4,565 matches
-
proiectate, realizate sau ratate modernizarea și respectiv modernitatea României. Mișcându-se à rebours spre mijlocul veacului trecut, A. se interesează de rădăcinile unor stări de fapt actuale - misiunea socială a intelectualului și percepțiile publice asupra ei; canonizarea literară și artistică; postmodernismul - atipic la noi; miturile romantice perpetuate peste frontiera secolului XX. Din această piruetă în timp se naște - chiar în termenii autorului - o „saga a României moderne”, ceea ce în discursul intelectual contemporan s-ar putea traduce prin suma marilor narațiuni legitimante
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
în mod genuin, sunt vii. Pentru autorul cărții, a privi înapoi înseamnă a revizita modernismul, pe care din motive contextuale românii nu l-au asimilat pe deplin niciodată, nu l-au epuizat nici azi când s-au sleit deja atracțiile postmodernismului, dar mai ales nu l-au pus cum se cuvine sub lupă. SCRIERI: Analize literare și stilistice (în colaborare cu Ion Rotaru), București, 1967; William Faulkner, București, 1969; Romanul realist în secolul al XIX-lea (în colaborare cu Dan Grigorescu
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
produc în limitele propriei personalități, pe care, departe de a o trăda, o mărturisesc. Așezat în linia marilor tradiții moderniste (simbolism, expresionism, suprarealism), poetul nu se poate sustrage chemării timpului său, lăsându-se profund marcat de ceea ce se va numi postmodernism. Dacă se adaugă la toate acestea prezența unei subtile, însă tenace influențe folclorice (de sorginte bănățeană), rezultă o poetică originală, alimentată din surse diverse. De altfel, A. cultivă cu stăruință o stilistică a paradoxului, a ezitării între afirmație și negație
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poezia generației albatrosiste, Cristina Ciobanu Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Proza lui A. Soljenițîn. Un document artistic al Gulagului, Cecilia Maticiuc Reading Mircea Eliade in America, Mihaela Paraschivescu Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mersul istoriei și acțiunile celor desemnați s-o reprezinte. Cariera hermeneuticii, narațiunii și a narativismului nu s-a bucurat de auspicii favorabile și nici nu a fost tolerată în discursul istoriei „științifice”, așa cum a fost, bunăoară, tolerată dezbaterea pe marginea postmodernismului în literatura anilor ’80. Cu toate că aceste concepte și tendințe sunt mai curând familiare lumii academice occidentale în timpul anilor ’80, reflexe ale acestora au lovit și istoria. Nu trebuie să exagerăm când ne imaginăm că hermeneutica și narativismul au încercat să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
punct de vedere eșuat `n apologia brută a direcției politice oficiale, mă limitez `n a indica lucrarea lui Alexandru Boboc, Adevăr și conștiință istorică: confruntări contemporane `ntre hermeneutică și dialectică `n metodologia științelor umane, Editura Politică, București, 1988, privind apariția postmodernismului (prin care autorul `nțelegea renunțarea la rigoare științifică, la atotputernicia Rațiunii și la proliferarea pluralismului cognitiv, `n general) `n anii ’80 și `n spațiul românesc, sau pe cea a lui Cătălin Zamfir, Filozofia istoriei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu mai poate funcționa modelul istoric tradițional. Datele realului sunt simultan esențiale și aparențiale, totul este original și copie, profunzime și suprafață. Lumea devine nu o fabulă, o poveste, cum ne anunțase Nietzsche - vremea marilor narațiuni a trecut, replică acum postmodernismul - ci o suprafață semnificantă. în epistemele de până la Renaștere, lumea este text. înțelesul acestei metafore din vremurile în care omul împrumuta semnificațiilor carnea și sângele său este că semnele sunt și forțe. Acum Textul este Lumea și sensul metaforei este
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la o tradiție, deschide cercul spre viitor. Cercul nu mai este numai ciclicitate, ci descrie de fapt intersecția mișcării tradiției cu mișcarea interpretului. Pentru Gadamer, cercul nu e metodologic, el descriind un moment structural ontologic al înțelegerii. 128 iui* I. Postmodernism 18. Deconstrucție, "hermeneutică slabă" și pragmatică discursivă Cea mai sintetică și frecventă caracterizare a epocii actuale a culturii occidentale este aceea de postmodernă. Filosofia pare să se simtă la ea acasă în acest context și formele ei de manifestare sunt
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ca model de legitimare cel al diferenței înțeleasă ca paralogie și cere ca accentul să fie pus de acum înainte pe dezacord, nu pe consens. Lyotard critică aici paradigma cunoașterii moderne, care, o dată cu generalizarea, cu abstragerea din multiplicitate, devalorizează eterogenitatea. Postmodernismul refuză orice formă de metanarațiune legitimatoare: "principiul unui metalimbaj universal este înlocuit de un principiu al pluralității sistemelor formale și axiomatice". Ceea ce critică el nu este rațiunea în general, ci numai acea formă a ei care se bazează pe excluderea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
apropo de Turnul Babei, a cărui metaforă o utilizează pentru a apropia textualitatea arhitecturii de scriitură în general), ci consecință a limbii. în strânsă conexiune cu diferența astfel înțeleasă s-a născut și singurul stil sau modalitate a gândirii, specifică postmodernismului: deconstrucția. într-adevăr, dacă tot ceea ce spun sau scriu gânditorii situați sau situabili în postmodernitate poate trece drept speculație sau teorie, ceea ce pot ei face, ceea ce cu un cuvânt tradițional pe care Derrida îl refuză, se numește "metodă", devine cu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
drept speculație sau teorie, ceea ce pot ei face, ceea ce cu un cuvânt tradițional pe care Derrida îl refuză, se numește "metodă", devine cu adevărat important și definitoriu. Și deconstrucția este până într-atît de specifică încît am putea atribui numele ei postmodernismului, numindu-l în formula lui cea mai pură și mai acută, deconstructivism. Deconstrucția este formula unei "hermeneutici slabe", născută din întrețeserea hermeneuticii heideggeriano-gadameriene cu semiologiile structuraliste și în general cu hermeneuticile negative. Preluată din gândirea heideggeriană și trecută prin semiologia
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
toți, până la urmă gânditorii germani - cărora, în mod remarcabil le aparțin Manfred Frank și Gunter Figal -, Jiirgen Habermas, Albrecht Wellmer, Wolfgang Welsch și Peter Kemper manifestă cea mai mare diversitate a abordărilor, cedând diferit influențelor post-structuraliste, heideggerian-gadameriene sau filosofiei analitice. Postmodernismul se arată a fi o sinteză mai extinsă decât lăsase să se vadă anterior. într-un prim moment, cea mai vizibilă atitudine a fost deconstrucția. Sinteza operată aici recupera o semiologie a semnificării și o hermeneutică a discontinuității, pentru care
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Ricceur, Paul, Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud, Editura Trei, București, 1998 14. Riedel, Manfred, Comprehensiune sau explicare? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1989 15. Poggeler, O., Heidegger und die hermeneutische Philosophie, K. Alber, 1983. III. Postmodernism 1. Codoban, Aurel, Filosofia ca gen literar, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992 2. Derrida, Jacques, Scriitura și diferența, Ed. Univers, București, 1998 140 141 3. Vattimo, Gianni; Rovati, Pier Aldo; Gândirea slabă, Pontica, Constanța, 1998 4.***, Pentru o teorie a textului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
hermeneuticii filologico-retorice și contrafigura ei, hermetismul......................................................................................90 14. Etapa psihologico-istorică a hermeneuticii (Schleiermacher, Dilthey).............................................................................................96 15. Contrafigura hermeneuticii psihologico-istorice: hermeneuticile negative ale "maeștrilor bănuielii".................................................103 16. Etapa filosofică a hermeneuticii: Heidegger...................................110 17. Etapa filosofică a hermeneuticii: Gadamer.....................................123 III. Postmodernism 18. Deconstrucție, "hermeneutică slabă" și pragmatică discursivă.....129 Bibliografie.................................................................................................139 142 •J^f! Tiparul executat la S.C. "ATID" S.R.L. Tel. 094-391 876 ROMÎNIA 551000
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cu jazzul. În altă expoziție, sau ca prezențe megieșe, desenele îți liniștesc, iarăși părelnic, privirea, întorcându-ți ochiul interior spre desenele și gravurile lui Dürer. De-o pildă. Într-un "neobabelism"15 ce cultivă cu și mai multă rigoare decât postmodernismul, grădina de stiluri, Dürer, Da Vinci (care te privește sever-întrebător dintr-un colț), Picasso și alți "bătrâni" fără vârstă nu se simt încurcați de ceea ce am numit, fără gând pejorativ, "suprafețele" și obiectele lui Dragoș Pătrașcu. Aici se cuvin reproduce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
aproape o imposibilitate în a-l mai acoperi cu ceva... A.V. Nu credeți că pentru publicul din România există două faze, arta de avangardă din anii '60 '70, care a depășit mult orizontul său de așteptare, de înțelegere, și postmodernismul actual care amestecă totul rezultatul fiind o continuă derută? Și, în consecință, păstrarea opțiunilor receptorului cu predilecție în zona clasică, a decorativului. D.P. Să lămurim lucrurile. În privința muzicii, există un public avizat. Nu poate să asculte jazz oricine. Dacă iei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
George Enescu" din Iași. Cuvintele sale au fost, ca întotdeauna, un regal al ideilor și al metaforei, cultivând, poate, celor care l-au ascultat atunci o "nostalgie a sintezei", cu efecte mai profunde, mai durabile decât polifonia adeseori dezacordată a postmodernismului. Plăcerea, partea de seducție estetică e totdeauna de nedespărțit de o dimensiune de inteligibilitate superioară A.V. Sunteți născut la Iași. Nu aș vrea să începem discuția într-un mod prea sentimental, dar sunt interesat cum vedeați Dumneavoastră Iașul când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
postmodernă, aș spune. Cu Emil Brumaru, ca și cu Virgil Mazilescu într-o altă zonă a poeziei, începe și vârsta postmodernă, iată, prin anii '70 ai poeziei noastre contemporane. Nu trebuie neapărat să punem pe seama generației tinere, a generației '80, postmodernismul, dacă el există. Postmodernism care începe, de fapt, în acești ani cu oniricii, de care a vorbit Emil Brumaru. Pot să-i mai adaug pe Ilie Constantin, cu cărțile pe care le-a publicat înainte de a pleca în Franța, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Emil Brumaru, ca și cu Virgil Mazilescu într-o altă zonă a poeziei, începe și vârsta postmodernă, iată, prin anii '70 ai poeziei noastre contemporane. Nu trebuie neapărat să punem pe seama generației tinere, a generației '80, postmodernismul, dacă el există. Postmodernism care începe, de fapt, în acești ani cu oniricii, de care a vorbit Emil Brumaru. Pot să-i mai adaug pe Ilie Constantin, cu cărțile pe care le-a publicat înainte de a pleca în Franța, pe George Astaloș, tot așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fapt, nu se poate explica nimic din acest punct de vedere. Cinema-ul este imens, "n" versiuni, "n" variante, talentul este multiplu, la sfârșit calitatea artistică, nu în sens elitar, trebuie să primeze. A.V. Aceasta este una dintre "datoriile" postmodernismului, să ne învețe să acceptăm de toate? Toate stilurile, toate curentele, toate încercările? R.G. Da... E o lume mai complicată acum. Înainte era o structură, și fiind structură, cum să spun, mă gândesc să dau un exemplu, poate e un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de apariții, a fost Mesia intermediar, au fost hasidicii. Atunci era o biserică și un stat, și trebuia să faci în așa fel încât totul să convină bisericii. Rebeliunea avea același scop, să dărâme acea biserică. Acuma, ce se întâmplă? Postmodernismul, pentru că structurile nu mai sunt fixe, îți impune să dărâmi șapte biserici. Deci, postmodernismul este o adaptare a artei la această multiplicitate a receptorilor. Sunt mulți, multe culturi, multe idei. Astăzi pot fi filme cu subiect religios, cum a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
un stat, și trebuia să faci în așa fel încât totul să convină bisericii. Rebeliunea avea același scop, să dărâme acea biserică. Acuma, ce se întâmplă? Postmodernismul, pentru că structurile nu mai sunt fixe, îți impune să dărâmi șapte biserici. Deci, postmodernismul este o adaptare a artei la această multiplicitate a receptorilor. Sunt mulți, multe culturi, multe idei. Astăzi pot fi filme cu subiect religios, cum a făcut Tarkovski filme indirect religioase, nu a făcut filme cu temă strict religioasă, dar "Andrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Rubliov", de exemplu, în spatele a ce se întâmpla acolo, avea o profundă temă religioasă. Și a fost un film foarte mare. Și s-a putut să vină cineva, să fie împotrivă, dar filmul să rămână un film mare. Cred că postmodernismul așa se explică, dar e explicația mea, nu e literă de lege... A.V. Ați venit la Iași la festivalul de film "DocEst". Cum definiți filmele Dumneavostră, prezentate aici? R.G. Sunt documentare pe o temă precisă, minoritatea evreiască, importantă cultural
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nimic, reprezintă un triumf al povestitorului. Remarcabilă este reținerea acestuia, care își subliniază prezența mai mult prin tăcere, prin ironia discretă, aproape imperceptibilă, prin ingineria textuală fină, voalată și de efect. Impresia finală este că prozatorul nu vrea să facă postmodernism (deși posedă o virtuozitate reală, uneori exersată în chip demonstrativ), ci că s-a născut postmodern, privind lucrurile prin pânza diafană a propriei științe textuale. Există o naturalețe veritabilă a acestui tip de autor, care își spune poveștile nestingherit de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
dizident / 137 Capitolul 6: Distopii politice sau miturile răsturnate ale dictatorului exemplar / 161 Bibliografie / 173 Abstract / 179 Introducere Spațiul a devenit o inevitabilă condiție culturală și socială a existenței noastre, fiind regândit și redefinit în corelație cu temele actuale ale postmodernismului și postcolonialismului. O trăsătură comună a acestora este interesul mereu crescând pentru noul domeniu al Geografiei sociale și culturale, în strânsă relație cu evoluțiile politico-ideologice ale lumii contemporane aflate în plin proces de globalizare, ducând la modificarea radicală a experienței
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]