19,544 matches
-
care Sen o numește libertariană. Potrivit lui Sen, aceasta ar exprima o cerință foarte slabă, dar necesară oricărei teorii libertariene, de libertate. Ea spune că, atunci când anumite lucruri mă privesc exclusiv, preferința socială trebuie să reflecte doar preferința mea, indiferent de preferința celorlalți membri ai comunității<footnote Spre exemplu, dacă eu doresc să dorm pe burtă și nu pe spate, indiferent de ce preferință au ceilalți, voi dormi pe burtă. footnote>. Rezultatul este, ca și în cazul teoremei Arrow, unul contraintuitiv. Deși fiecare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Ea spune că, atunci când anumite lucruri mă privesc exclusiv, preferința socială trebuie să reflecte doar preferința mea, indiferent de preferința celorlalți membri ai comunității<footnote Spre exemplu, dacă eu doresc să dorm pe burtă și nu pe spate, indiferent de ce preferință au ceilalți, voi dormi pe burtă. footnote>. Rezultatul este, ca și în cazul teoremei Arrow, unul contraintuitiv. Deși fiecare condiție pare rezonabilă, rezultatul nu pare a fi unul rezonabil. Ca și în cazul teoremei Arrow, interpretările date teoremei Sen merg
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Sen este inconsistent și atunci când îl folosim (doar) împreună cu domeniul nerestricționat. Acest rezultat însă poate fi evitat formulând în alt mod condiția libertariană. Toate aceste abordări au în comun individualismul metodologic, abordarea axiomatică și mulțimea de informație admisibilă (cea despre preferințele individuale). Voi extinde această discuție în prima parte a cărții. Până atunci însă, voi sublinia care este de fapt problema pe care am identificat-o în această lucrare. Aceasta vizează cel de-al treilea aspect pe care l-am menționat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și nu voi discuta pe marginea lor. Voi contesta însă faptul că paradigma poate fi un instrument util de analiză, în toate cazurile (așa cum pretind foarte mulți cercetători din cadrul ei), dacă singura informație pe care o admitem este cea despre preferințe individuale. Aceasta este o problemă generală căreia, în această lucrare, îi găsesc un caz particular. Acest statut îl are teorema lui Sen. Folosindu-mă de această teoremă, voi demonstra că ea nu poate viza cel puțin două teorii libertariene importante
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu poate viza cel puțin două teorii libertariene importante, cea praxiologică și cea nozickiană. Motivul este unul care privește mulțimea informațiilor admisibile. Dacă demonstrațiile mele, în acest caz, sunt satisfăcătoare, atunci pretenția că TAS trebuie să cuprindă doar informații despre preferințele individuale este una nejustificată. Interpretarea pe care o dau acestei extinderi a mulțimii informațiilor admisibile nu este una care vizează schimbarea paradigmei, ci este aceea că, pur și simplu, trebuie îmbunătățită cercetarea în cadrul acesteia. Pe scurt: voi folosi teorema de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Urken (1991), Lhuilier era un matematician din Geneva care a folosit lucrările lui Condorcet pentru a critica sistemele de vot din orașul său: „Deși Lhuilier se referă la Essai demonstrând că este familiar cu această lucrare, orientarea sa vădește o preferință pentru poziția dezvoltată de Condorcet în lucrarea din 1792.” [Urken, 1991, p. 217]. footnote> (1794), Collin și Prosperin (1867), Collin (1885), Nanson<footnote Același Urken scria: „Analiza făcută de Nanson metodei de vot a Royal Society of Victoria se referea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de alegerile într-o abație unde electorii se cunoșteau foarte bine între ei și trebuiau să continue să trăiască împreună și după vot - de aici, este rezonabilă cerința votului deschis, deoarece va exista o presiune în direcția reprezentării corecte a preferințelor (cunoscute deja de ceilalți). În ceea ce îl privește pe Cusanus, acesta era interesat de alegeri în care electorii nu se cunoșteau și se întâlneau o singură dată în viață. De aici, introducerea votului secret ar fi descurajat vânzările de voturi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de la acest conflict, studierea regulilor de votare și argumentarea în favoarea uneia sau alteia trebuie înțelese și ca având miză politică. După cum Plott (1979) urma să noteze cu aproape două secole mai târziu, rezultatele sunt date de o operație nespecificată între preferințe, instituții și posibilitățile fizice. Instituțiile, așadar, și regulile de votare au importanță în stabilirea rezultatelor politice. O primă dovadă în acest sens a fost oferită de Borda în Sur la Forme des élections. Mémoires de L’académie Royale des Sciences
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
politice. O primă dovadă în acest sens a fost oferită de Borda în Sur la Forme des élections. Mémoires de L’académie Royale des Sciences, publicată în 1784. Pe scurt, aceasta constă în propunerea unui sistem de ierarhizare ponderată a preferințelor (regula Borda) și în compararea acestui sistem cu cel pluralitar<footnote În (1975) Duncan nota că în 1785 metoda Borda a fost adoptată pentru desemnarea membrilor Academiei Franceze de Științe. Ea a fost eliminată în 1801 de Napoleon, care intrase
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Rendues á la Pluralité des Voix. În această lucrare avansează cele două rezultate care l-au făcut celebru, teorema majorităților ciclice și teorema juriului. Prima arată că, atunci când comparăm mai mult de două alternative pe perechi, în anumite profile de preferință, vom descoperi o preferință socială intranzitivă. Cel de-al doilea rezultat discută probabilitatea ca un grup să ajungă la o decizie corectă. Ideea, exprimată cât mai simplu, este că, dacă folosim regula majorității simple, probabilitatea de a avea o decizie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
des Voix. În această lucrare avansează cele două rezultate care l-au făcut celebru, teorema majorităților ciclice și teorema juriului. Prima arată că, atunci când comparăm mai mult de două alternative pe perechi, în anumite profile de preferință, vom descoperi o preferință socială intranzitivă. Cel de-al doilea rezultat discută probabilitatea ca un grup să ajungă la o decizie corectă. Ideea, exprimată cât mai simplu, este că, dacă folosim regula majorității simple, probabilitatea de a avea o decizie de grup corectă crește
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mai importante rezultate ale acestei lucrări<footnote Menționez că folosesc cea de-a doua ediție a Social Choice and Individual Values, apărută în 1963. footnote>. Arrow oferă un cadru structurat și axiomatic de analiză privind atât regulile de agregare ale preferințelor individuale, cât și judecățile de bunăstare socială. Sunt făcute următoarele presupuneri: în primul rând, valorile individuale sunt luate ca date și se consideră că nu pot fi alterate de natura procesului de decizie<footnote După cum subliniază și Arrow (1963), aceasta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mult mai dificil să înțelegem ce se înțelege prin a prefera o metodă alteia”. [Arrow, 1963, p. 8] footnote>, în al doilea rând, fiecare individ este considerat rațional într-un sens minimal: oricare ar fi alternativele, fiecare individ are o preferință completă și tranzitivă. Din valorile individuale exprimate prin preferințe minimal-raționale, Arrow construiește domeniul unei funcții de preferință socială rațională (funcție de bunăstare socială), i.e. tranzitivă și completă<footnote Numele de funcție de bunăstare socială era deja folosit de Bergson și Samuelson, însă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a prefera o metodă alteia”. [Arrow, 1963, p. 8] footnote>, în al doilea rând, fiecare individ este considerat rațional într-un sens minimal: oricare ar fi alternativele, fiecare individ are o preferință completă și tranzitivă. Din valorile individuale exprimate prin preferințe minimal-raționale, Arrow construiește domeniul unei funcții de preferință socială rațională (funcție de bunăstare socială), i.e. tranzitivă și completă<footnote Numele de funcție de bunăstare socială era deja folosit de Bergson și Samuelson, însă la Arrow aceasta este definită diferit. Pentru detalii, a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
8] footnote>, în al doilea rând, fiecare individ este considerat rațional într-un sens minimal: oricare ar fi alternativele, fiecare individ are o preferință completă și tranzitivă. Din valorile individuale exprimate prin preferințe minimal-raționale, Arrow construiește domeniul unei funcții de preferință socială rațională (funcție de bunăstare socială), i.e. tranzitivă și completă<footnote Numele de funcție de bunăstare socială era deja folosit de Bergson și Samuelson, însă la Arrow aceasta este definită diferit. Pentru detalii, a se studia partea a treia a acestei lucrări
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Samuelson, însă la Arrow aceasta este definită diferit. Pentru detalii, a se studia partea a treia a acestei lucrări. footnote>. Deoarece completitudinea și tranzitivitatea sunt insufi ciente pentru a garanta orice formă de protecție și echitate<footnote O relație de preferință socială, tranzitivă și completă, spune doar că va exista o alternativă preferată social, i.e. mulțimea maximală socială va fi nevidă, dar nu spune nimic, spre exemplu, despre egalitatea politică a indivizilor, nu indică dacă aceștia au sau nu drepturi. Cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
exista o alternativă preferată social, i.e. mulțimea maximală socială va fi nevidă, dar nu spune nimic, spre exemplu, despre egalitatea politică a indivizilor, nu indică dacă aceștia au sau nu drepturi. Cu alte cuvinte, nu avem decât informația de output (preferința socială), dar nu avem nicio informație despre cum a fost generată aceasta (spre exemplu, nu știm dacă avem sau nu un dictator). footnote>, Arrow propune câteva condiții „rezonabile” pe care funcția de bunăstare socială ar trebui să le îndeplinească: prima
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
avem sau nu un dictator). footnote>, Arrow propune câteva condiții „rezonabile” pe care funcția de bunăstare socială ar trebui să le îndeplinească: prima este condiția domeniului universal sau nerestricționat care permite tuturor indivizilor să introducă în mecanismul de formare a preferinței sociale orice profil rațional, i.e. preferințe complete și tranzitive. Cea de-a doua condiție este cea Pareto slabă<footnote În versiunea originală a teoremei (1950, 1951), Arrow nu a folosit această condiție, ci alte două, pe care le-a numit
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Arrow propune câteva condiții „rezonabile” pe care funcția de bunăstare socială ar trebui să le îndeplinească: prima este condiția domeniului universal sau nerestricționat care permite tuturor indivizilor să introducă în mecanismul de formare a preferinței sociale orice profil rațional, i.e. preferințe complete și tranzitive. Cea de-a doua condiție este cea Pareto slabă<footnote În versiunea originală a teoremei (1950, 1951), Arrow nu a folosit această condiție, ci alte două, pe care le-a numit suveranitate cetățenească și asociere pozitivă. Prima
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este cea Pareto slabă<footnote În versiunea originală a teoremei (1950, 1951), Arrow nu a folosit această condiție, ci alte două, pe care le-a numit suveranitate cetățenească și asociere pozitivă. Prima este o cerință de nonimpunere care spune că preferința socială nu trebuie impusă din afară fără a ține seama de preferințele membrilor comunității, iar a doua este o condiție slabă de monotonie care cere un răspuns nonnegativ al preferinței sociale la preferințele individuale. Domeniul universal, independența față de alternativele irelevante
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Arrow nu a folosit această condiție, ci alte două, pe care le-a numit suveranitate cetățenească și asociere pozitivă. Prima este o cerință de nonimpunere care spune că preferința socială nu trebuie impusă din afară fără a ține seama de preferințele membrilor comunității, iar a doua este o condiție slabă de monotonie care cere un răspuns nonnegativ al preferinței sociale la preferințele individuale. Domeniul universal, independența față de alternativele irelevante, nonimpunerea și monotonia slabă implică împreună condiția Pareto slabă. De aceea, versiunea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pozitivă. Prima este o cerință de nonimpunere care spune că preferința socială nu trebuie impusă din afară fără a ține seama de preferințele membrilor comunității, iar a doua este o condiție slabă de monotonie care cere un răspuns nonnegativ al preferinței sociale la preferințele individuale. Domeniul universal, independența față de alternativele irelevante, nonimpunerea și monotonia slabă implică împreună condiția Pareto slabă. De aceea, versiunea originală a teoremei este un corolar al celei din 1963. footnote> care, într-o interpretare largă, este asemănătoare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o cerință de nonimpunere care spune că preferința socială nu trebuie impusă din afară fără a ține seama de preferințele membrilor comunității, iar a doua este o condiție slabă de monotonie care cere un răspuns nonnegativ al preferinței sociale la preferințele individuale. Domeniul universal, independența față de alternativele irelevante, nonimpunerea și monotonia slabă implică împreună condiția Pareto slabă. De aceea, versiunea originală a teoremei este un corolar al celei din 1963. footnote> care, într-o interpretare largă, este asemănătoare ideii de unanimitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote> care, într-o interpretare largă, este asemănătoare ideii de unanimitate: dacă toți indivizii dintr-un grup preferă strict o alternativă, atunci acea alternativă este preferată social. Ce-a de-a treia condiție este aceea de nondictatură. Aceasta solicită ca preferința socială să nu fie determinată de un singur individ. În sfârșit, ultima condiție este cea a independenței față de alternativele irelevante. Această condiție cere ca, atunci când comparăm două alternative, să folosim în ierarhizarea lor doar informația provenită de la acele alternative, și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
factori relevanți. Acesta este aspectul de irelevanță al condiției. În al doilea rând, condiția este violată dacă în alegerea socială dintre x și y devine relevantă orice altă informație decât cea despre ordinile individuale între x și y, e.g. intensitatea preferințelor. [...] Acesta este aspectul de ordinal (ordering) al condiției. Aspectul irelevanței este doar o parte a celui de ordinalitate, deși în denumirea condiției accentul pare a cădea pe aspectul de irelevanță”. [Sen, 1970a, pp. 89-90] footnote>. Rezultatul agregării preferințelor individuale pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]