7,468 matches
-
unui poem este definitoriu în ambele sensuri: Se plimbă-n mine un pumnal albastru.) Aș putea spune că dacă pe pământ, în lumea de zi cu zi, suferința acaparează totul, ea este totuși întoarsă cu tandrețe și milă, de mâna poetei, cu fața spre cer; și încă, acest proces de îndurare și întoarcere spre cer se petrece pe un timp la fel de dureros, în care cerul își arată doar fața întunecată, de pe timpul nopții, însă iubirea de aproapele și mila din aceste
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
întâlnesc cu cele care curg din cer pe pământ, fie ca ploaie, fie ca o adiere de vânt, a renaștere și înviere. Iată chiar și în finalul unei poezii de dragoste (deși este greu să citezi fragmentar în cazul acestei poete): „Plouă peste mine, plouă peste vise,/ Plouă peste noi cu trăiri, iubite,/ Plouă cu povestea clipelor promise/ Și-ncoltesc semințe pe tărâmuri sfinte,// Unde-a fost iubire îngerii-s de pază/ Reclădesc din suflet, se aprinde-o rază/, Raiul se
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
logică internă de nezdruncinat. Nu cupele contează, ci licoarea sacră ce se toarnă în ele! Poemele ei se constituie în forme poetice știute și cunoscute din timpuri vechi, clasicizate, însă împreunările de lacrimi, de jos și de sus, sunt ale poetei și ale lumii de azi. Cele de jos vin dinspre mamă ca născătoare sfântă a lumii, și altele din cruzimea prezentă față de om, sub multiple forme, de ucidere directă sau indirectă, prin iubirea ipocrită (să numim doar câteva poezii atitudinale
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
că prin sfârșitul unui ciclu natural, apare speranța că începe un altul - totul este un proces dureros de naștere și renaștere. Durerea este asemeni acelei a Fiului de pe Cruce și a Mamei Ce-L privește neputincioasă, de jos.. Aici, la poetă, personajele sunt inversate, persistând o aceeași sfâșiere, însă în alte vorbe spus, din aceeași și prezentă răutate a zilei „în mine trăiește pădurea și... lupul”: „Octombrie rece, ce poți să-mi aduci?/ mi-ai pus la picioare sfârșit, început,/ pe
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
patru ori, din aproape în depărtișor, cum zice un doinitor din Carpați, de la rudenia de mamă până la cea de duh cu Apostolii și de marea comunitate, patru călătorii până la înălțarea recuperatoare și mântuitoare. A Sa și a tuturor. La îndurerata poetă, nu mai există nicio ruptură, diferență, între procesul de extinctie, de moarte și cel de renaștere și înviere, precum la romantici, între cele ale naturii și cele ale omului, aici renașterea din natură îi este proprie ca înviere și omului
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
de grâu. Spectacolul extincției din natură în pragul toamnei ce dă în iarnă și al omului ca ființă spre moarte și înviere este unul și același, durere și mântuire, moarte și renaștere și înviere: moartea ca ultim vals, zice intuitiv poeta, nu departe de tâlcul acelui goethean „stirb und werde” (mori și învie): „Cade bruma nemiloasă peste frunza ruginie,/ Ea tresare și icnește la preludiul nesfârșit,/ Se desprinde-apoi din ram și-și ia zborul spre câmpie/ Ca o aripă de înger
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
fiară ce se cer pedepsite și uitate. În multe poezii Ana Podaru le condamnă pe cele din urmă, ar dori ca ele să fie chiar șterse cu totul, însă acestea s-a înmulțit fără măsură. De unde sarcina poeziei și a poetei de a căuta să la anihileze, ca de pe calea omului să încolțească și să se ridice doar plante cu fructe, precum cele de pe marginea râului vieții, care dau fructe coapte în fiecare anotimp. Oricât ai fi de alunecat și de
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
ei pare o inițiere întru durere și speranță, întru finitudine și viață. Sub spectrul acestor încercări - și de cîte nu are parte omul! - ființa poematică se deschide și închide orizonturi de adevăr și frumusețe estetică; trăirile proprii și anterioare ale poetei devin producătoare de imagini, mai zis le absoarbe din adâncimi nebănuite ale simbolisticii. Este de mirare ușurința cu care poeta, într-o formă ce pare folosită până la epuizare de vechii poeți romantici, scoate imagini surprinzătoare și atât de unitare în
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
are parte omul! - ființa poematică se deschide și închide orizonturi de adevăr și frumusețe estetică; trăirile proprii și anterioare ale poetei devin producătoare de imagini, mai zis le absoarbe din adâncimi nebănuite ale simbolisticii. Este de mirare ușurința cu care poeta, într-o formă ce pare folosită până la epuizare de vechii poeți romantici, scoate imagini surprinzătoare și atât de unitare în ordinea simbolicității, unde mai toate apar bipolar ca sens. Parabolei bobului de grâu ce piere spre a da multă roadă
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
și îndreptat ici și colo ceea ce scrisem, am recitit și am văzut că-i binișor, dar nu spusesem esențialul, îl păstram în minte. Și acum, să-l adug ca încheiere. - Am văzut și trăit omul alunecat în suferință, ca și poeta, căutând o rază de speranță pe calea reîntoarcerii spre divinitate. Și nu pot să nu mă întreb: ce anume stă la baza acestei reîntoarceri luminoase spre divinitate? Și drept urmare, în ce consistă temeiul acestei poezii care-și face din suferința
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
de Filologie a Institutului Pedagogic de 3 ani din Baia Mare 1963-66, și de istorie la Târgu Mureș,1966-1970. Absolvă cursurile postuniversitare de economie aplicată, 1979 și cursurile de Integrare Europeană la Bruxelles în anul 1999. În 1964 se căsătorește cu poeta Titina Nica-Țene, din comuna Șușani, jud. Vâlcea. Are doi băieți: Florin, specialist în imagine de televiziune și Ionuț, doctor în istorie și master în drept, istoric, poet și scriitor, fondatorul ziarului „Napoca News”, cu 16 cărți publicate. Este membru al
AL.FLORIN ȚENE-O VIAȚĂ DE OM, O VIAȚĂ DE SCRIITOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343126_a_344455]
-
Toronto, Caietele Columna, Salonul Literar, Academia de Poezie, Artă și Literatură, Caietele Columna, Revista ZEIT, APOLON, ONIX, Creator, Freamăt, Heliopolis, AG pe rime,Destine contemporane, din Canada, Rotonda Valahă, eCreator ș.a. * Înainte de 1989 este anchetat de securitatea comunistă împreună cu soția, poeta Titina Nica-Țene, pentru o scrisoare adresată revistei Flacăra în care demasca înfometarea poporului român de către dictatorul Ceaușescu. A participat activ la Revoluția din decembrie 1989. În anul 2000 a fost exclus din Uniunea Scriitorilor din România, pentru motivul că Al.
AL.FLORIN ȚENE-O VIAȚĂ DE OM, O VIAȚĂ DE SCRIITOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343126_a_344455]
-
că visează. Așezat în genunchi la picioarele sale, într-un dormitor nou, care de acum spera să le fie leagănul multor nopți romantice de dăruire și nebunii tinerești, cu paharul de șampanie în mână, începu să recite un poem al poetei lui favorite, Georgeta Resteman, descoperită întâmplător în librăria comunală: Aripi de înger, Fâlfâind în albastru Așterni liniști Alină doruri În dansul minunat al inimilor... Covor de iarbă crudă, Susur de izvoare Și flori de lămâiță Alintate de fluturi, Înmiresmează sufletul
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343483_a_344812]
-
mă amestec „unde nu-mi fierbe oala”, dar nici nu pot „tăcea” atunci când o scriere îmi atinge „coarda sensibilă”. Vedeți? Sunt sinceră și directă, cum la fel voi fi și în cele ce urmează. Revenind la „aventura” tinerei și talentatei poete pot afirma, cu mâna pe inimă, că după ce i-am lecturat sonetele, mai că m-a atins o țâră de invidie, curajul cu care aceasta a abordat un gen atât de sensibil și frumusețea versurilor, dar mai ales profunzimea lor
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
de suspine-afară.// Să conversăm în rime, în sonete,/ Înșiruind cuvinte, iată versul!/ Să ne răcim privirile încinse// Și să ne-mpărtășim cu noi versete./ Și să ne facem singuri Universul,/ Să-l țărușăm cu stelele aprinse.” (Conturul nostru), ajungem, odată cu poeta, la acea iubire râvnită de orice muritor: „Te întâlneam în ceruri, visătoare,/ Erai o parte din necunoscut,/ Pierdut în Universul absolut,/ Pluteai ca-n vis, o apă curgătoare...// De ce să-mi caut dragostea-n văzduhuri,/ Când tot atât de bine-i pe
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
explic,/ De ce din pat cu greu mă mai ridic,/ Iar când pe geamul înflorit privesc,// Cu tine iar în gând mă rătăcesc.../ Mă uit la cer, și el, râzând de mine,/ Îmi spune că de fapt mă uit... la tine.” Poeta crede cu așa o putere în iubitul ei, încât aproape că îl imploră: „Devino Dumnezeul meu!”, spunându-i: „Creează-mă în ochii tăi, cu dor/ Ascuns, devino Dumnezeul meu! Hai, luminează-mi gândul de ateu,/ Prin psalmul antic, dulce-acrișor,/ Făcând
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
s-au părut edificatoare pentru firul poveștii de dragoste în versuri redată cu sensibilitate și măiestrie de pana autoarei, însă nu puteam să le știrbesc frumusețea, trunchindu-le. În partea a doua a cărții sale, pornind de „La marginea unui Cuvânt”, poeta ne destăinuie aviditatea ei pentru creație: „Răsar la margini de înalt cuvânt/ Și zbor în jurul lui o viață-ntreagă;/ De el un glorios văzduh mă leagă/ Și lui mă rog, doar el fiindu-mi sfânt. [ ... ] Sfidez eu aberația puterii,/ E-o-nșelăciune-a
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
crezul ei literar și artistic; dintre acestea, doar o să enumăr câteva, lăsându-vă plăcerea să le lecturați în tihnă: „Esența omului”, „Testamentul Cărții”, „Greutatea Gândirii”, „Destin muzical” și încă multe altele. Citind „Aventura sonetului”, cartea Dinei Chelu - cum e cunoscută poeta în mediul cultural orădean -, mi-a zburat gândul la o poezie de-a mea în care recunoșteam că, uneori, eu însămi „desenez cuvinte, nu le scriu” și am zâmbit, făcând o oarecare asociere de idei cu mărturia sonetistei: „Vorbesc sonetizat
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
de specialitate; am scris pentru că mi-a plăcut conținutul ei, m-a încântat varietatea metaforelor, imaginile poetice alese cu grijă și sensibilitatea debordantă a semnatarei. Filtrând prin prisma sufletului „Aventura sonetului”, am văzut în ea o reală mărturie a dragostei poetei pentru omul din vis, sau poate pentru cel aievea, pentru Cuvântul care a zidit și zidește în ea o viitoare exponentă a genului și nu în ultimul rând, a dragostei și smereniei în fața Creatorului „tuturor văzutelor și nevăzutelor”, cu care
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
având un numitor comun : iubirea față de Dumnezeu și de Poezie, fiecare exprimându-și prinosul dragostei în felul lui și iscusința în a mânui condeiul în paradigma propriei personalități. Liantul - așa cum am amintit - este Credința. Elena Armenescu - coordonatoarea volumului, ea însăși poetă și publicistă, este prezentă cu o selecție de poezii în care-și exprimă crezul poetic, de o mare expresivitate și trăire emoțională. Poezii ca: „Rugă de mulțumire”; „Călător în timp și spațiu”; „Nu plânge”; „Mesajul tău” - atestă credința autoarei exprimată
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
de iubire cu care l-a înzestrat. Acest prinos s-a plămădit treptat, ajungând la acele „Răsfrângeri lirice” - atât de frumoase și inedite. Convins că „Viața este dar suprem” - poetul și-o închină Aceluia de la care vin toate. Galina Furdui - poetă și publicistă basarabeancă - oferă Antologiei grupajul său liric având frumusețea și vigoarea versului Leonidei Lari. De reputatul poet Ion Horea nu se mai îndoiește nimeni, fiind un nume notoriu în poezia românească. Expresie a convingerilor și a Crezului său religios
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
autoare. Monica Pillat - cunoscuta autoare vine cu o poezie foarte interesantă, de factură modernă în care sentimentul religios este foarte pregnant. Pentru Monica Pillat poemul este o minune „care-ncepe / Acum în ieslea minții mele” (Noapte de Ajun). Ea este poeta care spune: „Pe frunte simt mirul zăpezii / Pe cuget neaua mântuirii” (Imaculare). Monica Pillat scrie o poezie care transmite idei și stări și nu una de dragul imaginii. Iată: „Aș vrea să fac o scară din cuvinte / Pe care să mă
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
hlamide, aur și mărire / Ci doar putere pentru-a mă ruga / Sădește-n mine tainica iubire / Să semăn ca să am ce aduna!” (Și gândul fă-l statornic). El are un poem dedicat părintelui Constantin Galeriu. Radmila Popovici Paraschiv - o altă poetă din Republica Moldova - prezentă în Antologie - îi aduce lui Dumnezeu Închinare prin vers și simțire. O poezie interesantă este „Opt cereri” în spiritul Evangheliei, adaptate la vremurile noastre. Foarte interesantă este și poezia: „Testament”, în care poeta lasă cerului, pământului, gândului
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
Popovici Paraschiv - o altă poetă din Republica Moldova - prezentă în Antologie - îi aduce lui Dumnezeu Închinare prin vers și simțire. O poezie interesantă este „Opt cereri” în spiritul Evangheliei, adaptate la vremurile noastre. Foarte interesantă este și poezia: „Testament”, în care poeta lasă cerului, pământului, gândului, câte ceva din ființa sa, iar în final, spune: „Las filei cuvântul / Las câmpului vântul și ierbii mormântul / Tu, moarte, ce vrei?” Mihai Prepeliță - un foarte interesant poet , un fel de cronicar liric al unor evenimente din
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
lumină și sunet lui Dumnezeu și tuturor sfinților. Toate aceste poeme sunt esență de spirit, au substanță și miez. Ele îndeamnă la credință și la cunoașterea adevărului evanghelic. Un Cuvânt introductiv alcătuit minuțios de coordonatoarea ediției, Elena Armenescu, ea însăși poetă de expresie religioasă, anunță tocmai aceste binevoitoare intenții, de a aduna între coperți, cele mai reprezentative lucrări de gen. O Postfață întemeinicită în documente biografice - adaugă în chip fericit și Prof. Dr. Dan Bodea, Cuvânt îmbunătățit în știință, informație și
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]