10,986 matches
-
se calculează eventual și anumite rate de profitabiltiate a afacerii. Proiecțiile sunt indisolubil legate de punctele de mai sus. Aceste puncte ne-au furnizat datele de intrare În modelul matematic și dacă aceste date erau eronate, rezultatele modelului matematic al proiecțiilor financiare, nu putea fi decât eronat și complet inutil. Anexe. Evident că nu pot fi propuse formate - cadru, limitative, pentru planul de afaceri. Însă, În cazul anumitor programe de finanțare pot fi puse la dispoziția solicitanților formate cadru specifice. Se
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
eseuri literare etc. - au caracteristici eterogene, combinând în proporții diferite cele două seturi de trăsături. Textele memorialistice, de exemplu, conțin însemnări asupra unor evenimente reale, deci atributul ficționalității este anulat. Amintirile vizează realul, dar acesta este remo de lat prin proiecții subiective ale memoriei afective; chiar dacă este nonfictivă, memoria listica presupune un act elaborat, de construire artistică a textului (în vederea publicării), în contrast cu o comunicare factuală cotidiană, spontană. Sintetic, trăsăturile definitorii ale celor trei tipuri de texte sunt evidențiate în următorul tabel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
teatralității - limbajele scenice (nonverbale), specifice artei dramatice (joc scenic al actorilor, vestimentație, decor, recuzită, sunet, lumini etc.) În genul liric, imaginarul poetic se structurează, de cele mai multe ori, pe două planuri: - planuri temporale: al evocării/al prezentului liric, al prezentului/al proiecției în viitor; retrospectiv/anticipativ, diurn/nocturn, efemer/etern etc. - planuri spațiale - terestru/cosmic, al realității exterioare/al realității interioare, al aproapelui/al departelui, al închiderii/al deschiderii etc. - planuri conceptuale: al eului liric/al tuului liric, eu/noi, eu/alții
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și reprezentat prin limbaje scenice (decoruri: seară/dimineață, vară/toamnă; „îmbătrânirea“ personajelor etc.), iar timpul subiectiv este numit ori sugerat în dialogul/în monologul personajelor (relativizare a timpului dramatic, care multiplică planurile temporale ale acțiunii prin evocarea unui timp trecut/proiecția în viitor). - Creațiile lirice fixează, în general, o durată unică, reliefată direct (uneori, chiar în titlu: Sara pe deal, Se bate miezul nopții..., Sfârșit de toamnă etc.) sau doar sugerată. Prezentul liric sau imperfectul evocativ (cele mai frecvente durate poetice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
obiectiv (de observație: Comedia umană de Honoré de Balzac; romanul balzacian Enigma Otiliei de G. Călinescu; realismul dur al lui Liviu Rebreanu - Ion, Răscoala); realismul psihologic (dostoievskian, proustian, Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război); realismul de proiecție lirică, mitică (Baltagul - Mihail Sadoveanu) etc. În secolul XX, se lansează concepte cul tu rale și doctrine raportate explicit la realism. Astfel, suprarealismul tinde să depășească realismul, prin includerea supranaturalului și oniricului, iar realismul socialist urmă rește reflectarea unor noi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
George B. Shaw ș.a. Realismul în literatura română: - Particularități: absența unui program estetic propriu zis și a unei școli/grupări care să acționeze sistematic pentru promovarea unei ideologii; formule estetice diverse (realism de factură populară, realism obiectiv, realism psihologic, de proiecție mitică/epo peică etc.); se manifestă sincron cu alte curente, începând cu perioada pașoptistă, continuând cu cea a marilor clasici și atingând apogeul în perioada interbelică; în epoca postbelică se manifestă ca „realism socialist“, apoi, printro autentică recuperare, ca neorealismul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de ficțiune). Universul „povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează întro serie evenimențială în care întâmplările relatate sunt dispuse întro succesiune temporală. În povestirea factuală, se adaugă și evenimentele denotate, adică universul citat, în timp ce în povestirea de ficțiune evenimentele sunt o proiecție mentală, imaginară, fără efect de denotare a realului. În acest caz, universul citat este o aserțiune simulată. - Istorisirea, fabulația sunt concepte care vizează modalitatea narării, având în vedere discursul prin care se relatează evenimentele, structurile textuale, universul povestirii („discursul narativ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
care găsește în sine puterea de a se desprinde din mreaja incertitudinilor iubirii, lăsând în urmă tot trecutul. Item 3: evidențierea relațiilor dintre două personaje reprezentative pentru romanul psihologic studiat Personajele romanului sunt relativizate, dilematice și contradictorii. Ștefan Gheorghidiu - o proiecție în orizontul ficțiunii a scriitorului însuși - este un personaj complex, cumulând funcții narative multiple: este eul narator și eulconștiință care ordonează prin experiențe de cunoaștere lumea, este protagonistul romanului, care „se povestește pe sine“ (narator autodiegetic). Ștefan este un spirit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și valori existențiale). Spațiul și timpul diegetic asociază repere obiective (spații reale, determinate geografic și un timp istoric obiectiv: anul 1916) și repere spațiotemporale mentale. Astfel, rememorarea poveștii de iubire de către Ștefan proiectează amintirile întro durată interioară, întrun spațiu psihic. Proiecția subiectivă în text a personajului narator este accentuată prin tehnica memoriei involuntare și prin formulele narative moderne: „romanul în roman“ (Cartea întâia, urmărind principalul fir epic - povestea iubirii) și jurnalul de front (Cartea a doua, dezvoltând al doilea fir epic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rânduială și semn. Apoi, incipitul are rolul de a schița un portret per sonajului colectiv și de a introduce personajul absent al romanului, Nechifor Lipan, ca „voce“ reprezentativă a comunității. Dacă incipitul actualizează un timp pri mordial, finalul reprezintă o proiecție în viitor, sugerând ideea că, după înfăp tuirea actului justițiar și restabilirea echilibrului cosmic, viața merge mai departe. Între cele două „puncte stra tegice“ ale textului, construcția epică a romanului sado venian ilus trează canonul prozei tradiți onaliste: narațiune la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Din pers pectiva naratorului, se relatează întâmplări inspirate din realitate sau imaginare, la care participă personaje: Zenobia susține că tot ce fac e foarte important și se necăjește de câte ori îmi pierd încrederea în mine. În textul dat, evenimentele sunt o proiecție mentală, ima ginară, fără efect de denotare a realului: prin ea, eclipsele dispar întro seninătate care absoarbe totul, pentru ca mai apoi o simplă vorbă dea ei legată de cine știe ce banală grijă casnică să le readucă acolo unde nici nai bănui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
feminin, enigma unei vârste și a vieții însăși: Nu numai Otilia era o enigmă - gândește în fi nal Felix -, ci și destinul însuși. Un alt argument este chiar mărturisirea scriitorului, care afirma: „[...] în planul poematic Otilia este eroina mea lirică, proiecția mea în afară, o imagine lunară și feminină [...], e fondul meu de ingenuitate și copilărie [...]. Otilia este oglinda mea de argint.“ (G. Că linescu, Esența realismului) ÎNCHEIERE În esență, se poate afirma că Otilia este unul dintre personajele feminine cele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
afective și reflecții entuziaste legate de certitudinea plecării la Paris. Primul enunț comunică, întro formă exclamativă, euforia prilejuită de îndelung așteptata călătorie. Această mare fericire este motivată apoi prin evocarea copilăriei, al cărei ideal a fost Parisul, prin detalierea unor proiecții imaginare ale acestei metropole, devenită spațiu diegetic al unor nescrise încă romane. Întreaga secvență are rol în caracterizarea indirectă a protagonistului, reliefând bogăția vieții interioare, imaginația bogată, aspirația de a scrie romane. Preocu pările, ideile și reprezentările mentale atât de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Shakespeare unde personajul ce dă titlul operei este practic reinventat sub semnul subiectivității criticului. Exemplele date de Eliot vizează doi mari scriitori romantici Goethe și Coleridge a căror critică este considerată cea mai periculoasă, deoarece substituirea adevăratului Hamlet cu o proiecție a acestora este făcută într-o manieră extrem de plauzibilă datorită darului lor creator. Astfel, se observă că Eliot nu contestă talentul lui Coleridge sau Goethe, ci maniera de a face critică literară a acestora. Această reluare a ideilor privind impresionismul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
calapod sovietic, controlată de oamenii pregătiți la Moscova. Ca și în preajma Revoluției române din 1989, în Cehoslovacia deja intraseră destui "turiști" sovietici care, la primul semnal, au lepădat hainele civile îmbrăcând uniforma militară. După Cehoslovacia, urmau România și Iugoslavia, în proiecția șefului KGB, Iuri Andropov. Spionajul militar olandez știa că pentru 22 noiembrie 1968, ora 4, existau ordine "la o invazie, și nu la un exercițiu", în România. Basarabia și Odesa erau bazele de lansare a atacului: "Trupele speciale aeropurtate, staționate
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în primul rînd prin corespondența cu realitatea obiectivă (realizată prin desemnare), fiindcă însuși-rile, stările și acțiunile nu sînt atribute universale, ci sînt caracteristice numai anumitor grupuri de realii. Asemenea relații dintre anumite clase de unități lexicale favorizează cristalizarea "regulilor de proiecție", așa cum au fost concepute în cadrul sintaxei transformaționale dezvoltate de Noam C h o m s k y și de școala sa. Sub raportul extensiunii, cosmosul (lumea obiectivă) pare a avea o sferă mai largă decît antropocosmosul și, implicit, decît orice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
derivă și predispoziția ca ceea ce este exprimat să poată fi acceptat ca proiect de existență (posibilă) și, în asemenea condiții, lumea creată este admisibilă prin întemeierea din perspectiva exigențelor creației (filozofice sau poetice). În ipostaza de creator, poetul propune o proiecție a propriului eu în relație cu cosmosul, relație detaliată în diferite ipostaze vizînd lumea naturală, lumea socială sau lumea construită de imaginație ori de rațiune și astfel natura, istoria și socialul devin cadre de concretizare a acestor ipostaze. La rîndul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ele sînt comune numai ca reprezentativitate, iar nu și ca mod de realizare. Conceperea generalului prin individual O chestiune importantă în legătură cu producțiile alternative și individualizate este aceea a posibilității lor de a reprezenta generalul, de a se prezenta ca o proiecție a generalului prin individual. Din acest punct de vedere, situația ar fi în totală contradicție cu ceea ce stipulează logica generală ca principii definitorii și stabile pentru metodologia cunoașterii −inducția și deducția− și s-ar putea presupune că, în cazul filozofiei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pe care le pun, nu sînt decît eforturi sterile de a priva omul de rațiune 406. Din punct de vedere filozofic, se poate constata că Noica se folosește de "cotitura lingvistică" din gîndirea secolului al XX-lea pentru legitimarea unor proiecții ontologice atribuite aprioric spațiului românesc și că el consideră lingvistica incapabilă de a pătrunde în adîncimile semnificațiilor limbii, pledînd efectiv pentru o depășire a cercetării de tip lingvistic (științific), în favoarea uneia de tip filozofic, în maniera proprie de a concepe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
atenuarea și eliminarea treptată a disparităților dintre prețurile interne și cele 1 S. Pralea, Politici și reglementări în comerțul internațional, Editura Fundației Academice "Gh. Zane". Iași, 1999, p. 87 2 I. Niță, Comerțul exterior românesc în perioada de tranziție-o proiecție pentru 2010, Ed. Lumina Lex, București, 2000, p. 66 mondiale, a așezat cursul de schimb al monedei naționale pe o bază reală și nu în ultimul rând a restabilit legile pieței, ca element central în activitatea economică de comerț exterior
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în România, IRLI, București, 1997, p. 107 6 Ministerul Economiei și Comerțului, Departamentul de Comerț Exterior, Raport 2003, pp. 9-10 Încă de la începutul anului 1991, "singurele instrumente de reglementare a importurilor și exporturilor utilizate de departamentele de resort au fost proiecțiile de balanță comercială și de plăți externe"7. Balanta contului curent Balanta comerciala 0 -500 -1000 -1500 -2000 -2500 -3000 -3500 -4000 -4500 Sursa: prelucrat după Economic Survey of Europe, 2004, No. 1, pp. 201, 204 Figura 4.2. Evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
curent Balanta comerciala 0 -500 -1000 -1500 -2000 -2500 -3000 -3500 -4000 -4500 Sursa: prelucrat după Economic Survey of Europe, 2004, No. 1, pp. 201, 204 Figura 4.2. Evoluția balanței contului curent și a balanței comerciale în perioada 1991-2002 Proiecția de balanță comercială este realizată de către Departamentul de Comerț Exterior, care a fost preluat din luna iulie a anului 2003 de către Ministerul Economiei și Comerțului, iar balanța de plăți externe este întocmită de către Banca Națională a României. Aceste două instrumente reprezintă doar o
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Adumitrăcesei I. D. ș.a., Teorii și politici economice pentru România, Ed. Junimea, Iași, 2002 76. Niculescu N. G., Adumitrăcesei I. D., Economia reală la o răscruce istorică, Ed. Junimea, Iași, 2003 77. Niță I., Comerțul exterior românesc în perioada de tranziție o proiecție pentru 2010, Ed. Lumina Lex, București, 2000 78. Niță I. (coord), Politica economică externă a României, Ed. Independența Economică, Pitești, 2001 79. Nurkse R., Patterns of Trade and Development, Alonquist&Wiksell, Stockholm, 1959 80. Perroux Fr., L'economie du XX
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de părinți necunoscuți, / În față, un șir de fii necunoscuți, / Ce știm? Pe cine cunoaștem? (Nordul). Eul mobil al poetei balansează între o trăire meta-rațională, eruptivă, pasională, și o luciditate transtemporală; legănare continuă între memoria trecutului, cu mecanismele ei, și proiecție în cântul eliberator. O poetică a reveriei, o nobilă formă de umanism activ își aliază rigorile conștiinței morale. O caracterizează exilul unei părți a ființei intime și dăruirea în perspectiva omenescului. Romantism solar și de-romantizare, conexiuni de profunzime cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de șapte", de a escalada "Muntele Cain" și "Muntele Vinei" ori de a descoperi "Poarta Învierii" învederează în fond o mistuitoare nostalgie gnostică. În spectralul Eu al celui ispitit de intermundii se pot recunoaște toți tânjitorii lumii, toți Ceilalți în proiecții simetrice. În Tripticul termenilor sau încercare asupra cuvintelor obsedează tipic mirajul "esenței a cincea" (quintesența), motiv de speculație filozofică-filologică; produs gnoseologic "imponderabil", inefabil, quintesența lunecă printre degete: "Nu este Formă, / ci doar o formulă / spre dezlegarea formulelor (...) / Printr-un foc
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]