5,618 matches
-
ca și multe altele, continuă nepermis de mult să se afle în stadiul de pionierat. Asta pentru că oamenii nu se hotărăsc asupra lucrurilor pe care trebuie să le facă. Nu se hotărăsc cu ce se vor ocupa. E adevărat că prejudecățile sunt oricum mult mai scăzute decât la început. Dar situația rămâne aceeași. Nu s-a inventat acum în România faptul că femeile au dublă zi de muncă, cum nici violul marital, nici abuzul de copii nu au apărut acum. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
o caută moartea pe-acasă și nu trebuie să fie mamă, dar nu am aceeași reacție față de bărbați, deși speranța lor de viață este în medie cu 7 ani mai mică? „Creștini” cum ne pretindem, ne iubim mult mai mult prejudecățile decât semenii. Suplimentul de cultură, nr: 42/10-16 septembrie 2005. Partea a treia La porțile feminismului politic Cripto-patriarhatul Realitatea ultimă la care se raportează normele, instituțiile și practicile democratice este persoana. Justificarea existenței oricărei instituții, de la stat la familie, este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de lupte „adevărate” pentru idei. Suferința morală și biologică derivate din sarcini nedorite, la fel ca și moartea din aceste cauze nu sunt „eroice”, deci nu sunt demne de a fi consemnate istoric. Acestei concepții despre istorie i se adaugă prejudecata că experiențele femeiești sunt triviale și că e bine să întoarcem capul în altă parte atunci când dăm peste ele din greșeală. Ceea ce face Gail Kligman în această carte este în primul rând o operație de trezire din prejudecata despre ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
se adaugă prejudecata că experiențele femeiești sunt triviale și că e bine să întoarcem capul în altă parte atunci când dăm peste ele din greșeală. Ceea ce face Gail Kligman în această carte este în primul rând o operație de trezire din prejudecata despre ceea ce este și ceea ce nu este demn de a fi obiect al analizei sociologice și istorice, din amnezia despre istoria vieților noastre. Ea ne preia fuga de noi înșine, restituindu-ne cultural memoria unor vieți în care duplicitatea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
libertatea de exprimare. Este trist însă să nu ai o abordare morală. Care sunt, într-o prezentare corectă, dar neacademic exprimată, rezultatele sintetice ale cercetării? Mă voi referi la cele frecvente statistic, nu la excepții. Cele dintâi formează stereotipuri și prejudecăți, excepțiile au o influență minoră. Ce învățăm, de regulă, despre femei și bărbați din publicitate? A. Fiecare gen are vocația și „regatul” său: Regatele femeilor sunt: baia, bucătăria, podeaua. Prima „vocație” a femeilor este cea de menajere și îngrijitoare. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Revista 22, nr. 784, 15 martie, 2005 Gând de final Toate aceste articole și interviuri au fost publicate în contextul unui establishment cultural ostil feminismului. Ostilitatea vine adesea din ignoranță, dar vine și din autoapărare. Misoginii și misoginele își apără prejudecățile, sexiștii își apără teritoriul. Dar mai cred și că „lez-demnitatea”, ca și antifeminismul se clădesc pe supunerea, nepăsarea și tăcerea femeilor. Voi relua o idee pe care am mai formulat-o acum câțiva ani în Observator Cultural: „Personal cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
dacă dorim să obținem performanțe superioare de la elevii noștri. Idei ca: respectarea particularităților de vîrstă și individuale, valorificarea aptitudinilor copilului, învățarea activă, periodizarea educației în conformitate cu treptele de vîrstă ale copilului, educația neautoritară, învățarea prin descoperire, stimularea curiozității epistemice, lupta împotriva prejudecăților, pentru libertate și demnitate umană sînt astăzi foarte actuale. În articolul intitulat "Jean-Jacques Rousseau, Ideile sale pedagogice și critica acestora", apărut în Anuarul Institutului pedagogic-teologic ortodox-român din Arad, anul școlar 1913-1914, Petru Pipoș arăta care sînt defectele și calitățile sistemului
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
la vindecarea tuturor relelor de care ea suferea. Trăind sub imperiul acestor idei, iluminiștii și adepții lor credeau că, odată cu răspîndirea concepției lor filosofice și social-politice, omenirea va începe o viață nouă, din care aveau să fie înlăturate superstițiile, ignoranța, prejudecățile, abuzurile și întronate, în schimb, "adevărul etern", "dreptatea eternă", egalitatea, libertatea și fraternitatea între oameni, acestea reprezentînd drepturi naturale și inalienabile ale omului. Convinși de marea forță a educației și cu deosebire a instrucției, ei urmăreau formarea unui "om luminat
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
acestea reprezentînd drepturi naturale și inalienabile ale omului. Convinși de marea forță a educației și cu deosebire a instrucției, ei urmăreau formarea unui "om luminat", a unui "om de cultură". Prin instrucție, ei căutau să îmbunătățească societatea, să înlăture minciuna, prejudecățile, ignoranța și celelalte rele de care lumea suferise atît de mult în secolele anterioare. Rousseau se asociază contemporanilor săi în ceea ce privește tendința revoluționară, dar e împotriva mijloacelor întrebuințate de ei pentru a combate și înlătura răul existent. El se ridică împotriva
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
morală individuală, și alta, de morală socială."27 În prima parte, Julie îl iubește pe Saint-Preux și este iubită de el dragoste naturală, nevinovată, a două ființe tinere și sănătoase. Societatea întruchipată de baronul d'Etange condamnă această iubire: o prejudecată artificială, inegalitatea din naștere și de rang, desparte pe cei doi îndrăgostiți uniți prin natură. Julie se căsătorește cu domnul de Wolmar. Ce portiță de scăpare îi oferă societatea? Ca și doamnei d'Epinay, ca și doamnei d'Houdetot, ca
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Rousseau. Este evident, astfel, că Rousseau se ridică împotriva sistemului educativ prin care copilul era "dresat", deformat din punct de vedere fizic, intelectual și moral, după bunul plac al societății feudale. Ipoteza bunătății originare este, în fond, una optimistă, contrară prejudecăților religioase (care considerau "păcatul" adamic drept cauza decăderii umane) și credinței că omul se naște cu înclinări rele. Doctrina etică a lui Rousseau este clădită pe baza tezei bunătății naturale a omului. Din ea derivă și principiul educației "negative", acea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
omul natural în starea primitivă și omul natural în starea socială. Cînd vorbește de omul natural, Rousseau are în vedere omul natural din starea de cultură, nu pe cel din starea de sălbăticie: "Omul natural, omul dispozițiilor originare nealterate de prejudecăți sociale, se diferențiază net de omul ipoteticei "stări de natură". Conceptul omului natural a constituit instrumentul pătrunzătoarei critici pe care Rousseau o întreprinsese împotriva societății și culturii feudale. În efectele acestei critici, îndreptată contra unui regim care făcea din om
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
se diferențiază net de omul ipoteticei "stări de natură". Conceptul omului natural a constituit instrumentul pătrunzătoarei critici pe care Rousseau o întreprinsese împotriva societății și culturii feudale. În efectele acestei critici, îndreptată contra unui regim care făcea din om sclavul prejudecăților de tot felul, deslușim fața adevărată a "naturalismului" rousseauist. Emil nu reprezintă schița educației unui sălbatic, ori a unui om în străfundul pădurilor, ci a unui "om natural", format pentru o altă societate"122. Rousseau subliniază foarte clar această diferență
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
o viață senină și plină de bucurii, la țară, într-o atmosferă plină de afecțiune familială. Autorul consideră că una din condițiile unei căsnicii fericite o reprezintă compatibilitatea între soți: "Vreți să preveniți abuzurile și să faceți căsătorii fericite? Înăbușiți prejudecățile, uitați instituțiile omenești și consultați natura. Nu uniți oameni care nu se potrivesc decît într-o condiție dată și care nu s-ar mai potrivi odată schimbată această condiție, ci numai oameni care s-ar potrivi în orice situație s-
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
nici o formă de guvernămînt, ea este în inima omului liber, el o duce pretutindeni cu sine"172. Așadar sîntem liberi atît timp cît ne considerăm a fi astfel, atît timp cît inima noastră va fi liberă de orice fel de prejudecăți. Rousseau leagă ideea de libertate de cea a originii bune a omului. Ceea ce e bun nu are de ce să nu se bucure de libertate. Consecința o reprezintă o educație bazată pe libertate. Copilul trebuie lăsat să se manifeste în voie
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de doi ani, în care, între altele, va fi pusă la încercare și trăinicia iubirii lui pentru Sofia. Călătorind, el își completează educația prin cunoașterea societăților, a legislațiilor sociale și politice, a formelor de guvernămînt, ceea ce îl va apăra de prejudecățile unui patriotism îngust. Întors, se căsătorește cu Sofia. R Respectarea particularităților de vîrstă și individuale "Tratați elevul vostru după vîrsta lui..." " Fiecare spirit are forma sa proprie, potrivit căreia el are nevoie să fie condus; iar pentru succesul îngrijirilor care
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de dezvoltare la care el a ajuns. Negreșit deci că învățămîntul trebuie să se dezvolte treptat, și începutul, și dezvoltarea cunoștințelor copilului trebuie să corespundă exact cu puterile lui în curs de dezvoltare."225 Fin psiholog, Pestalozzi a luptat contra prejudecăților și a ideii destul de frecvente în epocă de a socoti copilul un "om în miniatură". El a tratat copilul în conformitate cu predispozițiile și dezvoltarea sa progresivă. Pestalozzi susținea că baza instrucției o constituie intuiția, idee care devine una din tezele centrale
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
să ajungă la deplina ei dezvoltare. Pe drept cuvînt afirma că nu poți obține reprezentări precise fără intuiție, că nici gîndirea și nici chiar vorbirea nu se pot dezvolta fără ea. Numai intuițiile, observațiile dau omului forța de a rezista prejudecăților. A vedea și auzi bine" conchidea el "iată primul pas spre înțelepciunea vieții." Copilul trebuie să cunoască totul prin propria lui activitate. Respectarea acestui principiu duce la dezvoltarea personalității lui, întrucît singur caută, sub conducerea educatorului, sensul lucrurilor și acțiunilor
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
să fi fost însușită în modul cel mai variat, în căldura căminului, poate, sau pe cîmpie; pe malul mării sau în pădure; a putut fi luată din cărți vechi sau chiar din natură; poate să aibă lacune adînci și multe prejudecăți, dar cît este de vie, de personală și de bogată, față de aceea a copiilor care, timp de 15 ani de școală, cu gura închisă, "au lucrat pe un ogor străin""259. Ellen Key a acordat o importanță hotărîtoare activității copilului
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
era posibil în condițiile concrete în care-și desfășurau activitatea educativă. "Încă din ultima parte a veacului al XVIII-lea și apoi de-a lungul secolului al XIX-lea, operele și ideile sale adînc umanitare, propagînd lupta împotriva asupririi și prejudecăților, pentru libertate și demnitate umană, pentru triumful dragostei de oameni și respectării condiției umane, au avut o vastă răspîndire cuprinzînd atît vestul și sud-estul Europei, Rusia, cît și America, China și Japonia. Cetățeanul Genevei devenise cetățean al lumii."281 CAPITOLUL
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
constituirea unui stat național, cea mai mare parte a elitei politice românești părea să nu realizeze faptul că printre obligațiile ei se afla și asigurarea unui climat prielnic dezvoltării tuturor etniilor ce locuiau la nordul Dunării. Frustrările acumulate în timp, prejudecățile moștenite, amprentele culturale îi determinau pe mulți lideri politici ca, o dată ajunși în poziții decizionale, să conceapă diferite mecanisme de funcționare a statutului român doar pentru majoritari, chiar dacă în felul acesta se îndepărtau de spiritul epocii. Fără a fi recunoscută
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
serioasă și în plan politic. Soluția întrezărită în fața acestei posibilități era cât se putea de simplă, dar neconformă cu spiritul Epocii Moderne îngrădirea pentru evrei a drepturilor politice prin condiționarea acordării cetățeniei românești. Intervențiile din Parlament dădeau acum curs tuturor prejudecăților existente la nivelul societății românești, dar reprezentau în același timp și interesele evidente amintite deja. I.C. Brătianu nu era singurul om politic care încerca o justificare a modului în care urma să fie redactat și aprobat celebrul articol șapte din
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
aveți dreptate; apoi acționați /109 Capitolul 7: Leul și îmblânzitorii de lei / 125 Partea a II-a Capitolul 8: Noi fundamente / 143 Capitolul 9: Verigi de fier / 167 Capitolul 10: Locul Americii în secolul Asiei / 191 Capitolul 11: Mândrie și prejudecată în Rusia și în Asia de Sud / 213 Capitolul 12: Un singur Irak e de ajuns / 235 Capitolul 13: Orientul Mijlociu: puterea de a alege / 259 Capitolul 14: Izolarea al-Qaida / 279 Partea a III-a Capitolul 15: Deasupra abisului infernal / 297 Note / 307
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
putea hotărî ce să scrie. Henry Kissinger** scria: ,,Performanța lui Reagan a fost una uimitoare și, pentru observatorii academici, aproape de neînțeles. Reagan nu știa aproape deloc istorie, iar puținul pe care îl știa îl adapta pentru a-și sprijini ferm prejudecățile. Trata referințele biblice la Armageddon ca pe niște predicții operaționale. Multe din anecdotele istorice pe care îi plăcea atât de mult să le povestească nu aveau de fapt nicio bază istorică [...] Detaliile politicii externe îl plictiseau pe Reagan. Absorbise câteva
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
Alegerea miniștrilor unui principe", sfătuia Machiavelli, ,,este o chestiune nu lipsită de importanță [...] Prima impresie pe care și-o face cineva despre un conducător și despre inteligența sa vine din observarea oamenilor pe care îi are în preajmă"1. Din prejudecată și conform obiceiului, un principe italian în secolul al XVI-lea se limita în general la consilieri de un singur sex; dumneavoastră nu. Totuși, mandatul de a alege cu atenție încă se aplică. Oamenii pe care îi alegeți în serviciul
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]