4,908 matches
-
noastre societăți.“ („Patria în nobilele orizonturi ale artei“, Scînteia, 30 ianuarie 1986) „Strălucit om politic, savant de renume mondial, tovarășa Elena Ceaușescu este și un mare iubitor al artelor, asupra cărora se apleacă cu interes, respect și admirație, știind să prețuiască deopotrivă opera și artistul, știind că lucrătorul din uzină sau de pe ogor, beneficiind de cuceririle cele mai avansate ale științei, are nevoie pentru îndeplinirea planurilor și de condiția spirituală. Îi suntem recunoscători și ne angajăm să realizăm în continuare lucrări
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
demnă în fața istoriei.“ (România literară, 26 ianuarie 1978) „Ctitor de țară nouă, făuritor al unei economii moderne și al unei spiritualități înfloritoare, conducător încercat și înțelept, gânditor care a îmbogățit patrimoniul teoriei revoluționare cu opere de inestimabilă valoare, răspândite și prețuite pe toate meridianele globului, bărbat politic de anvergură mondială, militant de seamă pentru împlinirea idealurilor de libertate, independență și unitate națională, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ca un înflăcărat patriot și internaționalist, are contribuția hotărâtoare la ridicarea propriei țări pe noi culmi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
glas care se socotește fericit dacă a putut marca, și el, vreuna din foile acestui calendar închipuit, dar atât de real...“ („Calendarul frumosului“, Contemporanul, 6 august 1982) „Iată încă unul dintre motivele pentru care noi, artiștii, întregul popor român, îl prețuim pe președintele Nicolae Ceaușescu. Pentru că iubește Pacea și valorile vieții, se luptă necontenit spre a ține trează rațiunea omenirii.“ („Mândria patriotică“, Săptămîna, 24 ianuarie 1986) VOICULESCU Marin, prof. univ. dr. „Înscriind, cum este firesc, soluționarea problemei drepturilor și libertăților omului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cuprinsă în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adevărată călăuză și îndreptar pentru scrierea viitoarei cărți de istorie a poporului român.“ („Istoria românilor și destinul imperiilor“, Luceafărul, 16 octombrie 1982) CORBEA George „Numai de bine ființei știutoare A libertății izbândă - un nume prețuit La rostire - Elena Ceaușescu - cea dintâi Fiică a Patriei Române.“ („Ceas de sărbătoare“, Flacăra, 6 ianuarie 1989) CORBU George, poet, epigramist „E crezul unui neam latin Și-i trecem printre avuții: Spre evul comunist deplin Partid, ne vei călăuzi!“ („Spre
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lipească tâmpla de gândul acesta măreț, să lucreze în sufletul maselor largi pentru ridicarea unui monument.“ („Cinstind un om, sărbătorim o țară“, Luceafărul, 30 ianuarie 1988) GHECIU Radu, critic muzical „În acest sens, poate că nu va fi niciodată îndeajuns prețuit rolul dinamizator al Festivalului național Cântarea României. Creat din inițiativa secretarului general al Partidului Comunist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu, acest cadru generos de stimulare a tuturor inițiativelor și valorificare a tuturor potențialităților a adus în meritata lumină colective și personalități
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
artistică, fiind mereu în pas cu marile evenimente cu care se confruntă țara, răspunzând cu promptitudine solicitărilor vieții, programului de edificare a conștiinței socialiste elaborat de partidul nostru. Stau mărturie marile expoziții comemorative, omagiale, care pe bună dreptate au fost prețuite cu căldură de către conducătorii țării.“ (Contemporanul, 12 iulie 1974) GHIDEANU Tudor „ Într-un astfel de limbaj, în care cacofonia devine realmente simptomatică, teoreticieni de la noi sau de aiurea ignoră prestanța ideii unității și stabilității, deși documentele programatice ale partidului nostru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Având multe guri de hrănit, băieți și fete de înzestrat, pământul reprezenta pentru țărani singura avere și principalul mijloc de supraviețuire, motive pentru care atât părinții, cât și copiii, aveau pentru el, pentru pământ, un adevărat cult, iubindu-l și prețuindu-l. Meseria de agricultor, adică de rob al pământului, era bine înțeleasă și practicată cu dăruire, trudă și sudoare. Plugul, sapa, coasa, secerea erau folosite cu îndemânare și hărnicie, iar unele lucrări se transformau parcă în mângâieri sau alinturi. În urma
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
rămășițe ale bucatelor consumate la prânz. Urgența unor lucrări îi obliga pe țărani să-și prelungească munca până la deplina înserare, când întunericul nopții se înstăpânea de-a binelea. Dumitru Dascălu își amintește și acum, după multe decenii, cât era de prețuit și de bine lucrat fiecare petic de pământ, cum ogoarele erau hrănite cu gunoiul de grajd, dospit în platforme clădite cu meșteșug, cum era apărat de secătuire printr-o schimbare anuală a culturilor. Privind din alergarea trenului câmpurile cu pământul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
după preferință, să-și obțină specializarea dorită prin învățământul superior. Situația financiară a profesorilor Dascălu se ameliorase, fapt ce le-a permis să-și cumpere un autoturism cu care se deplasau, fără opreliști. Dumitru Dascălu își iubea soția și o prețuia pentru vrednicia și dragostea ei. În acel stadiu de normalitate și de statornicie a vieții, în familia lui Dumitru Dascălu s-a produs un cataclism. O boală necruțătoare a curmat viața Mărioarei la vârsta când abia pășise în deplina maturitate
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
tot ceea ce ați realizat și să parcurgeți cu demnitate drumul până la încheierea activității. Noi, dascălii, ne mândrim cu clasa voastră și ne simțim părtași la reușitele voastre profesionale și sociale. În calitate de părinte spiritual, mă bucur că vă revăd aici, vă prețuiesc pentru că vă iubiți școala și reveniți mereu să o vedeți, că mulți dintre voi v ați adus copiii să învețe la școala care v-a format pe voi. Este încă o dovadă de respect și prețuire față de această prestigioasă instituție
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Cei ce au avut fericitul prilej de a-l contacta și de a sta de vorbă cu el nu îl vor uita niciodată. Dispariția lui intempestivă a lăsat un gol imens în sufletele celor care l-au cunoscut, l-au prețuit și l-au iubit. Ca cetățean de onoare al Cordărenilor, ca poet și prozator cu o bogată și valoroasă operă, ca dascăl care a slujit învățământul întreaga perioadă activă a vieții sale, s-ar cuveni să i se cinstească memoria
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
în lumina indecisă pe care o filtrează geamurile mari... "Să fie adevărat", îmi spuneam, impresionat până la lacrămi, "să fie adevărat că, în timpul acesta, în jurul nostru până departe, învrăjbită de moarte, omenirea își varsă sângele pentru lucruri care cine știe dacă prețuiesc sângele acesta?..." Timp de patru ani, viața mea s-a împărțit între Liceu și Internat. Nici de vorbit că mediul de aici era mai familiar, mai calm, mai cald, decât cel pe care-l oferea școala publică. Pe atunci, Iașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și acum de a o prelungi mai mult. Dar sub altă formă vom mai reveni la lucrurile aceste vechi. Primăvară Între copilărie, a cărei frumusețe, aproape numai exterioară, n-ar fi decât un efect de perspectivă, dovadă că n-o prețuim decât după ce ne-am îndepărtat de ea, și cu cît ne-am îndepărtat de ea mai mult, între copilărie, zic, și între tinerețe, tinerețea tumultuoasă, agitată, adeseori tulbure și presărată de tot felul de primejdii, adolescența ne apare, în cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
înțeles la lecțiunile și traducerile din clasă, la studiul etimologiei, al sintaxei, al prozodiei, al evoluțiunei limbilor și al istoriei literare. El a trecut mai departe; și cu ajutorul disciplinei școlare am ajuns să avem în fine revelația miracolului antic, să prețuim tezaurele sale neîntrecute, s-avem din când în când iluzia că ne găsim în fața sufletului divinului Platon, a geniului lui Aristot și să gustăm armonia, de esență superioară și unică, a operei lui Homer, de a căror existență, vai!, atâți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
civilizațiunea europeană, noi am contribuit însă direct la dezvoltarea ei, apărând-o timp de aproape o mie cinci sute de ani, la poarta aceasta a Orientului, de toate atacurile și de toate pericolele ce o amenințau; și că acest lucru prețuiește, poate, atât cât ceea ce au adus și realizat, în forme diferite, și fiecare în parte, toate popoarele Apusului. Nu e însă mai puțin adevărat că, dacă aceste lucruri pot forma pentru noi, față de Apusul civilizat, un titlu de glorie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
proprii, în destinul lor. De aici iluzia că trecutul nu înseamnă prea mult lucru și că viața trebuie reluată de la capăt, pe alte baze, în condițiuni nouă. Dar noi am trăit întrucâtva în umbra marilor predecesori, a căror glorie am prețuit-o fără nici o rezervă, cu sinceritate, cu admirație. Ca eroii din Ciclul theban, nici nu ne socoteam alta decât epigoni, nici nu nutream altă ambiție decât cea de a merita epitetul acesta, epigoni, urmași, continuatori, răzbunători... La 25 Noembrie 1903
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
am aflat. Cunoscându-mi scrisul, redactorul care a primit în dimineața aceea articolul, expediat din drum, nu și-a închipuit că n-am vrut să-l semnez ci c-am uitat să fac aceasta sau chiar că nu l-am prețuit destul de bine pentru a-mi pune numele sub el. L-a semnat dar el în locul meu, cu numele meu de bună seamă. El n-a văzut și n-a înțeles însă ce trebuia să vadă și să înțeleagă, și anume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
servit, în mediul acela, critica negativă; și în orice caz, activitatea Junimii nu se caracterizează deloc prin critica negativă. Dar anecdota a primat odată, când oamenii din societatea noastră erau simpli, buni și veseli, când știau să râdă și când prețuiau râsul ca pe unul din lucrurile bune ale vieții. Și azi se spun anecdote. Și azi lumea râde. Dar parcă nu mai e același lucru. N-aș putea spune că în deosebirea pe care o văd și o simt s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
are, prin chiar natura sa, un farmec irezistibil, o poezie aparte poezia lui... Mai întotdeauna trecutul ne pare frumos pentru că-l iubim. Și-l iubim, pentru că închide în el tinerețea existenței noastre, cu bucuriile și iluziile ei, adică tot ce prețuim mai mult. (Trecutul e totdeauna "tinerețe", oricare ar fi epoca din care-l privim.) În delicatele sale Reisebilder, Heine povestește cum, într-o seară, asistând la reprezentațiunea piesei lui Dumas La Tour de Nesle, s-a întâmplat să aibă în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Senetra, la desen Mariane Grozav, la sport pe d-oara Elli Ruman, iar ca profesori : la fizică pe Petru Grozav, la botanică pe Mircea Polgar, la franceză pe Aurel Pop și la muzică pe directorul școlii Ioan Florea. Profesorii erau prețuiți de elevii școlii și aveau un comportament în general bun față de ei. Desigur că asta nu îi scutea să nu ne pedepsească cu câte o nuia sau liniar peste palmă. Am început iarăși cu un ghinion. În fiecare toamnă primele
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
la un moment dat: „Vreau să repar o eroare pe care-o fac unii, că aș fi fost angajat la Săptămâna. Eu lucram la Agerpres.“ Încă de la începutul emisiunii, domnu’ Cornel șia dovedit bunătatea. El șia amintit cât de mult prețuia perioada de sâmbătă și duminică atunci când era copil, ca noi, și de aceea ne a promis că nu va fi rău (cum poate să fie el rău?), pentru că nu vrea să supere pe nimeni. Prin urmare, domnu’ Cornel nea spus
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
mine. Ulise Versul celebru al lui Du Bellay „Hereux qui, comme Ulysse, a fait un beau voyage” nu exprimă decît o jumătate de adevăr, dacă mă gîndesc că aventura lui Ulise n-are decît un scop: să-l facă să prețuiască sfîrșitul ei. CÎțiva pescari Într-o barcă, ale căror chipuri nu le disting, cerul vînăt la orizont, o epavă aproape de țărm, mîncată de rugină, fîșia de plajă Însorită, miros ațîțător de alge putrede răzbătînd pînă aici odată cu primele arome ale
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
oricare dintre credincioșii săi... (...Noi singuri sîntem Înțelepți, pentru ca numai noi cunoaștem suferința. Spre deosebire de Apolo, Dionysos e un zeu care știe să sufere. El a cucerit bucuria și nemurirea cu prețul durerii și al morții. Tocmai de aceea știm să prețuim clipa, pentru că știm cît ne-au sîngerat mîinile ca s-o smulgem din neant. Ochii zeului nostru au văzut pămîntul Înroșit de sînge, au văzut mame strîngînd la piept copii morți, au văzut cum Hera le-a luat mințile lui
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
morții, zicea Seneca. Lumina acestei veri spune mult mai convingător același lucru. Și poate că de lucrurile ce ne vorbesc despre o trecere limitată prin lume trebuie să ne apropiem cu mai multă pasiune decît de piramide, tocmai pentru a prețui viața și a-i da o justificare. Soarele Înălțat deasupra golfului se revarsă generos Într-o dimineață aurie și aș fi putut să constat strict acest fapt esențial și să-mi spun că dincolo de el nimic, În fond, n-ar
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
1934-2010) inginer constructor și profesor .................. 371 98. URSESCU, EUGENIA(1935-2010) inginer electromecanic și muzeografă ....... 375 99. VANCEA, PETRE P. (1930-2007) medic și profesor ........... 378 100. ZBRANCA, EUSEBIE (1938-2010) medic și profesor ................ 382 ADĂSCALIȚEI, VASILE (1929-2007) PROFESOR, FOLCLORIST și ESEIST Dascăl prețuit de generații de studenți, cercetător remarcabil, reprezentant de frunte al școlii românești de folcloristică, prof. univ. dr. Vasile Adăscăliței și-a consacrat cinci decenii de „permanentă căutare“ culegerii, arhivării și investigării teatrului folcloric și a unor obiceiuri tradiționale. S-a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]