4,674 matches
-
fac trimitere. Pluralul semn al suspendării parțiale a alterității, prin identificarea cu ceilalți, se menține și de această dată, contribuind acut la reprezentarea țipătului: "Noi, plantele,/ Nu suntem ferite/ Nici de boală,/ Nici de nebunie/ (N-ați văzut niciodată/ O plantă/ Înnebunită,/ Încercând să intre/ Cu mugurii în pământ?),/ Nici de foame,/ Nici de frică/ (N-ați văzut niciodată/ O tulpină galbenă/ Încolăcindu-se printre gratii?),/ Singurul lucru/ De care suntem ferite/ (Sau poate private)/ E fuga". (Delimitări) Aceeași metaforă a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Incapacitatea de revoltă, din cauza temerii sau din cauză că aceasta nu le este permisă direct, transformă oamenii singurele ființe vii din cadrul acestui univers static în plante. "Noi, plantele,/ Nu suntem ferite/ Nici de boală,/ Nici de nebunie/ (N-ați văzut niciodată/ O plantă/ Înnebunită,/ Încercând să intre/ Cu mugurii în pământ?),/ Nici de foame,/ Nici de frică/ (N-ați văzut niciodată/ O tulpină galbenă/ Încolăcindu-se printre gratii?)./ Singurul lucru/ De care suntem ferite/ (Sau poate private)/ E fuga" (Delimitări). sau: "Eu cred
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
întreg popor/ Care n-aude, nu vede, nu înțelege,/ Dar înaintează/ Prin trupuri zvârcolite de femei,/ Prin sânge de mame/ Neîntrebate" (Cruciada copiilor) sau "Noi, plantele,/ Nu suntem ferite/ Nici de boală,/ Nici de nebunie/ (N-ați văzut niciodată/ O plantă/ Înnebunită,/ Încercând să intre/ Cu mugurii în pământ?),/ Nici de foame,/ Nici de frică/ (N-ați văzut niciodată/ O tulpină galbenă/ Încolăcindu-se printre gratii?)./ Singurul lucru/ De care suntem ferite/ (Sau poate private)/ E fuga" (Delimitări). Tot aici, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
să-i lași în voie...) Hm! Știți, mă uit la cortul ăsta și... știți ce anume îmi amintește? Îmi amintește de chestia aia din Piața Universității... Și cortul... și dumneavoastră... Octav:...Cu deosebirea că aici "băieții" încă nu mi-au plantat curve, bătăuși și toxicomani... Și pentru că tot ați nimerit-o..., vă mai spun un secret... Știți, eu sunt plătit de niște barosani din opoziție... să stau aici... ca un protest, ca un scandal... adică "uită-te, națiune, în ce hal
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Editura Eminescu, 1971; "Tineri", E. P. L., 1971; "Grădinile ascunse", Editura Albatros, 1974. "Zeii neatenți" (1967) este un volum elaborat, cu o anumită tehnică a contemplației; A. I. Zăinescu urmărește devenirea ființei, sentimentul îmbătrânirii cuprinse în casa părintească sau legate de pământul plantat cu vița de-vie (motiv obsesiv de-a lungul tuturor volumelor), adevărată țară a făgăduinței: "Sunt din Arcadia, bun, mult temuta și buna/ Arcadie Felix încoronată cu vin". Casa părintească, pe care-a iubit-o îi va urmări existența până ce
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
inevitabil, înghesuieli, rumoare, cîteodată certuri și îmbrînceli. Scurte și nu îndeajuns de largi, aleile (acoperite cu prundiș, ulterior și cu „nisip de sub ciur”, mai „ușor de pietonat”) se întîlneau la mijloc, unde înconjurau un strat cu un pîlc de copaci plantați pe vremea unuia din vechii primari, Gheorghe Negel. Stratul acela, cît și straturile laterale, era semănat cu „trifoi de piatră”, mărunt (mai tîrziu cu gazon) și cu flori și garnisit cu trandafiri înalți și pitici.5 ) De „estetica ornamentală” se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
spune el în penultima strofă din „împărat și proletar”] mascate cu altă haină./ Și-n toată omenirea în veci același om -/ în multe forme apare a vieții crudă taină./ Pe toți ea îi înșală, la nime se distaină./ Dorinți nemărginite plantînd într-un atom”5). „Atom” este pus aci nu de dragul rimei, ci pentru a schița uriașa disproporție între vanitățile și posibilitățile umane. „Dorințele nemărginite”, marile planuri egoiste sînt subminate de nimicnicie. E un contrast la care nu se poate cugeta
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
trei plopi, pe cealaltă cinci ("plopii fără soț"), într-un colț era "teiul sfînt", iar dincolo, un cireș ("Atît de fragedă te-asemeni, cu floarea albă de cireș")41. Acum troița se află dusă la biserică. În locul ei, a fost plantată o salcie pletoasă. Teiul și cireșul s-au uscat; au mai rămas cîțiva plopi, tot fără soț... În toate acestea, nu este vorba numai de admirația Cucorănilor față de Eminescu, ci și de intenția de a-l muta pe Eminescu de la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
așa ceva la Ipotești! Dar Fănică N. Gheorghe continuă: "Localnicii țărani din cele două sate au săpat pe deal, la răspîntia unor cărări, un iaz lung de cîțiva zeci de metri"60, în jurul căruia dînsul, ajutat de Fata Morgana, descrie copacii plantați în Parcul Poetului de la Cucorăni, așa cum îi văzuse acolo Geo Dumitrescu, în 1949, iar apoi, ca să-l creadă și cititorii că spune adevărat, mai adaugă: Am contemplat multă vreme acest original "monument" metaforic"59. Dar iazul de pe dealul Ipoteștiului, de unde
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sărbătorilor "naționale", Polonia, de pildă, va găsi, potrivit lui Rousseau, unul din mijloacele cele mai eifciente de a-și menține identitatea. Dar sărbătoarea rămîne îndeosebi momentul excepțional al întîlnirii, al contopirii spiritelor și inimilor, de înlăturare a tuturor obstacolelor dintre oameni: "Plantați în mijlocul pieței un țăruș încoronat cu flori, spune Scrisoarea către d'Alembert, adunați oamenii și va fi sărbătoare. Și mai mult: implicați spectatorii în spectacol; faceți-i să fie ei înșiși actori; faceți ca fiecare să se vadă, să se
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Ar trebui să vină un reflux, iar vasul pedagogiei să păstreze numai pe Montaigne, Rousseau, Spencer și noua literatură care tratează pedagogia copilului. Atunci cînd vasul ar fi readus pe uscat, oamenii n-ar mai construi școli; n-ar mai planta decît vii unde profesorii ar avea datoria să ridice strugurii pînă la buzele copiilor, în loc ca aceștia să trebuiască să guste, ca astăzi, un must mult mai diluat de civilizație" (8, p. 95). Teoriile pedagogice pe care Ellen Key ar
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
complet diferite, și totuși gemene. Fostul centru al capitalei, acel perimetru unde Berlinul de Est își începuse reconstrucția, se transformase într-un soi de no man's land, cu terenuri imprecise și construcții crescute alandala pe străzi, unde Estul a plantat abia mult mai tîrziu cîteva clădiri-vitrină de ochii străinilor. Noul centru al orașului din est se construia acum dincolo de Alexanderplatz, care devenise periferie. A apărut astfel Stalin Allee, unde s-au înălțat edificiile impunătoare și austere ale RDG și unde
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
se regăsesc și în basmele altor popoare. De exemplu, în incipitul basmului Degețica [Degețica și alte povești, Hans Christian Andersen] prezintă dorința unei femei de a avea un copil. O vrăjitoare, plătită cu un ban de argint, o sfătuiește să planteze în ghiveci un fir de orz; aici crește o floare asemănătoare unei lalele, dar ale cărei petale rămân închise, ca și când ar fi un mugur. După ce femeia sărută petalele galbene și roșii ale lalelei floarea se deschide pocnind. În potirul florii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
i-a pus o coroană de busuioc pe cap și i-a spus: de-amu eu sunt al tău și tu ești a mea. Busuiocul consfințește în acest caz alegerea făcută. Pentru cei tineri, preocupați de împlinirea maritală, busuiocul este planta învestită cu rolul ritual cel mai pregnant. Este cu atât mai accentuată funcția lui premaritală, cu cât folosirea în acest sens apare prefigurată încă de la vârsta primei copilării. În măsura în care are obiceiurile de la naștere arată preocuparea împlinirii viitoarei căsătorii, busuiocul va
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
legat s-a nimerit să fie putred, înseamnă că bărbatul viitor va fi bătrân"247. Această similitudine între om și copac este întâlnită încă de la naștere 248 (apa de la scaldă este aruncată la un pom roditor sau, la naștere, se plantează un pom care-l va reprezenta pe noul-născut). Ea se mai regăsește în ritualurile nunții 249 (steagul mirelui este împodobit cu ramuri de pom) și ale morții (aici apare pomul de înmormântare sau pomul ca substitut vegetal al mortului 250
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
arhitecți, sistematizatori și constructori să trăiască în aceste condiții este incalculabil. Din fericire, familiile în cauză își pot impune unicitatea teritorială asupra locuințelor în alte moduri. Clădirile înseși pot fi vopsite în culori diferite. Grădinile, acolo unde există pot fi plantate și modelate în stiluri individuale. Interioarele caselor sau apartamentelor pot fi decorate și umplute cu ornamente, antichități și obiecte personale din belșug. Se explică, în mod obișnuit, că se procedează astfel pentru ca locul să "arate drăguț". De fapt, este exact
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Dumitru Matcovschi era în acel moment un simbol al Basarabiei. Răspunderea era copleșitoare. Operația a reușit și poetul a fost recuperat la Otopeni tot datorită doctorului Stelian Ivașcu. Aici poetul a scris un nou volum de poezii. A știut să planteze în jurul lui binele și frumosul, să aline durerile și să redea oamenilor dorul de viață. A operat cu pricepere și devotament nu numai trupul, dar și sufletul semenilor săi suferinzi cu o genialitate dusă până la misticism. A avut o disponibilitatelor
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Utilizarea tehnologiilor virtuale capătă importanță majoră în aceste condiții întrucât conectarea tehnoculturală devine necesară pentru reformularea ontologiei și pentru generarea unei noi ideologii sociopolitice. Astfel, pe de o parte, cyberfeminismul continuă feminismul cultural al sexualismului, o ideologie „apolitică” (precum Sadie Plantă, iar pe de altă parte adoptă viziunea postgender a cyborgismului, o viziune intens politizată (precum Donna Harawayă. Ambele orientări însă profesează depășirea limitelor ființei umane prin procesul bazării pe utilizarea noilor tehnologii informațional-comnunicaționale și transgresarea constrângerilor umanismului. În același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fie ca o ideologie împotriva subordonării la patriarhat sau rasiale (precum la Chela Sandovală, ca o ideologie politic-activistă (precum la Judith Squires sau Donna Harawayă, fie ca o practică apolitică a imaginarului feminin (spre exemplu la Claudia Springer sau Sadie Plantă. Toate aceste perspective încearcă să elibereze tehnocultura și modelele corporal-identitare de sub influența și originile lor patriarhale. În acest scop, adoptă o viziune poststructuralistă și postmodernistă pe care o conjugă cyberculturii (în special ca o critică la curentul cyberpunkă, dorind a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cuprins între capul talusului, cuboid și cele trei cuneiforme. Fața posterioară este concavă și se articulează cu astraaalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din plantă. Fața medială prezintă tuberculul navicularului. Fața laterală are o fațetă articulară pentru cuboid. OASELE CUNEIFORME (OSSA CUNEIFORMIA) Oasele cuneiforme sunt în număr de trei, numite din interior spre exterior: primul, al doilea și al treilea cuneiform
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
realizează pentru ambele fascicule pe sesamoidul lateral și pe baza primei falange. Acțiunea este de: - adductor al halucelui (în raport de axul piciorului); - a realiza apropierea degetelor, acțiune realizată împreună cu mușchii interosoși plantari. Inervația provine din nervul plantar lateral. REGIUNEA PLANTARĂ LATERALĂ MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC (m. abductor digiti minimi) Inserția de origine este la nivelul tuberozității calcaneului și pe aponevroza plantara; inserția terminală se descrie ca fiind la nivelul primei falange a degetului mic. Acțiunea este în principal statică
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și un fascicul muscular mai scurt care să nu mai ajungă până la nivelul falangei și se inseră terminal la nivelul părții laterale a metatarsianului V. Acțiunea este de slab flexor al degetului mic. Poate interveni și în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR (m flexor digitorum brevis) Originea este la nivelul: - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de Burne trimite cu gândul la aranjamentul rafinat al unui buchet armonios: "Ce n'était pas une femme, mais un bouquet vivant, un imaginable bouquet" [Maupassant, Notre coeur, p.208]. Florile râului otrăvesc bărbații și femeile, maturii și adolescenții deopotrivă. Plantă care ascunde pasiunea incestuoasa a lui Renée este un arbust blestemat 113. Aparențele amăgitoare sunt însă asemeni sirenelor, care nu au decât ceea ce promit și seduc pentru a întinde o capcană: seriile de determinative dispuse în crescendo (mâinile, care atrag
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de scară reprezintă tot atâtea eforturi de a întâlni la jumătate de drum - și, în proces, de a face vandabile -atât spiritul timpului cât și nostalgiile sămănătoriste ale unor clienți extrași prea brusc de la ațipitele lor moșii spre a fi plantați în aerul tare al noilor metropole. Cât despre arhitectura modernă, atunci când este propulsată de stat, ea este limitată la cămine de ucenici, locuințe sociale sau clădiri secunde, precum stația de radio de la Bod. Când este însă comandată de persoane sau
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
chiar și visul erotic cu o necunoscută pe care o întâlnește în mijloace de transport în comun și pleacă spre munca cea mare. De remarcat și o secvență cu Securitatea sau Miliția în civil pe care scenaristul și regizorul o plantează răzleț în film : două dintre „fetele vesele” de la petrecerea lui Atanasiu sunt luate la întrebări într-un local de un ins în haină de piele neagră. Zile fierbinți (1975) sau Locțiitorul lui Dumnezeu Realizat în 1975, la un an după ce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]