4,496 matches
-
pentru a-l mai ține puțin în lumea aceasta. La "fereastra" casei se desfășurau "rituri de împiedicare a unei predestinări". Pe fereastră se vindea copilul, abia născut, unei rude sau unor străini pentru a-l feri de moarte; fetele erau răpite, pe fereastră, de la părinții care se împotriveau căsătoriei cu un anumit flăcău. De sărbători se ungeau cu usturoi ușile, clanțele, ramele ferestrelor și "ghizdurile" hornului pentru a le proteja de "duhurile pământului dezlănțuite în lume" 80 3. Meta-imaginea De la reprezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
când fierbe vinul, căci mulți sunt atunci cu căței și gărgăuni la cap", dar vântul este și asociat cu personaje mitice feminine vântoasele, vântoaicele, ielele, volburile 162: "femei urâte și răufăcătoare, locuiesc în scorburi de munți, sunt iuți, pe cine răpesc îl duc ca vântul (s. n.); vânturi locuite de duhuri rele, care pot face rău."163 În legende, vântul a fost creat de Dumnezeu ca să rupă pânza păianjenului-demiurg ce întuneca lumina soarelui: "Paiangănul e rău, pe dânsul să-l omori, că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în glumă, / Da vine moartea din urmă / Vine și moartea din urmă, / Că oriunde te-ai ascunde, / Te găsește moartea iute; Cât de frumos te-ai purta, / De moarte nu poți scăpa; Că vine moartea făr-de veste, / Fără milă te răpește. Câte rude sî-n pământ / Toate moartea le-a răpit; / Și pe câți i-am îngropat / Pe toți moarte i-a luat; / Spune, moarte, ce gândești, / Că toate fetele cosești, / Cui li-i drag să mai trăiască / În lume să se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
moartea din urmă, / Că oriunde te-ai ascunde, / Te găsește moartea iute; Cât de frumos te-ai purta, / De moarte nu poți scăpa; Că vine moartea făr-de veste, / Fără milă te răpește. Câte rude sî-n pământ / Toate moartea le-a răpit; / Și pe câți i-am îngropat / Pe toți moarte i-a luat; / Spune, moarte, ce gândești, / Că toate fetele cosești, / Cui li-i drag să mai trăiască / În lume să se veselească / Tu vii, moarte, supărată / Și fără voie îi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
filozofie în genere, ca și despre valori, sunt nonsensuri, că asemenea propoziții vor trebui să fie „depășite“ pentru „a vedea lumea în mod corect“. Atât prezentarea făcută ideilor Tractatus-ului în „Introducere“, cât și remarcile critice ale lui Russell i-au răpit lui Wittgenstein cele din urmă iluzii că ei mai pot comunica cu folos ca filozofi. La început a acceptat publicarea manuscrisului împreună cu textul lui Russell, scriindu-i acestuia că viitorul va arbitra divergențele lor. Ulterior, s-a răzgândit însă, apreciind
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care vrea să impună cu tot dinadinsul anumite tipare, anumite modalități de interpretare prestabilite. * „Orice obținem prin dorință este un lucru străin.” (P. Syrus) Probabil, pentru faptul că tot ceea ce am obținut prin dorință, poate fi la fel de bine pierdut sau răpit prin vicleșug sau necinste. Singurul lucru care ne aparține cu adevărat este trăirea, care la fiecare om este originală, specific individuală. * „Să cruți un om rău, dacă, o dată cu el, va pieri un om bun.” (P. Syrus) Fiindcă așa cum În absența
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
față de sine, deoarece nu admite ca să fii cauza dezamăgirii celui care a manifestat, la un moment dat, Încredere În tine. * „Unele ființe primesc de la dragoste puterea de a-și strămuta eul lor În ființa iubită; iar dacă aceasta le este răpită, viața nu li se mai pare cu putință.” (H. de Balzac) Decizia Anei Karenina este o dovadă convingătoare, În acest sens, iar cînd marea dragoste În care ambii Îndrăgostiți au crezut le-a fost răpită, așa cum s-a Întîmplat cu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
iar dacă aceasta le este răpită, viața nu li se mai pare cu putință.” (H. de Balzac) Decizia Anei Karenina este o dovadă convingătoare, În acest sens, iar cînd marea dragoste În care ambii Îndrăgostiți au crezut le-a fost răpită, așa cum s-a Întîmplat cu Romeo și Julieta, atunci sacrificiul vieții proprii devine dublu. * „Cel mai trist lucru În dragoste e că uneori sufletul ți-l ia cine n-are nevoie de dînsul.” (N Iorga) Însă același joc imprevizibil al
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care ți s-a făcut la un moment dat, cu cît este mai mare, cu atît Îți Înfrînge orgoliul de a te vedea dependent de cel care ți-a făcut-o: „Necesitatea de a fi recunoscători ne cam tulbură recunoștința. Răpește oarecum recunoștinței bucuria. SÎntem Înclinați să devenim susceptibili față de cel ce ne obligă să-i fim recunoscători, prin faptul că Întrebuințează În avantajul lui starea de constrîngere În care ne aflăm” (Th. Mann). Sentimentul libertății umane Libertatea este piatra de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Rochefoucauld). Același mare filosof al moralei remarcă: „Deplîngem adesea nenorocirile dușmanilor noștri mai mult din orgoliu decît din bunătate; le dăm dovezi de compasiune pentru a-i face să simtă că le sîntem superiori”. * „Plăcerea de a critica ne-o răpește pe aceea de a fi Încîntat de atîtea lucruri frumoase.” (La Bruyère) Este adevărat, Însă „frumosul” se conturează mai bine și ajungi să-l prețuiești mai mult atunci cînd Îl opui urîtului, falsului, artificialului. Reflecțiunea lui La Bruyère ridiculizează spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pentru a se îmbogăți. Pe cât era de mare aversiunea parizienilor față de regina mamă și de primul ministru, pe atât de mare era simpatia acestora pentru Ludovic al XIV-lea. Mulți dintre protestatari își exprimau teama că Ana l-ar putea răpi pe rege și ar fugi cu acesta în Spania. Din acest motiv, pe parcursul Frondei, regina a fost nevoită să l arate mulțimii dezlănțuite pe băiat. Este adevărat că regina părăsise capitala de două ori, împreună cu copiii, din cauza protestatarilor ce nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
schimbul poate avea un caracter amânat în timp și nu vizează neapărat aceleași bunuri" (ibidem). Prietenii își acordă și sprijin sufletesc. Acesta favorizează, în primul rând, sănătatea noastră fizică (s-a observat, de exemplu, că persoanele cărora moartea le-a răpit prietenul/ partenerul de viață devin mai puțin rezistenți la boli). Un alt efect, la fel de important, al sprijinului psihologic îl reprezintă mulțumirea față de viață. "Cei apropiați notează W. Wosińska (2005, p. 234) fie ei membri ai familiei, fie prieteni se arată
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în permanență emoțiile sunt foarte periculoși" (p. 27). Practic, nu știm niciodată cine sunt, ce urmăresc, ce vor, ce așteaptă, ce intenții au... Totodată, tot acest efort de a ne controla în permanență și foarte strict emoțiile (mânia, bunăoară) ne răpește energia, așa încât nu ne mai rămâne decât... moartea. Viața însăși devine un proces amorțit, lipsit de suflu și de atractivitate, fad și plicticos. 48 Les Carter (2007) consideră că mânia este legată de "dorința disperată de dragoste, recunoaștere și importanță
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
adevărata democrație. Și am optat astfel, după o matură chibzuință. Am constatat că propușii naționaliști ai străzii nu sunt decât trădători de neam și țară, punându‐ se în slujba boierimii, ei vor să lovească în interior populația țării. Să ne răpească puținele libertăți, să ne facă să strângem și mai mult c ureaua și în locul deplinei dezvoltări, a independenței naționale, să ne pună jugul imperialismului hitlerist și al revizionismului hortist. Aceasta n‐o vrem noi, n‐o vor antifasciștii, n‐o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
înștiințări; un tabel pe două pagini cu membrii Ligei Cultur ale din Bârlad care și‐au achitat cotizația. Buletinul din aprilie - iunie 1912 este dedicat centenarului Răpirii Basarabiei - cu proză și versuri, din care am reținut „Cum ni s‐ a răpit Basarabia” de C. C. Stamboliu, profesor , dar și îndemnul „Sus Inimile” de G. Alecsandrescu, profesor. Numărul următor, pe iulie - decembrie (3‐ 4) este destinat amintirii lui Stroe Beloescu, ucis la 21 octombrie 1912. Citim articolele: „Spre nemurire” de G.L. Râmniceanu; „Cuvântarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
indivizi este dominată de sentimente de frustrare, eșecul datorat nerealizării, complexe de castrare și inferioritate. Bolnavii se simt nedreptățiți și suferă, fiind conștienți de limitele lor. Viața este percepută ca o limitare a libertății, ca ceva care le-a fost răpit. 2) Existența narcisică Modelul de existență narcisică este modelul de viață închisă, ruptă de lume și de realitatea acesteia. Un model de viață izolată, întoarsă către sine însăși. Acest model de viață patologică este specific schizofreniei. Modelul psiho-biografic narcisic al
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tragică a vieții exprimă mai mult o atitudine a persoanei față de propria sa stare sufletească și morală, și, în egală măsură, o atitudine de compasiune și sfâșiere a celor care asistă la aceasta. Ea este o situație-limită care închide individul răpindu-i libertatea și anulându-i capacitatea de a putea acționa voluntar. Destinul se închide. Două elemente intră în discuție referitor la existența tragică: pe de o parte, persoana nefericită, iar pe de altă parte, viața ca destin nefericit. Ambele aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nici o mașină n-a trecut prin fața hotelului sau spre locul de plimbare al fetelor. Totuși, fără să știe de ce și fără să poată împiedica acest lucru, începe să-și imagineze o scenă: fetele întîlnesc o mașină în acest loc, sunt răpite, rezistă, sunt violate. Cînd cineva se zbate, ceva (nasturi, agrafe de păr, bijuterii) cade prin jur. Deși n-a fost zărită nici o mașină, inspectorul continuă să imagineze, începe schițarea unei ipoteze. Își spune deodată: "toți cei interogați aveau în minte
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
aceste expresii nu fac decât să ascundă o nemaipomenită vanitate și agresivitate. Pentru acești „ambițioși” viața este o luptă nesfârșită În care, firește, ei Întâmpină noi dificultăți, ce le crează o tensiune implacabilă, iar adevăratele bucurii ale vieții le sunt răpite. „Esențială pentru vanitos este orientarea egocentrică, permanenta Încercare de a-și Înălța propria personalitate În fața semenilor săi. Îi stă În caracter să rămână În expectativă să Înhațe tot ce poate fi Înhățat. Lui i se opune tipul de om care
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
filozofie în genere, ca și despre valori, sunt nonsensuri, că asemenea propoziții vor trebui să fie „depășite“ pentru „a vedea lumea în mod corect“. Atât prezentarea făcută ideilor Tractatus-ului în „Introducere“, cât și remarcile critice ale lui Russell i-au răpit lui Wittgenstein cele din urmă iluzii că ei mai pot comunica cu folos ca filozofi. La început a acceptat publicarea manuscrisului împreună cu textul lui Russell, scriindu-i acestuia că viitorul va arbitra divergențele lor. Ulterior, s-a răzgândit însă, apreciind
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și prințul său, și se aflau supuse numai la ceea ce diplomația a numit impropriu suzeranitatea Porții Otomane. Basarabia, fiind în această situație, în 1812 a fost în actul oficial de cesiune, dobîndită de către Rusia de la Poarta Otomană, dar în realitate răpită de la legitimul și adevăratul său proprietar, care era Moldova, și transmisă de către cel ce nu avea drept s-o cedeze la acel ce nu avea drept s-o ia. În nici un caz n-a fost cucerită căci Rusia, atunci chemată
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
istorice și juridice pentru Basarabia și Bucovina de Nord, Comisia a constatat: Basarabia și Bucovina de Nord au fost dintotdeauna părți componente ale Statului Moldova, creat în secolul al XIV-lea pe pămîntul strămoșilor românilor - geto-daci. La 1775 Imperiul Habsburgic răpește Statului Moldova partea lui de nord, Bucovina. În urma războiului ruso-turc din 1806-1812 și al unui îndelungat tîrg diplomatic, prin tratatul de pace de la București (1812), Imperiul rus dezmembrează Statul Moldova, anexînd ținutul dintre Prut și Nistru, asupra căruia extinde în
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de in albă ca zăpada și-și avea capul acoperit cu o maramă roșie". Prin mijlocirea Sf. Vasile cel Nou, la rugămințile ucenicului Grigore, cuvioasa îi înlesnește descoperirea cea înfricoșată a judecății lui Dumnezeu. Și acum, tot din somn, este răpit întru uimire și preluat de un bărbat mare foarte îmbrăcat în veșminte albe ca zăpada, care ținea în mîini un toiag de fier. El va fi călăuza în cetatea Domnului: Iar acea cetate înfricoșată era foarte mare, și era cum
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
este un efect de constrîngere exterioară, economică și morală. Cu un ochi lucid, deschis profetic, după o sarcastică trecere în revistă a "avantajelor" individualismului exacerbat în viața erotică, constată și surparea vechii Prietenii: "Lupta economică și individualizarea, tot mai accentuate, răpesc orice consistență camaraderiilor inevitabile. Negreșit, ruperea lor nu mai e o catastrofa, fiindcă dușmănia universală e atenuată și sorții de nouă și grabnică întovărășire foarte numeroși, potrivit mulțimii, concentrării și strămutării ușoare a indivizilor în societatea de astăzi. Unicul este
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și creativ o mulțime de exemplare și subspecii ale mitocanului urban contemporan, cu precădere valah, dar cu o generoasă acoperire pe întreg teritoriul țării. Nu vom trece aici în revistă clasificarea percutantă a amintitului atlas, fie și pentru a nu răpi plăcerea cititorilor de a-l descoperi singuri și de a se amuza gânditori la sugestiile autorilor. Ne raliem cu toată puterea și încrederea acestui început de ecarisaj moral, fie și pentru faptul că exemplarele studiate se înmulțesc văzând cu ochii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]