4,664 matches
-
hiperagregabilitatea plachetară, afectarea metabolismului glicozaminoglicanilor și a lipoproteinelor, modularea 66 mecanismelor imune și insulinorezistenŃa, toate induse sau amplificate de compușii toxici din tutun (248, 249, 250). Studiile in vitro care au utilizat celule mezangiale umane au arătat că nicotina induce proliferare celulară și crește producŃia de fibronectină cu 50%, aceste efecte fiind responsabile de accelerarea progresiei afectării renale (251). Atât studiile experimentale pe modele animale, cât și la om au arătat că substanŃele chimice din fumul de Ńigară sporesc producŃia TGFβ1
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Efectele fumatului asupra tegumentului sunt multiple și variate, de la inflamaŃie, dermatite de contact, reacŃii alergice diverse, psoriazis, până la cancer scuamocelular și bazocelular. Nicotina joacă un rol crucial în carcinogeneza pielii, determinând o varietate de reacŃii, de exemplu dereglează echilibrul dintre proliferarea, creșterea celulară și apoptoză. Hidrocarburile policiclice aromatice sunt și ele răspunzătoare de carcinogeneza pielii (139). Studii recente au arătat o incidenŃă crescută a acneei la fumători, severitatea acneei fiind direct proporŃională cu numărul pachete-an (260). Există multiple studii care au
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
fumul de Ńigară, de a inhiba activitatea unei enzime implicate în procesele de geneză proteică, determinând astfel reducerea creșterii intrauterine a fătului (266). Scăderea numărului de receptori pentru EGF determinată de benzo[a]piren este o altă cauză a reducerii proliferării trofoblastice. Un studiu efectuat în Statele Unite a avut în vedere evaluarea apariŃiei malformaŃiilor la copiii născuŃi din mame fumătoare comparativ cu cei proveniŃi din femei nefumătoare. Ca număr global nu au existat diferenŃe între cele două grupe. La evaluarea malformaŃiilor
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
tutun este deŃinut de mutaŃiile genice. În plus, este dovedită existenŃa cocarcinogenilor și a promotorilor tumorali în fumul de Ńigară. Deși acești compuși chimici nu sunt carcinogeni, ei potenŃează efectul carcinogen al tutunului prin mecanisme care conduc la stimulare și proliferare celulară. Reversibilitatea riscului de cancer după întreruperea fumatului depinde de promotorii tumorali și de alŃi factori epigenici conŃinuŃi în tutun. Un important factor epigenic este reprezentat de hipermetilarea enzimatică a regiunilor promotoare ale genelor, care vor determina scăderea riscului de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
în tutun. Un important factor epigenic este reprezentat de hipermetilarea enzimatică a regiunilor promotoare ale genelor, care vor determina scăderea riscului de carcinogeneză. Dacă această hipermetilare enzimatică are loc în regiunea supresoare a genelor, efectul va fi contrar, determinând o proliferare celulară exagerată. 76 Fig. 3.10. Efectele carcinogene ale fumatului (38) Studiile au arătat că efectele carcinogene ale nicotinei sunt dependente de factorul de creștere epidermal (EGF) și de ciclooxigenaza 2 (COX 2), cu rol dovedit în proliferarea celulară și
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
determinând o proliferare celulară exagerată. 76 Fig. 3.10. Efectele carcinogene ale fumatului (38) Studiile au arătat că efectele carcinogene ale nicotinei sunt dependente de factorul de creștere epidermal (EGF) și de ciclooxigenaza 2 (COX 2), cu rol dovedit în proliferarea celulară și mutageneză. Nicotina poate supresa apoptoza indusă de factorul de necroză tumorală, radiaŃiile ultraviolete sau chimioterapice, inclusiv pentru celulele tumorale apărute ca o consecinŃă a rolului carcinogen al fumatului. Un alt efect al nicotinei este favorizarea angiogenezei, cu rol
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
comerciale sunt dedicate optimizării fluxului de venit al participanților. Rețelele publice au un alt scop - acela de a propune și de a discuta inițiative legislative și de a ajuta la implementarea deciziilor luate În arena politică. Într-o oarecare măsură proliferarea rețelelor publice a avut În mare parte un caracter defensiv. Opinia publică, din ce În ce mai negativă În ceea ce privește eficacitatea guvernelor de a livra serviciile, a dus la apariția mișcării de dereglementare, privatizare și descentralizare a activității publice. Există totuși și un alt aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Embargoul petrolier impus de OPEC În 1973 a dus la o recesiune mondială și un grad ridicat al șomajului În Europa. Teama de a-și pierde locul de muncă a dat generat resentimente politice printre autohtoni și a dus la proliferarea mișcărilor antiimigrație În mai toate țările europene. Imigrația a crescut din nou după prăbușirea Imperiului Sovietic și dărâmarea Zidului Berlinului. Boom-ul economic din anii ’90 În Europa de Vest a atras un număr crescând de imigranți. Mulți erau azilanți și imigranți
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
către țările de origine depășește 100 de miliarde de dolari pe an, 60% din această sumă Îndreptându-se către țările În curs de dezvoltare. Aceste sume depășesc ajutorul economic oficial destinat țărilor din Lumea a Treia 51. În multe cazuri, proliferarea diasporelor culturale cu diversele credințe și loialități s-a dovedit a fi supărătoare sau chiar amenințătoare pentru populația autohtonă. Influxul de musulmani În Europa și În mod special În Franța, este un bun exemplu. Musulmanii reprezintă acum 8% din populația
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
eră, totul este mai mobil. Chiar proprietatea, sub formă de capital, credit și investiții, nu mai este atașată În mod rigid unui teritoriu, ci este liberă să circule Între nodurile rețelelor globale ale diasporei. Văzută Într-o perspectivă mai largă, proliferarea diasporelor culturale marchează Începutul sfârșitului pentru noțiunea mai limitată geografic de „sferă publică”, ca un sistem limitat În interiorul statului-națiune. Diasporele culturale deschid ușa către posibilitatea unei sfere publice cu adevărat globale, alcătuită din comunități culturale diverse, care există atât În interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
radioactiv letal asupra unei bune părți a Europei ca urmare a accidentului de la Centrala Nucleară de la Cernobîl; temerile crescânde datorate schimbărilor semnificative de climă, care includ inundațiile din Europa Centrală și de Est, pe care mulți le atribuie Încălzirii globale; proliferarea armelor chimice și biologice le-au atras atenția europenilor asupra riscurilor de mediu și sănătate care Însoțesc noua eră. Noua sensibilitate a Europei la riscurile globale a motivat-o să susțină Protocolul de la Kyoto referitor la schimbările climatice, Tratatul Biodiversității
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
introducerii de noi dezvoltări În știință și tehnologie ar fi putut fi prevenite sau cel puțin micșorate și citează introducerea halocarburilor și lărgirea găurii În stratul de ozon de la nivelul etajelor superioare ale atmosferei terestre, epidemia de BSE În bovine, proliferarea bacteriilor rezistente la antibiotice generate de folosirea În excess a antibioticelor asupra animalelor de fermă și mortalitatea foarte răspândită cauzată de azbest, benzen și PCB-uri27. Atât În ceea ce privește aceste cazuri, cât și În altele existau semne clare ale efectelor dăunătoare potențiale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
autonomi și independenți de natură, ne vom putea asigura mai bine securitatea și ne vom elibera. Acum, instinctul morții, pornirea agresivă de a domina și lipsi de viață natura, ne chinuie sub forma amenințărilor globale, cum ar fi schimbările climatice, proliferarea nucleară, creșterea sărăciei și revoltele sociale. Am căutat să devenim mai siguri și am sfârșit prin a fi mai vulnerabili decât oricând În istorie. Am ajuns la pragul anihilării. Instinctul morții a triumfat. Freud nu ne-a spus mult despre
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
psihice), fie ca o expresie endocrină a bolii în cauză. S-au putut observa, în cadrul acestor studii orientative, leziuni tiroidiene frecvente în confuziile mintale, epilepsie, alcoolism, pelagră, p.g.p., encefalopatii grave și demențe senile. Leziunile exprimau modificări de volum, dilatații chistice, proliferări conjunctive, hemoragii vasculare. S-au profilat concluziile următoare: în psihozele afective, tiroida este frecvent interesată, hipertiroidia fiind obișnuită; în delirurile cronice, este frecventă hipertiroidia; în epilepsie, tulburările tiroidiene sunt frecvente, mai ales în sensul hipofuncției; în schizofrenie (demență precoce), au
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fel, dreptul de impunere a statului român țărilor de origine ale investitorilor străini, astfel Încât fiscul din acele țări Își asigura creșterea veniturilor sale pe profiturile realizate În România. O primă consecință a acordării acestor facilități discriminatorii investițiilor străine a fost proliferarea Într-o formă covârșitoare a societăților comerciale cu participare străină, având un aport străin redus la capitalul social. În același timp, aceste societăți au obținut profituri mari care au fost transferate În străinătate, fără a fi impozitate În țara noastră
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
25/31 ianuarie 1991 170 Moșteanu T., Dinu S., Reforma sistemului fiscal În România, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1999, p. 86 233 4,76% În 1991 la 3,74% În 1993 și 3,82% În 1994171. Aceasta, În condițiile proliferării scutirilor de impozite pe profit, Într-o manieră discutabilă, dar și a lipsei unui sistem de ajustare neutră, În raport cu evoluția inflației, a activelor și pasivelor societăților comerciale ( În scopuri fiscale), ceea ce a avut drept consecință erodarea bazei de impunere, iar
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
statului român țărilor de origine ale investitorilor străini, astfel Încât statul de origine al investitorului Își asigura creșterea veniturilor sale pe seama profiturilor realizate În România. Pe un plan mai larg, efectul negativ rezultat din acordarea acestor facilități discriminatorii a constat În proliferarea societăților comerciale cu un aport străin redus la capitalul social și a investitorilor externi mărunți 175 (interesați de o Îmbogățire rapidă), care au transferat În străinătate profiturile obținute și neimpozitate În țara noastră. În plus, aceste facilități au favorizat practicarea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
durkheimistă stă la baza situaționalismului actual În diversele sale variante. Reacția față de dezvoltare, preponderent teoretică, la limita riscului de a se distanța semnificativ de ritmurile și proporțiile reale ale evoluției sistemului social, s-a concretizat În orientarea empiristă care, prin proliferarea tehnicilor de culegere a datelor, a antrenat același risc pe care l-a generat și sociologismul: dezvoltarea individului În social. Dacă În orientările sociologiste subiectivitatea a fost În mod programatic exclusă din orizontul generalizărilor teoretice, rezervându-i-se o poziție
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
interdisciplinaritate), ci ca operă - mereu perfectibilă - a efortului uman de autocunoaștere. Că lucrurile stau astfel o dovedește Însuși freamătul conceptual și metodologic al disciplinei, prezent inclusiv În volumul de față prin dezbaterea dintre practica antropologică abroad vs. at home, prin proliferarea fecundă a unor noi publicații și direcții de cercetare, prin emulația produsă printre noile generații de studenți etc. Acesta este, credem, semnul vitalității unei discipline, nu al unei doctrine, și el exprimat limpede prin cuvintele editorului lucrării, Peter Skalník: ,,Va
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
kotnot or). Comunicarea neîntreruptă între creație și Creator a fost suprimată în momentul păcatului lui Adam, cînd voința lui inferioară s-a separat de Voința divină Atunci s-a născut individualitatea omului, avîndu-și sursa în separarea de Dumnezeu, de unde decurge proliferarea multiplicității. A fi liber, în termenii lui Berdiaev, înseamnă a învinge sau a absorbi obiectivările, a-ți realiza subiectivitatea de om total, microcosmos și microtheos totodată Acesta este pentru el sensul creației. Activitatea creatoare a omului constă în trans-obiectivare, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
glomerulilor - fixate la nivelul glomerulului și formarea de complexe imune in situ 2. mecanism nonimun în NG din boli metabolice, genetice, produse de substanțe toxice, tulburări de coagulare, afecțiuni cardiace etc. Anatomie patologică Leziunile elementare din NG sunt variate: exsudația, proliferarea, necroza fibrinoidă, alterarea membranei bazale, fibroza, scleroza, hialinoza, incluziuni celulare, infiltrate cu celule inflamatorii, depozite imune etc. Leziunile pot afecta unele structuri ale glomerulului - leziuni segmentare sau afectează întreg glomerulul - leziuni globale. Din punct de vedere histologic NG se pot
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
infiltrate cu celule inflamatorii, depozite imune etc. Leziunile pot afecta unele structuri ale glomerulului - leziuni segmentare sau afectează întreg glomerulul - leziuni globale. Din punct de vedere histologic NG se pot clasifica astfel: 1. NG cu leziuni proliferative numite glomerulonefrite (GN). Proliferarea poate avea diverse localizări în relație cu etiologia. 2. NG cu leziuni neproliferative pentru care se utilizează termenul generic de glomerulopatii. În acest caz, leziunile includ alte categorii de modificări histologice decât proliferarea. Consecințele leziunilor glomerulare sunt:alterarea permeabilității capilare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
NG cu leziuni proliferative numite glomerulonefrite (GN). Proliferarea poate avea diverse localizări în relație cu etiologia. 2. NG cu leziuni neproliferative pentru care se utilizează termenul generic de glomerulopatii. În acest caz, leziunile includ alte categorii de modificări histologice decât proliferarea. Consecințele leziunilor glomerulare sunt:alterarea permeabilității capilare care permite trecerea de proteine și elemente figurate ale sângelui. În consecință apar proteinurie, hematurie, leucociturie, cilindrurie. - reducerea suprafeței de filtrare glomerulară cu scăderea ratei de filtrare glomerulară (scade clearance-ul de creatinină) - retenție
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ore) și se însoțește de cilindrurie. Pentru diagnostic este importantă determinarea cantitativă și aprecierea selectivității. Cu cât leziunile sunt mai severe cu atât selectivitatea este mai redusă. Retenția azotată are ca și corespondent clinic insuficiența renală, frecvent IRA. 3. histologic: proliferare celulară și infiltrat inflamator. Sindromul nefritic rapid progresiv este caracterizat prin: - manifestările unui sindrom nefritic acut dar cu evoluție rapidă spre insuficiență renală. În absența tratamentului evoluția este ireversibilă spre IRC terminală și deces. - histologic: proliferare intensă extracapilară cu apariția
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
frecvent IRA. 3. histologic: proliferare celulară și infiltrat inflamator. Sindromul nefritic rapid progresiv este caracterizat prin: - manifestările unui sindrom nefritic acut dar cu evoluție rapidă spre insuficiență renală. În absența tratamentului evoluția este ireversibilă spre IRC terminală și deces. - histologic: proliferare intensă extracapilară cu apariția tipică de crescents (semilune epiteliale) în spațiul urinar. Sindromul nefrotic (SN) este caracterizat prin:proteinurie de tip nefrotic, adică > 3,5 g/zi (constituită în principal din albumină)hipoproteinemie < 6 g% (consecința pierderii urinare de proteine
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]