5,689 matches
-
să ajungă la un anumit stadiu din punct de vedere psihologic și ideologic. Din punct de vedere ideologic, mani festanții de la Timișoara și mai apoi cei de la București și din alte centre au simțit nevoia de schimbare. Au depășit stadiul „protestăm pentru o problemă punctuală“ și au realizat că își doreau o schimbare de sistem („Jos comunismul“). Psiho logic, erau pregătiți să-și asume acțiunea, au simțit că era momentul oportun. În mod oarecum similar (păstrând proporțiile, desigur), Felicia Mărgineanu nu
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de organizare. Ajunge să ai o conexiune la Internet. Platforma se ocupă de restul. O manifestație de mii de oameni necesită în mod normal o planificare atentă și mobilizarea unor resurse organizatorice impresionante. și totuși, atunci când s-a hotărât să protesteze față de intoleranță și xenofobie, adolescenta Felicia Mărgineanu a reușit să umple o piață publică din Stockholm printr-un efort minim de coordonare. A publicat un apel, iar restul muncii l-a făcut Facebook pentru ea. În cartea sa Here Comes
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
în Egipt. Însă principalul motiv poate fi identificat în faptul că majoritatea cetățenilor vizați de îndemnuri nu au avut motivația psihologică și ideologică pentru o asemenea acțiune. (În ianuarie 2012, pe de altă parte, lumea a ieșit în stradă ca să protesteze, la București, nu atât la îndemnul vreunui partid politic, ci în urma acumulării unor frustrări față de guvernare, care au atins punctul culminant odată cu demisia din Ministerul Sănătății a lui Raed Arafat, creatorul apreciatului serviciu medical mobil de urgență SMURD, un om
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
o zi la alta să mă comport în expert, ferm convins că ajutorul meu va contribui ca mama să fie cucoana cea mai elegantă la bal. Eram atât de băgăreț, încât croitoreasa, inoportunată și agasată, s-a văzut nevoită să protesteze, așa că maică mea mă punea și ea din când în când la punct, deși cred că amestecul meu exaltat și precoce o flata. Am continuat să fiu consultantul mamei în materie vestimentară toată viața, preocupat mereu de acordul cu moda
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
acestea, dacă legea din 1948 determina deblocarea progresivă a chiriilor, ceea ce trebuia să amelioreze rentabilitatea investițiilor în construcțiile noi cu destinație locativă, aceasta nu a avut în vedere decât realizarea unor produse accesibile claselor mijlocii și defavorizate. Investitorii privați au protestat când li s-a spus că e nevoie să se angajeze în investiții privind locuințele sociale sau intermediare (pentru clasele medii), fiindcă asemenea investiții erau și deveneau puțin rentabile în comparație cu alte oportunități ale momentului. Înființarea, în 1954, a Societății centrale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
generali s-au indignat: "Suntem ca o tânără sedusă rămasă cu un copil în brațe!" Agricultorii expropriați se simt prădați. Rezidențele secundare ale vecinătății, abandonate la șes, încep să se degradeze. Angajările promise se topesc ca zăpada la soare. Toată lumea protestează, până și asociațiile pescarilor cu undița. Ce să faci cu HLM-uri în mijlocul câmpului, cu construcțiile pierdute printre muncitorii care încă nu le-au terminat, cu o urbanizare stagnantă, condamnată să rămână și ea neterminată?" (vezi C. Bachmann, N. Leguennec
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
concordanță cu interesul general. Intervenția directă a comunelor în gestionarea întreprinderilor era interzisă. Începând cu anii 1970, criza economică a făcut ca primarii să se confrunte cu problemele dezindustrializării și ale șomajului. Primul lor reflex a fost acela de a protesta public împotriva închiderii fabricilor și uzinelor, de a deveni purtătorii de cuvânt ai celor amenințați cu concedierea reacție zadarnică în cele mai multe cazuri. Discret însă, înainte de anunțarea oficială, aleșii mai bine înfipți în rețelele economice ajungeau să schimbe, să amâne sau
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
proiectele de amenajare urbană poate să fie însoțită de o mare opacitate în privința mecanismelor efective de luare a unei decizii 487. Și nu e vorba doar de obișnuiții frecventării consiliilor, cărora li se poate spune: "Nu are nici un rost să protestați acum, de vreme ce ați avut ocazia să vă expuneți punctul de vedere la toate reuniunile anterioare la care ați binevoit să asistați"488. Acestea sunt carențele societății comunicării care, după definiția per-tinentă dată de Pierre Chambat și Alain Ehrenberg, este o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
noul regim democratic. Acest fenomen este unul răspândit în Europa postcomunistă, oarecum de înțeles dacă avem în vedere așteptările foarte ridicate produse de revoluțiile din 1989. Chiar dacă ne-am putea aștepta ca cei dezmăgiți să fie mai activi politic, să protesteze mai mult față de noul sistem, datele arată că cei dezamăgiți participă mai puțin la asociații voluntare, că dezamăgirea și frustrarea sunt asociate cu pasivitatea și retragerea din spațiul public. Tabelul 2. Nivelul apartenenței și activității voluntare în organizații secundare Membru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Gelozia ei este tot atât de mare cât și vanitatea: trebuie neapărat ca ea și numai ea să fie obiectul atenției și al elogiilor celor care i se află în preajmă. Dacă îți vine ideea să vorbești măgulitor despre cineva, se umbrește, protestează împotriva judecății rostite și atunci se laudă pe ea însăși cu atât de puțină măsură și modestie, încât nu te poți împiedica, în ciuda indignării pe care o inspiră orgoliul ei, să râzi de lipsa de meșteșug și de ingenuitatea amorului
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mea, am urcat. După aceea, Domnul de Genlis a rămas în spatele lui Rousseau ca să-l lase să treacă lângă mine; însă Rousseau, întorcându-se, i-a spus că n-o să vină cu noi. Domnul de Genlis și cu mine am protestat cât am putut, însă Rousseau, fără să ne răspundă, a făcut o reverență, ne-a întors spatele și a dispărut. A doua zi, Domnul de Sauvigny, rugat de noi să se ducă la Rousseau și să-l întrebe ce a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
moda cocurilor flotante. Și aceasta în ciuda reginei Maria Leszczyńska, o femeie foarte pioasă, care se opunea acestei primejdioase inovații. Susținea că odinioară unei persoane de bună condiție nu i-ar fi trecut niciodată prin cap să-și plătească medicul. Spunea, protestând împotriva prisosului de lenjerie de corp la femei: „Treaba asta miroase a femeie parvenită; noi, cele de la Curte, nu aveam decât două cămăși: le înlocuiam când se rupeau; ne îmbrăcam în rochii de mătase, nu aveam aerul unor grizete, ca
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
24 de ore. Este condamnat la moarte, dar, în urma mani festațiilor de stradă și a intervențiilor lui Victor Hugo, Ludovic Filip îi comută pedeapsa în muncă silnică pe viață; este eliberat în urma Revoluției de la 1848. Devine președinte al Clubului Revoluției. Protestează contra reprimării mișcărilor socialiste din Rouen. Este inculpat pentru tentativă de răsturnare a guvernului republican și este din nou încarcerat, în același an, 1848, până în 1854, când este grațiat de Napoleon al III-lea; este exilat la Bruxelles, apoi în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
călătoria lui Niculae și mai ales o carte, marea Istorie a literaturii române de G. Călinescu, căci, oricât de absurd ar părea astăzi, o luasem sub braț învelită în hârtie de ziar, atât de prețioasă mi se părea! Degeaba am protestat. Vameșii n-au vrut să audă nimic. Era o ediție considerată veche și orice carte datând dinainte de regimul de „democrație populară“ era confiscată de vamă. Astfel ușurați de ultimele noastre lucruri prețioase, avurăm dreptul să ne urmăm călătoria spre îndepărtatul
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
intre locotenentul-major de miliție însărcinat cu executarea ordinului de evacuare. Priveam această scenă de necrezut: lucrurile noastre încărcate de un soldat într-un camion militar. După o clipă de uluire, am intrat în panică. M-am repezit într acolo, am protestat cu tărie în fața ofițerului, dar acesta mi-a arătat o foaie de hârtie pe care erau trecute numele nostru și noua adresă. Între timp, Vlad s-a întors și el acasă și degeaba am protestat amândoi; ofițerul ne-a poftit
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
am repezit într acolo, am protestat cu tărie în fața ofițerului, dar acesta mi-a arătat o foaie de hârtie pe care erau trecute numele nostru și noua adresă. Între timp, Vlad s-a întors și el acasă și degeaba am protestat amândoi; ofițerul ne-a poftit să ne urcăm în mașină cu el, pentru a însoți camionul până la noua noastră destinație. Noua adresă la care am fost transportați s-a dovedit a fi o măcelărie dezafectată. Era formată dintr-o încăpere
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
a dispărut Damian Marinescu pentru a doua oară... Douăzeci de ani mai târziu, un tânăr rus din generația disidenților, Vladimir Bukovski, avea să scrie una dintre primele mărturii din pușcărie, recomandând exemplul său victimelor arestărilor: „Refuzați să vă lăsați ridicați! Protestați! Faceți zgomot, nu vă lăsați!“ Relua astfel cuvintele lui Soljenițîn: „Dacă oamenii arestați în miez de noapte, pe vremea lui Stalin, ar fi strigat măcar! Ar fi făcut zgomot! Ar fi strigat după ajutor! Dar nu, oamenii au plecat în
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
arestați în miez de noapte, pe vremea lui Stalin, ar fi strigat măcar! Ar fi făcut zgomot! Ar fi strigat după ajutor! Dar nu, oamenii au plecat în tăcere, în urma polițiștilor ce-i ridicau, dispărând pentru ani întregi, fără să protesteze!“ Dar în anii ’50 Soljenițîn era încă în Gulag și Bukovski abia ieșise din copilărie. Nu puteam prevedea un lucru de necrezut, și anume că, într-o bună zi, se vor ridica, din Rusia însăși, voci care vor denunța, în fața
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
animalelor pe care ne-o împrumutase cineva. Apoi, au făcut un inventar al tuturor lucrurilor din încăpere și au luat din dulap ultimul pachet primit din Franța, cu o stofă englezească la care țineam foarte mult. Sanda a încercat să protesteze, dar cei doi i-au ordonat să stea liniștită pe pat și să nu se amestece. Le-am cerut voie să iau o mică valiză. Cunoșteam procedura. Pe vremea aceea, erau persoane care aveau în permanență pregătită o valijoară, în
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
un nou impozit, a douăzecea parte (din venit), exercitat asupra veniturilor tuturor supușilor, oricare ar fi ei. În fața acestei atingeri la privilegii, reacția este imediată: parlamentele refuză înregistrarea edictului de instituire, stările din Bretagne și din Languedoc și Adunarea clerului protestează și refuză să plătească. În cele din urmă, regele cedează în parte și renunță la a impune a douăzecea parte clerului. Agitația continuă totuși, parlamentarii pretextînd o nouă înviorare a afacerii janseniste pentru a se pune la adăpost împotriva despotismului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
republicanilor, care triumfă în special în est, sud-est și în regiunea pariziană. Mac-Mahon cade mai întîi la învoială cu această majoritate, apoi constrînge la demisie pe republicanul moderat Jules Simon, la 16 mai 1877. În fața Camerei, unde 363 de deputați protestează în mod solemn împotriva violării regimului parlamentar, Mac-Mahon uzează de dreptul său de dizolvare. În alegerile din octombrie, republicanii rămîn majoritari, obligîndu-l pe Mac-Mahon să "se supună", după spusele lui Gambetta. În ianuarie 1879, odată cu cucerirea Senatului și cu demisia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
tipografice: două puncte, liniuțe, ghilimele, italice, toate au rolul de a delimita vorbirea citată. Prima exigență este satisfăcută cel mai adesea prin: Verbe al căror semnificat indică faptul că este vorba de o enunțare - plasate înainte de discursul direct: Hilary Clinton protestează împotriva divorțurilor ușoare: " ... " Libération, 20 ianuarie 1997 Un delegat sindical precizează: " ... " Ibid. - plasate în incidentă, în interiorul discursului citat: "Sînt frînt pentru că nu am dormit bine, mărturisea cvadruplul campion al lumii. Ceea ce s-a întîmplat pînă vineri și la această conferință
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
fi așteptat ca, la vestea acestei barbarii, toată lumea să se revolte, toată lumea să ne ajute să salvăm existența nației sau măcar cineva să se sensibilizeze la vederea tuturor nenorocirilor care ne-au lovit. Dar nimeni nu se mișcă, nimeni nu protestează, noi singuri ne zbatem" - scria în jurnalul său un profesor de liceu român de la Turda (Torda)10. Noua pierdere de teritoriu din sudul Dobrogei, survenită în urma tratativelor purtate la Craiova cu Bulgaria, cea din Bucovina, Basarabia, câteva zile mai târziu
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
eventualile dificultăți de înțelegere (de către ascultători) a îndemnului la dragoste față de "aproapele", el a mai adăugat că enoriașii săi (fiind credincioși pătrunși de "un adevărat spirit catolic") au dezaprobat "măsurile întreprinse în ultima vreme împotriva evreilor", căci "spiritul lor creștin (...) protestează instinctiv când (...) sesizează umilirea personalității umane și îngrădirea drepturilor, sau chiar îngrădirea apărării drepturilor umane, din cauza unor opinii sau apartenențe religioase 76". În perioada deportărilor din Ungaria, din păcate, nu s-a mai auzit un asemenea discurs onest, rostit în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
edictul de la Worms, acesta fiind primul pas spre separarea celor două biserici, ulterior în 1529 în cadrul celei de-a doua diete de la Spira, li s-a cerut luteranilor să păstreze respect pentru Biserica Romano-Catolică, lucru pe care l-au refuzat protestând împotriva unui astfel de edict. Tendința spre separare a continuat astfel că în 1530 este prezentată Confesiunea de la Augsburg, numită Confessio Augustana, prezentată de Filip Melanchton și semnată de șapte prinți și două orașe. Aceasta nu a fost acceptată de către
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]