferențiar la Facultatea de Teologie a Universității „Valahia” din Târgoviște. Este doctor în filologie, cu teza Fundoianu-Fondane în literatura română și franceză, susținută în 1974 la Universitatea din Timișoara. Colaborează la „Cercetări de limbă și literatură” (Oradea), „Interferențe”, „Limbă și
STOLERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289961_a_291290]
-
articole de critică literară, cronici în „Reforma”, „Familia”, „Federațiunea” și „Românul”. Activitatea didactică și-o continuă ca profesor la Botoșani și la Liceul „Matei Basarab” din București, iar din 1881 la Liceul „Carol I” din Craiova, unde va rămâne până la pensionare (1902). Participă la viața culturală din acest oraș cu numeroase conferințe și prin activitatea legată de întemeierea Ligii Culturale din localitate. Este redactor, în 1884, la revista „Vocea română”, unde îi apar câteva studii și traduceri. Tot în acest timp
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
să fi fost și închis, din 1956 predă, doi ani, la o școală din Constanța. Reintegrat în 1964 la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, cu gradul de cercetător științific principal, își va continua preocupările pentru istoria culturii și literaturii până la pensionare, în 1973. Debutează în 1938, cu un articol, la cotidianul „Vestul”, iar prima carte, Comuna Alioș din punct de vedere istoric, biologic și cultural, îi apare în 1940. Împreună cu Mihu Dragomir, conduce din noiembrie 1940 revista „Flamura”, dar după trei
SUCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
și română, materii pe care le va preda la liceul unde învățase și unde va fi și președinte al Societății Literare „Ion Popazu” a elevilor. Din 1918 se transferă la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș, funcționând aici până la pensionare. A redactat suplimentul „Incitamentum” al revistei școlare târgmureșene „Îndemnul” (1924-1927) și s-a implicat în realizarea altei publicații școlare, „Șoimii” (1925-1929). Debutează la „Gazeta de Transilvania”, în 1898, cu cronică literară. Va continua să publice note și recenzii, studii, articole
SULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290019_a_291348]
-
din 1956, lector la Universitate. În 1964, în urma recunoașterii doctoratului obținut în Franța, devine conferențiar. Din 1966 i se încredințează, în calitate de profesor, organizarea Catedrei de limbi romanice de la Facultatea de Filologie, recent înființată, a Universității din Timișoara, unde rămâne până la pensionare (1974). Va mai funcționa la universități particulare din același oraș în 1991-1992 și în 1996-1997. Ca romanist, colaborează la prestigioase publicații din țară și din străinătate: „La France latine”, „Revue de linguistique romane”, „Dacoromania”, „Revue roumaine de linguistique”, „Revue internationale
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
Oamenii din această categorie prezintă cea mai scăzută probabilitate de a se muta din câteva motive evidente: în primul rând, din cauza vârstei și a statusului socioeconomic, le lipsesc resursele pentru a căuta locuințe mai bune. Dimpotrivă, odată cu înaintarea în vârstă, pensionarea și declinul veniturilor, apartamentele lor devin capitaluri valoroase. Această stabilitate - majoritatea s-au mutat în locuințele lor actuale cu mai bine de 20 de ani în urmă - a fost temeiul constituirii în cadrul scărilor a unor rețele dense care le oferă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vieții aflate în concurență, cantitatea de timp și de bani disponibilă pentru investiții în bunuri colective și bunăstarea fizică ce condiționează, într-o măsură semnificativă posibilitatea angajamentului. Cei mai dornici să se implice sunt dintre cei aflați în jurul vârstei de pensionare. Alte persoane din aceeași grupă de vârstă fac parte din categoria membrilor pasivi ai scării, mai ales din cauza problemelor de sănătate. În aceeași categorie întâlnim reprezentanții generațiilor tinere, care au alte priorități. Biografia, pe de altă parte, pare a fi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
accezi la o calificare profesională adecvată; forțează crearea unei elite universitare overclass. Generatoare sau nu de inegalitate la nivelul societății, „fixarea” indivizilor pe segmentul locurilor de muncă periferice, ocazionale, temporare și slab remunerate prin natura lor face ca la momentul pensionării aceștia să nu poată beneficia, mai ales în sistemul asigurărilor ocupaționale, de un venit minimal pentru asigurarea unui nivel de trai acceptabil și să se regăsească, în final, tot în rândul celor care au nevoie de suport social. Având în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1997), astfel: un minim garantat pentru toți cetățenii, fără legătură cu istoria ocupațională (flat benefit); un sistem obligatoriu de asigurări de pensii, finanțat prin contribuții ale angajaților și ale angajatorilor, care să furnizeze un venit de înlocuire corespunzător la momentul pensionării; posibilitatea participării voluntare la sisteme complementare de pensii care să suplimenteze aceste venituri; posibilitatea indexării la inflație. Căutând să identifice trăsături distinctive ale inegalităților contemporane la nivel individual, Treanor arăta ( HYPERLINK http://web.inter.nl.net/users/Paul.treanor http
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
maximală de înlocuire a veniturilor salariale prin pensii pare să se oprească la puțin peste salariul mediu net. Excepția este anul 2000, care a cumulat modalități diferite de calcul a pensiilor, rezultat al ajustărilor repetate apărute în reglementarea regimului de pensionare: derogări de la vârsta standard de pensionare, o mai generoasă definire a „condiților speciale/grele de muncă” obținută sub presiune sindicală, stimularea financiară a pensionăriilor în anumite ramuri economice pentru evitarea unui șomaj ridicat pe segmentul de vârstă inflexibil la programe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin pensii pare să se oprească la puțin peste salariul mediu net. Excepția este anul 2000, care a cumulat modalități diferite de calcul a pensiilor, rezultat al ajustărilor repetate apărute în reglementarea regimului de pensionare: derogări de la vârsta standard de pensionare, o mai generoasă definire a „condiților speciale/grele de muncă” obținută sub presiune sindicală, stimularea financiară a pensionăriilor în anumite ramuri economice pentru evitarea unui șomaj ridicat pe segmentul de vârstă inflexibil la programe de ocupare, reglementări preferențiale în apărare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
43 102 99,63 99,64 95,49 99,36 Sursa: prelucrări ale autorului după date INSSE Menite să ofere soluții pentru provocările continue apărute pe piața muncii de-a lungul tranziției în acord cu tendința pe plan internațional privind pensionarea, aceste ajustări au generat și inechități intergeneraționale. Introducerea unei noi legi a pensiilor, în primăvara anului 2000, și recalcularea pensiilor pe baze unitare (mai puțin apărarea și magistratura) a condus la „dispariția” a aproape 5% pensii mai mari decât salariul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acestuia care va fi folosit ulterior În demersul terapeutic. Designul interviului cuprinde 6 dimensiuni ale vieții pacientului și anume: 1. statusul medical - spitalizări anterioare și În ultimele 30 de zile, boli cronice, infecție cu virus hepatitic sau HIV, medicație prescrisă, pensionare pe motive medicale, probleme medicale În ultimele 30 de zile; 2. situația socio-profesională și educațională, rețeaua de suport social și financiar; 3. consumul de alcool și droguri - tip de drog, frecvența consumului, cantitate și cale de administrare, internări anterioare pentru
EuropASI – UN INSTRUMENT MODERN DE LUCRU ÎN TOXICODEPENDENŢE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Rodica Mihaela Enache, R. Andrei, P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1468]
-
1901, ocupându-se de fundamentele matematicii și de evoluțiile din logică și psihologie. Între 1901 și 1916 a fost profesor la Göttingen. Din 1916 i-a urmat la catedră lui H. Rickert la Freiburg im Breisgau, unde a rămas până la pensionare (1928). A murit la 27 aprilie 1938. În ciuda ostilității cu care l-a înconjurat regimul nazist, n-a vrut să se expatrieze. În timpul vieții a publicat doar câteva opere importante: Idei pentru o fenomenologie pură și o filosofie fenomenologică (Ideen
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de revoltă a minerilor din zonă. Aceștia sunt nemulțumiți de aprovizionarea minimă, de munca prelungită peste program (lucrându-se inclusiv duminicile), de indiferența regimului comunist față de situația de mizerie în care trăiau. Punctul nodal îl reprezenta însă înaintarea limitei de pensionare a minerilor, așa cum era aceasta stipulată printr-o nouă lege emisă de autoritățile comuniste. Înainte de declanșarea grevei ori chiar și în timpul ei, unii mineri lansează inițiativa ca un grup reprezentativ din zonă să plece la București pentru a discuta cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din Valea Jiului îi demonstrase că regimul comunist român nu funcționa deloc perfect. Inițial, greva minerilor nu a fost o mișcare anticomunistă și nici măcar anticeaușistă, ci o revoltă de ordin economic și sindical, o revoltă spontană legată de noua lege a pensionării care îi persecuta pe mineri. Mișcarea nu a avut deci la început un caracter politic, ci unul socioeconomic: nu era criticat comunismul ori ceaușismul, ci condițiile grele de muncă și viață. Dar după sechestrarea autorităților comuniste de către protestatari, greva a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de secretari, documentariști, bibliotecari. Au fost oferite chiar două posturi de sociologi. Nimeni nu a primit un loc în cercetare și învățământ. Lefurile lor erau de una până la două treimi din cele obținute mai înainte. Psihologii aflați puțin timp înainte de pensionare primesc salariul unui începător în profesie. Deși, după informațiile noastre, nici un psiholog nu mai este muncitor necalificat, nu s-au produs schimbări esențiale. De fapt, interdicția de a profesa în psihologie s-a păstrat. • Acuzațiile organismelor de partid nu au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu un salariu mai mare (4 050 lei + 15% spor de vechime) începând cu 1.01.1990; nici o reabilitare morală, nici o specificație sau modificare de anulare a deciziei din cartea de muncă (deși mulți dintre noi ne aflam aproape de momentul pensionării). Solicitată să revin în fostul Institut de Psihologie, la 1.04.1990 m-am transferat de la IEFS în funcția de psiholog principal, ca apoi să dau concurs de cercetător științific. La 1.01.1997 m-am pensionat, dar, în calculul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
apoi să dau concurs de cercetător științific. La 1.01.1997 m-am pensionat, dar, în calculul pensiei intrând perioada în care am lucrat în fabrică, mi-a ieșit o pensie de mizerie. Am continuat să lucrez la Institut după pensionare (11 luni fără salariu, apoi am fost reangajată la 1.12.1997); îmi continuu și în prezent activitatea la Revista de Psihologie. Revenind la acțiunea „Meditația Transcendentală”, trebuie să subliniez unele ilegalități flagrante comise în acest caz: • desfacerea contractului de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dețineau funcții de conducere. 10 (45,5%) dintre persoanele intervievate au afirmat că trăiau sentimente de insatisfacție și depresie legate de viața profesională, unele dintre acestea adăugând faptul că trăiau cu speranța de a ajunge cât mai repede la vârsta pensionării. De asemenea, pe parcursul defășurării activității profesionale până în 1989, 5 (22,7%) au afirmat că au fost transferați în alte instituții, iar 4 (18,2%) au fost concediați. S-au înregistrat totuși și 6 cazuri (27,3%) de avansare profesională excepțională
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
folosesc mai multe semne și simboluri, cele mai importante fiind următoarele: În elaborarea genogramei, după caz, se mai pot adnota informații cu privire la: - originea etnică și/sau date privind migrarea; - religia sau schimbarea de religie; - educație; - ocupație sau șomaj; - serviciul militar; - pensionarea; - abuz fizic, abuz sexual, incest etc.; - obezitate; - abuz de alcool sau de droguri; - fumat; - locația curentă a membrilor familiei etc. De asemenea, se pot face referiri la anumite boli cronice și probleme majore care influențează semnificativ existența și confortul familiei
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la București Facultatea de Filologie, secția română (1951-1955). Va funcționa ca redactor la Editura Tineretului (1955-1969), unde se ocupă cu precădere de literatura SF, în sectorul condus de Ion Hobana, iar după reorganizarea sistemului, din 1969, la Editura Albatros, până la pensionarea survenită în decembrie 1988. Are în atribuții editarea scriitorilor germani din România, în original și în românește, precum și apariția unor versiuni germane ale clasicilor români în colecția „Cele mai frumoase poezii”. Își face debutul la „Ateneu”, în 1965, cu un
SPUHN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289840_a_291169]