6,632 matches
-
în mape de carton: „O să vezi tu ce valoare or să aibă peste cincizeci de ani!“. Nimic mai simplu decât să te imaginezi peste cincizeci de ani: la datorie amândoi - el scrum, iar eu un sac de oase și lichid, răsturnat pe-un pat de spital. Pe seama Anticarilor circulau tot felul de povești: că alcătuiau o sectă, cu sceptre, mantale și întâlniri secrete; că ar fi fost urmașii boierilor munteni și moldoveni de la pașopt (cărora le-ar fi promis, sub jurământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
De-atunci, dintr-a întâia sau a doua, s-a zis cu drăgălășeniile. Zăceam șase ore pe zi în sacul de tergal al uniformei, înconjurat de colegi, caiete dictando și tablouri cu strămoșii noștri, și-aveam timp destul să le răstorn pe toate în mine. Bunicu’ Vitalian luptase la 23 august împotriva hitleriștilor (cam tot pe vremea aia, bunică-mea le sabota instalațiile petrolifere, turnând zahăr cu lingurița în rezervoarele mașinilor); pe maică-mea o chema când Ecaterina Teodoroiu, când Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
n-a venit poliția.“ „Nu-nțeleg. Clarifică.“ „Stai că-ți zic. Când ăla micu’ a coborât pe horn, s-a împiedicat la un moment dat de ceva.“ „Sacul lui Moș Crăciun de-anul trecut...“ „Mai tare de-atât, Robane. A răsturnat o chestie țuguiată, era proptită-ntre cărămizi. O fi zis că-i un lemn, ceva de la vânt. Cu piciorul a atins-o, din greșeală, prostește. Drăcia a zburat până jos, a auzit-o probabil cum cade. Nu s-a spart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
leșin v-aș putea spune multe, aș avea și răbdarea și priceperea să povestesc. Ținusem un curs la Litere despre istoria leșinului, literatura națională se întrecea în kere, duduci și zambile gata să dea ochii peste cap și să se răstoarne cu umbrelele rochiilor desfăcute în sus. Cel puțin în secolul 19, era prăpăd, nu deschideai o carte fără să-ți cadă una în brațe, jurai că sar din pagină cu tot cu caleașcă și servitori. Se leșina oricum, oriunde, dar mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe cât posibil, iar baia săptămânală se transforma într-un chin. Parcă mi se termina respirația când șiroaiele se pregăteau să țâșnească pe față, umplându-mi nările, urechile și gura: le și simțeam transportate în mii de cupole lichide spre gât, răsturnate pe trahee și năvălind în tuburile prin care pompam încă aerul. Sunetul dispărea. Plămânii deveneau niște bureți lipicioși, umflați cu materie cleioasă. Apoi apa lua foc. Mă sufocam înainte să dau drumul la robinet. Gol, mă simțeam ridicol, ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ideal. Îl cunosc ca pe buzunarele mele, și-l stimez cam la fel. Iar Bidileanu probabil că la ora asta se plimbă cu Sputnik -ul prin cartier. Ăsta iese și iarna cu bicicleta, pedalează frenetic prin nămeți, înainte să se răstoarne sau să cadă-n cap. Un fost coleg de facultate, un vecin maniac și nebun - nu-i de-ajuns să te convingi că există amândoi?“ „Deloc. Ce există pentru tine nu-nseamnă automat că există pentru toată lumea. Economia neurocerebrală lucrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
își mai notau și ce vorbeai într-un carnețel. Cezar se bâlbâia de nervi, iar Mihnea turba, îmi făcea semne disperate să ieșim. Cât despre Gino, îl țineam cu greu, să nu cadă cu scaunul peste masă ori să se răstoarne pe spate în timpul comentariilor. Mai plecam și din alte motive, independente de voința noastră. Clădirea din Schitu Măgureanu adăpostea în subsol o cameră de repetiții pentru formații de muzică rock, iar, în unele zile, holul principal se transforma în discotecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
copiii neobrăzați din cartier. Ca-n filmele lui Sergiu Nicolaescu, cu trenuri burgheze care demarează din triaj cu luminile stinse și îi fugăresc pe comuniști pe străzi. Urma, într-adevăr, o fugăreală-n toată regula, fiecare pe cont propriu. Săream garduri, răsturnam tomberoane, făceam slalom printre mașini. Ne obișnuisem cu traseul, dar întâmpinam mereu aceeași problemă: tatăl lui Doru alerga mai bine decât soțul lui tanti Leana. Mult mai bine. A doua zi, comparam urmele. Unii cu vânătăi, alții cu vergeturi, alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
elibera. Nimeni nu mă putea convinge că scenele pe care le trăiam împreună nu se mai petrecuseră și înainte; tocmai de-aia, nici nu puneam întrebări. Mă simțeam mândru, flatat: singurul actor al unei premiere eterne. Făceam sex printre albumele răsturnate în sufragerie, era o nebunie să simți sub palme paginile veline cu Munch și Dali, să te împreunezi între Van Gogh și Chagall și să-ți picure bărbăția peste Magritte sau Degas. N-aveam preferințe, totuși partidele cele mai bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
povesti; în altă minte, ca să poți asculta. Întotdeauna fusesem convins că mi-am greșit epoca. Mi-ar fi plăcut să învârt halebarde prin hălci de-armuri și să depun aurul și capetele dușmanilor la picioarele domniței mele, înainte s-o răstorn în iatac și să-i iau virginitatea, batista și, abia la urmă, gâtul. Viața Mariei iradia o splendoare tulbure, trecutul, deși uitat, venea mereu din urmă, acoperindu-i gândurile ca petele unei eclipse solare. Nu-mi povestea niciodată totul despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dresuri, corsete, jartiere, portjartiere, exact așa cum îmi imaginasem în visele adolescenței. Trebuia doar să tragi de mânere și să plonjezi în sertar, în intimitatea țesăturilor. Sosiseră în Dorobanți odată cu puloverele, sortate pe căprării; când Maria pleca la „Hanul cu Tei“, răsturnam cu voluptate ordinea lor prestabilită, răscolind bumbacul și catifeaua, vârându-mi degetele prin mătăsuri, deznodând barete și trăgând de panglici și fundițe, ca și cum aș fi pipăit sexul și picioarele care urmau să fie echipate cu ele. Celelalte două sertare nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu mai știai dacă ai nimerit azi sau pe vremea lui nea’ Nicu. Vânzătoarele arătau la fel, dospite și mustăcioase, cu brațele vârâte energic în borcane cu dropsuri și biscuiți. Până și prăjiturile fugeau de ele. Degetele aranjau discret cremele răsturnate în tavă, echilibrând îmbrăcămintea victimei: nu era tartă sau „Diplomat“ care să n-aibă un șorț de frișcă pe cap. Uneori, întregul tavan al unei amandine se prăbușea, în cioburi de blat și cacao, peste pălăria unei „africane“. Drama nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sexos de pe buza superioară sărutând difuzorul telefonului. „Nu, prostuțule. E totul în regulă.“ „Prostuțul“ era pățit: în timpul Nopții furtunoase de la „Național“, Monica Davidescu scăpase o săgeată de darts la picioarele lui (imprudent, luasem locuri în față), iar Mihai Călin se răsturnase cu tot cu valize peste genunchii vecinului din stânga. La Oblomov, eroul zbura cu patul rulant spre public, iar la Gândirea, un scriitor nemulțumit șuta într-un cocoloș de carton în direcția sălii. Aveai șanse mici să scapi nevătămat; totul ținea de precizia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de viteze, spătar rabatabil - o adevărată semicursieră adusă de la nemți. Ajutat de Mihnea, am desfăcut mașinăria, l-am urcat pe Cezar la volan și, pe culoarele pustii și cimentate, l-am împins cu toată viteza spre cancelarie, unde s-a răsturnat la picioarele elevului de serviciu. Din nefericire pentru noi, alături de el se mai afla o pereche de picioare, continuată cu doi pantofi ostășești și-o rochie groasă întinsă între gât și călcâie; dacă ridicai prelata, dădeai de tibiile directoarei Pamfil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Da’ de ce?“ „Fiindcă n-o să-nchidem un ochi, din cauza ta.“ „Du-te-n chiloți!“, a protestat el. „Dacă nu-ți convine, de ce m-ai luat?“ „Bună întrebare!“, m-a ciupit Maria. O simțeam veselă, mirată, proaspătă. Îmi venea s-o răstorn pe loc în cușetă și să-l încui pe Mihnea pe-afară. Am deschis ușa placată și-am împins bagajele înăuntru. Cușeta austriacă mirosea a săpun, mochetă și lemn vechi, nici bine, nici rău, ca la o pensiune ieftină. Geamul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-uri metalizate și pistoale la cingătoare, ca pentru gangsteri. Dacă nimereai când nu trebuie, se-oprea trenul pe-o linie moartă sau într-un orășel cu nume de sfânt sau pod și începea razia: urcau vreo două sute de jandarmi și răsturnau tot trenul, dintr-un cap într-altul. După ce trecea controlul, te simțeai vesel, nou-născut. Ajungeai fleașcă la Viena, după treizeci de ore, ca Dinicu Golescu. Prin vagoane, la întoarcere, te așteptau niște reviste cu ultimele acțiuni ale colegilor pe teritoriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Totul ducea spre o uriașă conspirație comunistă, un soi de Internațională a IX-a patronată de Economiștii Minții, cu fonduri și resurse uriașe, zone de operare infinite și-un plan clar și inevitabil, ca ăla cu făurirea SSMD-ului. Odată răsturnat Ceaușescu, sistemul se putea proteja și reproduce (ca nanobacteriile lui Grosescu). Economia lui epuizată putea fi transportată în noul sistem capitalist, parazitându-i mecanismele și obținând profituri colosale din noua distribuție a mărfii pe-o piață încă proaspătă. Budapesta ’56
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în clocot revoluționar în 1848. Pentru participarea sa la evenimentele revoluționare din Țara Românească, Florian Aaron a fost nevoit să se refugieze la Sibiu pentru a evita măsurile represive ale regimului pe care pașoptiștii au încercat, fără succes, să îl răstoarne. Patria, patriotul și patriotismul este o contribuție importantă la gândirea politică pașoptistă, care, deși a fost singura lucrare a lui Aaron care a cunoscut o singură ediție, a avut un efect stimulativ și o influență notabilă asupra configurării ideologiei în virtutea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
raliat și alți autori respinși, ca de pildă I. Găvănescul. Incidentul a polarizat breasla istoricilor, linia de falie coincidând, în mare parte, cu demarcația generațională. Disputa istoricilor nu era doar una în care tinerii se răsculau împotriva veteranilor, încercând să răstoarne gerontocrația tradițională a breslei cu o phaedocrație, ci își avea resorturile într-un fundamental diferendum de concepție. Acest fapt s-a văzut cel mai în clar în disputa dată în jurul raportului național-universal. Moștenitoare a românismului de secol XIX, școala tradițională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Crișan (1784), Răscoala populară sub conducerea lui Tudor Vladimirescu (1821), Răscoala țăranilor din 1888 și, în fine, mare Răscoală din 1907. Pentru fiecare din aceste evenimente explozive, manualul evidențiază natura lor socială. Acolo unde naționaliștii descopereau primatul conotațiilor naționale, socialiștii răstoarnă ierarhia, subliniind primordialitatea cauzelor sociale. În cazul răscoalei conduse de Horea, în care interbelicul repera sensuri naționale, postbelicul comunist nu îi detectează decât caracterul de clasă și trans-etnic, evidențiat de faptul că "țăranii unguri s-au unit cu țăranii români
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să conserve în continuare structurile osificate ale regimului pe care l-a construit. În 1989, precipitate de politicile novatoare ale lui Gorbaciov, revoluțiile izbucnite în partea vestică a lagărului comunist au antrenat un efect de domino care, în decembrie, a răsturnat și regimul totalitar din România. 3.5.2. Sistemul educațional În termeni strict cantitativi, comunismul a completat proiectul modernizator al învățământului public românesc început la 1864. Investițiile masive în educație făcute de noul regim au dat roadele scontate. Tabelul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
afirmat prin curajoasa "declarație de independență" a PMR prin luarea de poziție în aprilie 1964 și consacrat prin și mai temerara condamnare a invaziei Varșoviei pronunțată de către N. Ceaușescu în 1968, raportul dintre forma națională și fondul socialist s-a răsturnat: tot mai evident, ideea națională a devenit fondul iar socialismul s-a transformat în forma înăuntrul căreia naționalismul a cunoscut o manifestare plenară. Placa turnantă spre naționalism pe care s-a angajat regimul comunist matur a dus de la "suprimarea la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc (1947-1964) originea românilor a stat sub semnul slavismului, odată cu turnura naționalistă aceasta a intrat sub specia traco-dacismului. În fapt, se revine la paradigma xenopoliană a dualismului etnogenetic daco-roman, cu diferențierea extrem de semnificativă că raportul dintre cele două elemente este răsturnat în favoarea autohtonismului. Ca regulă generală, discursul propagat în manualele de istorie se conformează directivelor precise indicate în documentele de partid. Aceeași obediență discursivă este identificabilă și în chestiunea originii. Programul... adoptat la Congresul al XI-lea al PCR din 1974
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din România (PDSR) a colectat doar 21,52 la sută din voturile pentru Camera Deputaților. La prezidențiale, deși Ion Iliescu a câștigat primul tur de scrutin în fața lui Emil Constantinescu (32,25% vs. 28,22%), turul al doilea avea să răstoarne ierarhia, Constantinescu întrunind majoritatea voturilor (54,41% vs. 45,59%). Aceste rezultate au prilejuit bifarea unei importante condiții procedurale a democrației: transferul pașnic al puterii. În pofida faptului că sub cupola CDR conviețuiau nu mai puțin de optsprezece organizații diferite (cele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cronologic", atacat de F. Simiard (cf. Burke, 1992, p. xvi) ca sursă primă a erorii interpretării istorice, a fost finalmente renegat. "Cronofonismul", ca paradigmă fundată pe ideea că timpul este cronologic și liniar (cf. Rosenau, 1992, p. xi, 67), este răsturnat și înlocuit cu o înțelegere postmodernă a temporalității. Meta-povestirea națiunii române (desfășurarea în timpul istoriei a "duhului" românesc), susținută de o periodizare cronologică a istoriei, este astfel destructurată, odată cu intrarea discursului istoriografic în condiția postmodernă. Implicațiile pentru ideologia naționalistă sunt majore
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]