4,932 matches
-
Directiva nu se aplică în cazul: (a) instalațiilor industriale de natură mecanică, electrică sau energetică, exceptând partea acestor instalații care aparține tehnicii construcțiilor civile; (b) construirii de instalații nucleare de natură științifică sau industrială; (c) lucrărilor de excavare, săpare de puțuri, dragare și al lucrărilor de eliminare a deșeurilor, efectuate în vederea extracției mineralelor (industrii extractive). Articolul 3 1. Statele membre elimină în special următoarele restricții: (a) restricțiile care împiedică beneficiarii să presteze servicii în aceleași condiții și cu aceleași drepturi ca
jrc126as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85261_a_86048]
-
de măsurare și poziția acestuia față de peretele despărțitor frontal etanș al rezervorului și față de peretele despărțitor etanș sau planul median longitudinal. 3. Diagrama nr. 2, reprezentând o secțiunea transversală prin rezervoare, care ilustrează, în special, raza santinei, convexitatea punții, înălțimea puțului de navă și metoda de confecționare a dispozitivului de ghidare. 4. În cazul navelor prevăzute cu instalații de încălzire sau cu jompuri de drenaj montate în rezervoare, diagrama nr. 3, care indică volumul preluat de încălzitoare sau de jompuri și
jrc132as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85267_a_86054]
-
10 kg S 28.11.22.00 Coloane și piloni din fontă sau oțel 7308.20 kg S 28.11.23.10 Echipament din fontă/oțel pentru schelărie, cofraje, susținere/stâlpi de susținere în mină, inclusiv schele pentru guri de puț și suprastructuri de piloți, grinzi extensibile pentru cofrarea puțurilor, echipamente tubulare și similare pentru schelărie 7308.40 kg S 28.11.23.30 Baraje, stăvilare, porți -ecluze, debarcadere, docuri fixe și alte construcții maritime și fluviale din fontă sau oțel
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
piloni din fontă sau oțel 7308.20 kg S 28.11.23.10 Echipament din fontă/oțel pentru schelărie, cofraje, susținere/stâlpi de susținere în mină, inclusiv schele pentru guri de puț și suprastructuri de piloți, grinzi extensibile pentru cofrarea puțurilor, echipamente tubulare și similare pentru schelărie 7308.40 kg S 28.11.23.30 Baraje, stăvilare, porți -ecluze, debarcadere, docuri fixe și alte construcții maritime și fluviale din fontă sau oțel 7308.90.10 kg S 28.11.23.40
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Sediul permanent" din modelul convenției de evitare a dublei impuneri al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. ... (2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, o sucursală, un birou, o fabrică, un magazin, un atelier, precum și o mină, un puț de țiței sau de gaze, o carieră sau alte locuri de extracție a resurselor naturale, precum și locul în care continuă să se desfășoare o activitate cu activele și pasivele unei persoane juridice române care intră într-un proces de reorganizare
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277848_a_279177]
-
dispozitive de golire prevăzute cu supape cu operare manuală și închidere automată și cu dispozitive care permit o supraveghere vizuală ulterioară a apei stocate, care să fie racordate la un tanc de stocare a apelor de santină sau la un puț de santină sau la un aranjament alternativ, cu condiția ca un astfel de aranjament să nu fie conectat direct cu sistemul de tubulatură de evacuare a apelor de santină; și .2 tubulatura de evacuare a tancului de șlamuri de hidrocarburi
AMENDAMENTE din 15 mai 2015 la regula 12 din anexa I la MARPOL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277037_a_278366]
-
care întreprinderea își desfășoară în întregime sau în parte activitatea sa. 2. Expresia "sediu permanent" include, în special: (a) un loc de conducere; (b) o sucursală; (c) un birou; (d) o fabrică; (e) un atelier; și (f) o mină, un puț petrolier sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale. 3. Un șantier de construcții sau un proiect de construcții sau de instalare constituie sediu permanent numai atunci când acesta durează mai mult de 12 luni
ACORD din 18 noiembrie 2015 între România şi Regiunea Administrativă Specială Hong Kong a Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277031_a_278360]
-
sau proprietarului instalației; 3. detaliile privind identificarea sondei și orice asociere cu instalații sau infrastructură conectată; 4. un rezumat al operațiunilor efectuate de la începerea operațiunilor sau de la raportul anterior; 5. diametrul și adâncimea reală verticală și măsurată a: a) oricărui puț de foraj; precum și ... b) a oricărui tubaj instalat; ... 6. densitatea fluidului de foraj la momentul elaborării raportului; precum și 7. în cazul operațiunilor referitoare la o sondă existentă, starea de funcționare actuală a acesteia. Anexa 3 Principii de organizare și funcționare
LEGE nr. 165 din 22 iulie 2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273860_a_275189]
-
lui Matei Corvin, după anul 1468, pe monedele bătute în Baia Mare, apar două ciocăne de miner încrucișate, care, ulterior, vor face parte atât din sigiliul, cât și din stema orașului. Exploatarea se făcea prin săparea unor galerii în formă de puț, iar minereul extras era zdrobit în pive, măcinat și spălat. Aurul, în schimb, se găsea atât în stare solidă, „destul de curat și pur de la natură”, cât și în componență minereurilor. Aurul „se spală în albiile cu nisip ale pâraielor” (Nicolae
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
petrolului. După 1990 declinul economic a cunoscut aspecte dramatice: În anul 1840 un industriaș moineștean, evreu, a construit o distilerie de petrol lampant la periferia satului Lucăcești. Câteva instalații primitive de distilare a petrolului, rezervoare din fier și lemn, propriile puțuri de exploatare în zona petroliferă Lucăcești și Valea Arinilor cu care a făcut petrol și gaze lampante pentru iluminatul public din Moinești, în total 100 de lămpi pe cele două strazi principale. El s-a inspirat din distileriile puțin mai
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
de petrol nu erau altceva decât gropi cu diametrul de 4-5 m și adânci de circa 20 m, executate cu mijloace rudimentare, în care mai apoi se aduna țițeiul ce era scos manual la suprafață. Mai grea era munca în puțuri, în care, fiind strâmte (cu diametrul de 1 m) și uneori foarte adânci (peste 100 m), punea pe lucrătorul care-l săpa și-i aplica în jur împletituri de nuiele, într-o continuă nesiguranță. Lipsit de aer, care se pompa
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
împletituri de nuiele, într-o continuă nesiguranță. Lipsit de aer, care se pompa cu ajutorul unor foale de la suprafață, acesta avea deasupra sa mereu coșul cu pământ ce era tras de gurari afară, coș care nu rareori cădea peste lucrătorul din puț, curmându-i viața. Băile și puțurile au ajuns la un număr de ordinul sutelor, atunci când ele constituiau mijloace unice pentru extracția petrolului. Încă înainte de folosirea sondelor mecanice (1863), gropile au permis extragerea unei cantități importante de țiței, care nu numai
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
nesiguranță. Lipsit de aer, care se pompa cu ajutorul unor foale de la suprafață, acesta avea deasupra sa mereu coșul cu pământ ce era tras de gurari afară, coș care nu rareori cădea peste lucrătorul din puț, curmându-i viața. Băile și puțurile au ajuns la un număr de ordinul sutelor, atunci când ele constituiau mijloace unice pentru extracția petrolului. Încă înainte de folosirea sondelor mecanice (1863), gropile au permis extragerea unei cantități importante de țiței, care nu numai că acoperea cerințele locale, dar era
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
Istoric al Liceului Traian", care ulterior va deveni Muzeul Regiunii "Porților de Fier". O problemă deosebită pentru municipalitatea severineană a fost alimentarea cu apa potabilă a orașului. Pănâ în 1905 apa era transportată cu sacalele din fântânile orașului, apoi de la puțurile forate în Piața "Radu Negru", puțuri alimentate cu motoare acționate eolian. În 1906, orașul numără 3.119 case, 62 de străzi și o populație de 23.769 locuitori. Vila "Evelyn", în stil elvețian (distrusă de bombardamentele din 1944), Casa "Sabethay
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
va deveni Muzeul Regiunii "Porților de Fier". O problemă deosebită pentru municipalitatea severineană a fost alimentarea cu apa potabilă a orașului. Pănâ în 1905 apa era transportată cu sacalele din fântânile orașului, apoi de la puțurile forate în Piața "Radu Negru", puțuri alimentate cu motoare acționate eolian. În 1906, orașul numără 3.119 case, 62 de străzi și o populație de 23.769 locuitori. Vila "Evelyn", în stil elvețian (distrusă de bombardamentele din 1944), Casa "Sabethay" (azi Muzeul de Artă), sau Casa
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
la nivelul orizontului -90 m) a cedat, iar apele s-au revărsat în camerele minei, pe care au inundat-o în întregime în câteva minute. Minierii care lucrau în acel schimb s-au putut salva, ieșind la suprafață pe treptele puțului de aeraj. Această catastrofă minieră a dus la sistarea definitivă a exploatării sării în stare solidă la Ocna Mureș, după milenii de activitate aproape neîntreruptă. Catastrofa a început în noaptea de 21 spre 22 decembrie 2010 la ora 02:00
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
și etapa a II-a între anii 1978 - 1994. Mina avea o galerie principală în care se cobora cu ascensorul; din ea se săpau sonde orizontale prin straturile de marne către cele de nisip petrolifer, de unde petrolul se scurgea în puțul nr. 42 pentru a fi scos cu pompele la suprafață.. Tot în stațiune se găsește un monument, ridicat în 1933, al eroilor din Primul Război Mondial, și inscripționat cu numele a 64 de localnici căzuți în timpul conflictului; el are 5
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
slaba promovare a stațiunii, identificând izvoarele și turismul balnear de la Monteoru ca oportunități de dezvoltare a turismului în județ. Sărata-Monteoru este cea mai importantă stațiune balneoclimaterică a județului Buzău. Sursele de apă minerală sunt reprezentate de 3 foraje hidrogeologice, un puț minier și 19 izvoare (cele mai multe neamenajate) - care produc o apă de tip zăcământ. Principalele izvoare se găsesc în dreptul stațiunii pe versantul stâng al pârâului Sărății. Aici se află atât cele 2 izvoare care au fost sursa băilor înainte de al Doilea
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
l). Debitul acestor izvoare este în general mic, iar pe dreapta pârâului gradul de mineralizare este foarte redus și debitele sunt minore. Datorită debitelor mici și mineralizării cu gard mare de variație, exploatarea economică a surselor a necesitat foraje și puțuri (în perioada interbelică se utiliza „Puțul lui Duică” - debit peste 3 l/s și 120 m adâncime). În 1961 Institutul de Balneologie din București a executat pe versantul din stânga al văii foraje la 125-180 m adâncime, din care s-au
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
general mic, iar pe dreapta pârâului gradul de mineralizare este foarte redus și debitele sunt minore. Datorită debitelor mici și mineralizării cu gard mare de variație, exploatarea economică a surselor a necesitat foraje și puțuri (în perioada interbelică se utiliza „Puțul lui Duică” - debit peste 3 l/s și 120 m adâncime). În 1961 Institutul de Balneologie din București a executat pe versantul din stânga al văii foraje la 125-180 m adâncime, din care s-au obținut debite mai mari (5,5
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
Mihnea Turcitul, domn al Țării Românești între anii 1577-1583, 1585-1591. Doamna Neaga era stăpână a comunelor Rușovăț, Cislău, Lapoș, Tisău, Grăjdana, Sărate, Valea Scheilor. Prin faptul că oamenii comunei Lapoș au dat numele ei la numeroase locuri (Biserica Doamnei Neaga, puțul Doamnei Neaga, Poiana Doamnei Neaga, zidul Doamnei Neaga) arata ca aceștia îi purtau respect vrând să păstreze vii amintirea si legenda sa. În anul 1591, soțul ei, Mihnea, trece de partea turcilor („se turcește”). Doamna Neaga nevrând să îl urmeze
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
Doamna Neaga din București din cauza turcilor, în drumul lor către mănăstirea Buda (ctitoria lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din Lapoș, iar aici ajunse de urmăritori, s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se află în apropierea unor ruine ce poartă denumirea de „Zidul Doamnei Neaga”. Figura reprezentativa pentru istoria Romaniei, personalitate legendară pentru oamenii Laposului (N.R. întregii zone Tisău-Lapoș), Doamna Neaga avea să se stingă plină de durere și singurătate în 1623
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
de Fier ale Dunării. Datorită faptului că satul se situează într-o zonă cu munți din rocă cristalină, alimentarea cu apă a satului a constituit din totdeauna o problemă. Nu există niciun izvor de apă în apropiere iar cele câteva puțuri de apă la mare adâncime, s-au degradat cu timpul datorită poluării cu resturi menajere. Din această cauză, locuitorii sunt nevoiți să capteze pe cât posibil apa de ploaie. Un alt sat de cehi din apropiere, „Sfânta Elisabeta” (Svatá Alžběta), a
Sfânta Elena, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301095_a_302424]
-
conducte subterane de transport, prevăzute la suprafață cu hidranți) a permis amplasarea în localitate a unui ansamblu de utilități de cazare tip organizare de șantier, folosit de unitățile militare detașate în economia națională. „Șantierul” avea instalații sanitare moderne, încălzire centrală, puț forat de mare adâncime, etc. Datorită unui localnic, Oscar Dumitru Popa, originar din Valea Rusului, ajuns într-o poziție de decizie în Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, prin depunere de eforturi în dorința „lăsării unui semn” se amplaseză, în Plevna
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
expunerea fațadelor locuințelor găsindu-se spre sud. Modul cum se canalizează curenții de aer are importanță în amplasarea viitoarelor industrii. În ceea ce privește sursele de apă, deși există o mică uzina de apă pentru alimentarea blocurilor este necesar să se construiască câteva puțuri forate cel mai probabil în spatele bisericii Bucești. Locul de trecere a râurilor au fost vaduri cum a fost « Vadu Roșca » din dreptul satului Diecheni de pește Siret de unde se făcea trecerea înspre și dinspre Vrancea. De asemenea până la acest punct
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]