5,549 matches
-
sistem compozițional centric și excentric. Centricitate și excentricitate Din punct de vedere psihologic, tendința centrică reprezintă atitudinea centrată pe sine, care caracterizează viziunea și motivația umană de la începutul vieții și care rămâne un impuls puternic de la un capăt la altul. Pruncul se vede pe sine drept centrul lumii înconjurătoare. El percepe lucrurile ca fiind îndreptate către sine sau dinspre sine, acțiunile sale fiind controlate de propriile nevoi și dorințe, plăceri și temeri. Un grup social, fie el o familie, o asociație
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ori acel tip de loc în care se întretaie formele și pe care-l voi descrie în capitolul VIII ca un punct nodal. În cazul extrem al unei | 105Centrii ca pivoți picturi bizantine din secolul al XIII lea, Fecioara cu pruncul și tronul cilindric ce-o înconjoară se afirmă ca un centru atotcuprinzător care aproape umple spațiul întregii picturi (figura 62). Mai ales simetria creează aici centricitate, determinând extinderea centrului până acolo unde se întinde simetria. Tot așa poate fi un
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
remarcam, este privită oblic și ca atare trebuie descifrată perceptiv, cum se spune, exact din perspectiva indirectă redată de proiecție. În exemplul final pe care îl voi aduce, acela al Adorației magilor a lui Pieter Bruegel (figura 127), Fecioara cu pruncul este reprezentată în centrul de echilibru al tabloului, înconjurată atât vertical, cât și orizontal de grupul spectatorilor și închinătorilor. În versiunea tridimensională, ea domină în mod clar scena din fața staulului. Deși figurile care stau în picioare par mai înalte, diferența
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în vechime, prin numărul credincioșilor, prin puterea farmecului și prestigiu: credința că drumul nostru pe cer este scris și de acolo poate fi aflat. Stelele nemuritoare, planetele rătăcitoare, schimbătoarea Lună, arată în noaptea nașterii soarta care îl așteaptă pe fiecare prunc. Trebuia însă pricepere pentru a cunoaște de la început cursul vieții acestuia. Intotdeauna cerul a avut de la sine întîietate asupra pământului; astfel, vraja s-a strecurat singură în sufletele celor care privesc ochii de foc din înaltul bolții albastre; profanul este
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
professeur aux sciences divines et celestes. Astrele au însă o influență atât de mare asupra nativului, încît nu se mulțumesc a-i grava doar fruntea și palma, ci îi amprentează tot corpul și spiritul după caracteristicile zodiei ce răsare odată cu pruncul. Imediat cum apare un om, se poate spune cine este și care îi este viitorul în această lume. Se formează o întreagă știință a tipurilor și portretelor astrologice, numită fizionomie sau morfoscopie. Iată cu titlu informativ un exemplu de caracterizare
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Pauker n-a avut nici un efect, completul de judecată dând verdictul de condamnare la 10 ani de închisoare, executată în penitenciarul Râmnicu - Sărat. N-a executat decât patru ani de detenție, până în 1940. În închisoare avea să nască al treilea prunc, o fetiță pe nuem Tania. Șansa Anei Pauker de a scăpa din detenție s-a datorat raptului teritorial din 26 iunie 1940, când Basarabia a fost preluată de Uniunea Sovietică și a fost schimbată cu doi politicieni țărăniști, care fuseseră
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
într-o stare atât de jalnică, încât, dacă moldovenii s-ar uni, „nu numai că ar alunga-o. dar de bună voie ar depune armele și și-ar abandona tunurile acolo”. într-un articol din 3 august 848 din gazeta „Pruncul român”, era descrisă situația armatei ruse din Moldova, care se afla într-o stare jalnică. în același timp, suferințele moldovenilor au atins apogeul. „După atâtea furturi și brutalități pe care le-au îndurat vreme îndelungată, încă mai trebuiau să plătească
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
implică protectoratul „nu au decât o importanță secundară în fața considerațiilor de o atât de mare importanță" . Ordinea fusese restabilită în Moldova, unii revoluționari fiind expatriați, alții fiind exilați în ținuturile lor. într-o scrisoare din 9 martie 849, vornicul Gheorghe Pruncul, căruia i s-a încredințat, în timpul mișcărilor din 848, conducerea poliției capitalei, îi relatează fratelui său evenimentele la care a trebuit să facă față în acea perioadă. Pentru el, „culmea fericirii a fost sosirea trupelor imperiale, care ne-a salvat
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
pildă că rușii au fost înfrânți în Transilvania, că au fost uciși acolo doi generali „și multe alte baliverne asemănătoare”. Acești complotiști agitau spiritele, răspândind zvonuri potrivit cărora Poarta va ataca Rusia și va fi susținută de către celelalte puteri. Gheorghe Pruncul i-a adus la cunoștință lui Mihail Sturdza toate aceste fapte, dar până și domnul „se simte paralizat și nu poate face nimic împotriva acestor conspiratori, din cauză că însuși consulul general al Rusiei, înșelat și el de aceștia, îi apără”. Fostul
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
lăsa uioșul și desaga lângă ușă și asculta nemișcat ca de icoană. Prin el, Oașul întreg și istoric s-a ființat în încăpere aducându-și miresmele de otavă, de codru, de obiceiuri, de oameni și adevăruri. Se minuna ca un prunc la tot ce auzea discutându-se în atelier. Am luat-o de la capăt: punct și linie ... lucru cel mai greu a fost să-l mențin cu orice preț în lumea lui. Lucrând în atelier cu ceilalți colegi, dar care făceau
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
stadiul progresului, după expresia lui p. poenaru, din 1839. Veacul are înaintare, constată și C. Bolliac în 1844, cu referiri directe la dezvoltarea virtuților morale. Este o idee forță care-și păstrează întreg prestigiul, mai ales la ideologii pașoptiști. Ziarul pruncul român, prin pana lui I. Catina, declară că: Orice nație care nu ia parte la muvimentul secolului, rămâne înapoiată. Acestui ideal european, definit în liniile sale generale și esențiale, îi corespunde o serie de reacțiuni nu mai puțin tipice întregului
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
lăsa uioșul și desaga lângă ușă și asculta nemișcat ca de icoană. Prin el, Oașul întreg și istoric s-a ființat în încăpere aducându-și miresmele de otavă, de codru, de obiceiuri, de oameni și adevăruri. Se minuna ca un prunc la tot ce auzea discutându-se în atelier. Am luat-o de la capăt: punct și linie ... lucru cel mai greu a fost să-l mențin cu orice preț în lumea lui. Lucrând în atelier cu ceilalți colegi, dar care făceau
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
mamei. Acesta nu vrea să iasă la lumină decât în urma unei promisiuni, a unui dar fabulos ce-l determină să accepte existența în "lumea noastră albă". Tensiunea și rezolvarea ei se petrec la nivel masculin, între făt si tată. Motivul pruncului care nu se naște până nu i se făgăduiește o făptură frumoasă de pe "celălalt tărâm" este cu deosebire răspândit în basmul românesc. În structura basmului Pipăruș, fecior de împărat și Raura Lună [Nișcov] fata dorită e "nu născută, ci făcută
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
întâlnim o situație mai rară, "embrionul plângând în uter", un tip care are numai variante maghiare. Împărăteasa rămâne însărcinată; la trei luni, "grăiește copilul din foale": ,,- Mamă, - zâce -, oi mere și io pă lume. Numai - zâce - îs tare îngândurat." Când pruncul a-mplinit 6 luni, îi spune: "Mamă - zâce - ț-aș spune gându cel greu, c-amu-s în stare să spun toate - zâce - câte am pân-amu să-ț spun ... Spune-i la tata că pă când oi fi dă-nsurat, să-m caute
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acasă". Neștiind ce-nseamnă acest lucru, împăratul este de acord. Peste puțin timp, după ce-au făcut pace, nevasta naște ,,un dolofan leit ta-su: frumos și vioi de-ți era dragă lumea să te uiți la dânsul [ ... ]. Și creștea pruncul de se vedea cu ochii: într-un an se mări cât alții în trei; la șapte ani parcă era de douăzeci." Într-una din zile își sărută tatăl și-i spuse că se duce unde l-a făgăduit Un caz
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
15 ani nimenea nu putea să-l întreacă în meșteșuguri și vitejie pă copilu babii." Mazăre Văsălie [Oprișan, III] conține același nucleu de concepere: "O fost o femeie și-o zâs c-o-nghițit un pui de făsule ș-o făcut un prunc. Si é i-o pus numele Mazăre Văsălie." Floarea este un ingredient aparte ce contribuie la conceperea unui copil. Ea simbolizează frumusețea, armonia, lumea multicoloră, paradisiacă, dar efemeră; " [ ... ] e un simbol pasiv, e un receptacul al forțelor și al darurilor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pești: unul să-l ia acasă și altul să rămână la ea; dimineața să-l pregătească "jumătate prăjit și jumătate supă". Din peștele gătit, gustă și slujnica, o iapă și o cățea. Astfel, toate au născut în aceeași vreme, iar pruncii lor se dovedesc solidari pe tot parcursul narațiunii, gata să-nfrunte împreună primejdiile la care sunt supuși [Basmu cu Osuț și cu Breană, Robea]. Vrăjitoarea din narațiunea Ipidean [Oprișan, II] îi spune unui împărat că "Mreana de aur din Ostrovu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unei vaci negre (de fapt, al unei neveste de preot transformată într-o vacă neagră). Vaca, înjurată de argat, rămâne însărcinată. Ea naște, lângă un vișin "un drăguț de băiat, de-ți venea să-l mănânci". Vaca "și-a lins pruncul", numindu-l Crai-vișăn; "creștea băiatul într-o zi cât alții creșteau într-un an." La fel se întâmplă în Fiul vacii [Oprișan, III]. Când veni sorocul sarcinii, sluga este avertizată de către stăpân: "dacă te duci cu ea la pășune, tu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să ia copilul; femeia nu-l dă, iar împăratul nu se supără, ci pornește el singur să vadă despre ce-i vorba. Văzând "copilul, numai de aur" care se juca "în pat, râzând și gângurind, îl cere din nou, iar pruncul acceptă să fie dat. Copilul crește la curtea împăratului răsfățat de toți, dar firea lui se schimbă. Devine gânditor, închis la suflet, turburat de neliniști ascunse. De aceea i-au zis Buzău, cel închis la suflet, turbure, neînțeles. Astfel, un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
închis la suflet, turbure, neînțeles. Astfel, un eveniment, nașterea miraculoasă, este cuprins într-o legendă toponimică. Într-o altă legendă, numită Legenda ciocârliei [Chițimia], un împărat și o împărăteasă își petreceau timpul rugându-se la Dumnezeu să le dea un prunc. Dorința li s-a împlinit după mulți ani: Dumnezeu le dăruiește o fiică, Luminioara, numită astfel, pentru frumusețea ei și, mai ales, fiindcă părinții ei o îndrăgeau ca lumina ochilor. Devenind din ce în ce mai frumoasă și "mai fărmăcătoare", nu ieșea niciodată la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
soarelui [Chițimia] ni se relatează un caz asemănător celor de mai înainte. "Un împărat vestit care avea de toate - dar un lucru tot îi lipsea și-l ustura în suflet și pe el și pe împărăteasă: că nu aveau nici un prunc. Că-i grea, știți dumneavoastră, grija asta care-l apasă pe om, că mâni-poimâni a închide ochii sub cei patru colți de pământ și de pe urma lui nimeni nu i-a rămâne să-i facă grija comândărilor [...]. Iar pe femeia care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-l va feri de toate baiurile, "că multe baiuri poate să viie asupra lui, - zâce - cât oi ute face, i-oi țâne viața-n sus." Împăratul aude ursirea celei de-a doua tocmai din pod și nu-i convine ca pruncul să-i devină ginere. De aceea, caută să schimbe ursirea; cere pruncul tatălui său, dându-i în loc "o coșarcă cu bani de aur". Împăratul ajunge acasă și e bucuros că i s-a născut o fetiță; îi cere poștașului să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
asupra lui, - zâce - cât oi ute face, i-oi țâne viața-n sus." Împăratul aude ursirea celei de-a doua tocmai din pod și nu-i convine ca pruncul să-i devină ginere. De aceea, caută să schimbe ursirea; cere pruncul tatălui său, dându-i în loc "o coșarcă cu bani de aur". Împăratul ajunge acasă și e bucuros că i s-a născut o fetiță; îi cere poștașului să meargă la cărbunăraș și să-i ia fiul, plănuind să-l facă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe care le va depăși; a doua îi menește că va fi voinic, frumos, prea cuminte, iar norocul i se va arăta, iar a treia arată că va moșteni averea boierului care doarme), după cântatul cocoșilor, la fereastră. Boierul cumpără pruncul și îl abandonează într-o pădure, "la scorbura unui lemn borțos", gândind că va muri în scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat " Aflatul". Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Sfântului Petru, care era dascăl, îi spune: "cine ascultă ursirea, moare de moarte năprasnică". Tatăl nu se poate abține să nu asculte vorbele ursitoarei: copilul nu se va naște până ce nu i-ar făgădui de nevastă pe "Zâna făr-de-tată", apoi pruncul "va deveni sfânt"; "Cartea vieții lui stă pe o masă, în chilia de piatră de la Izvorul Iordanului; Cine ne-a ascultat pe furiș, de mâna pruncului să moară." Omul apare în aceste narațiuni ca fiind supus unui traseu implacabil, manifestat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]