5,656 matches
-
sugerează scriitorul român, pare să fi fost geniul sau de a identifica (intui) unele probleme fundamentale - autonomia artei, natura cunoașterii poetice, importanța efectului - și de a fi oferit răspunsuri proprii, chiar dacă incomplete. Ceea ce, la Poe, rămâne la nivelul textului și receptării lui, devine, la Ion Barbu o chestiune de poetica generală - poiesis-ul are un domeniu al său, delimitat din operațiuni specifice și îndeplinește funcții cognitive, pe care nici un alt demers de cunoaștere nu și le asumă. Critică "idealismului" soluției poești prelungește
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pune pe sensibilitatea reziduală a analizatorului lezat, în vederea antrenării și dezvoltării sistematice a respectivei sensibilități în activitatea de învățare. în acest demers, un rol important aparține mijloacelor tehnice de protezare, utilizării unor materiale auxiliare (inclusiv materiale didactice care să faciliteze receptarea informației școlare), precum și a exercițiilor de stimulare a analizatorului lezat pentru o mai bună corelare funcțională cu restul analizatorilor valizi. în cazul copiilor cu dizabilități senzoriale profunde, la care protezarea nu mai este posibilă, accentul se pune pe stimularea susținută
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
stimei lor de sine. în cazul celor cu dizabilități de vedere, construirea stimei de sine prezintă o serie de caracteristici determinate de imposibilitatea perceperii propriei imagini și a reacțiilor celor din jur. Dominanța informațiilor venite pe canalul auditiv le permite receptarea anumitor mesaje de la cei din jur, astfel putându-și forma, la rândul lor, nucleul unei stime de sine care să-i susțină și să le mărească încrederea în propriile forțe și calități. Pe lângă aspectele referitoare la particularitățile proceselor cognitive care
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
tipul și gradul deficienței; experiența practică a demonstrat că, pentru elevii cu deficiențe severe sau cu deficiențe grave asociate, este mai indicată școlarizarea lor în instituții/ servicii speciale, după un curriculum propriu, beneficiind de strategii didactice adaptate nivelului lor de receptare și înțelegere a conținuturilor. în cazul acestor copii, procesul integrării sociale va fi sprijinit cu precădere prin valorificarea altor resurse existente la nivelul comunității (centre de zi, asociații sau grupuri de părinți, organizații umanitare sau de sprijinire a persoanelor aflate
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
din această categorie vor întâmpina dificultăți legate de abilitățile de citire, scriere și calcul sau de vorbire și limbaj, abilități sociale puțin dezvoltate, dificultăți de ordin emoțional și comportamental. Implicațiile asupra procesului de învățare pot fi rezumate astfel: dificultăți în receptarea, înțelegerea și evocarea instrucțiunilor primite de la educator, precum și în identificarea aspectelor relevante ale unei sarcini, capacitate mnezică redusă în ceea ce privește cunoștințele și abilitățile recent dobândite, lipsă de organizare, capacitate limitată de concentrare, lipsă de încredere și lentoare în abordarea unor noi
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
pe lângă activitățile specifice desfășurate în afara orelor de clasă împreună cu acei copii considerați ca având cerințe speciale, participă și la activitățile didactice din clasă, împreună cu profesorul școlii de masă, unde se ocupă în special de copilul/copiii care au dificultăți în receptarea și înțelegerea mesajului lecției sau în realizarea sarcinilor primite la anumite activități/discipline. în aceste condiții, responsabilitatea sa este dublă, deoarece trebuie să se adapteze atât condițiilor de lucru din clasa obișnuită (unde trebuie să joace rolul unui personaj familiar
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
statutului recunoscut religiei semnalează o augmentare a statutului uman. La rândul lor, aceste demersuri post-seculare sunt condiționate istoric. Ele reflectă prefigurativ (ca puncte de cristalizare) actuala stare de spirit a omului occidental. Biserica a fost mereu pe măsura credincioșilor ei. Receptarea ușor reducționistă a discursului teologal ca îndemn spre bune practici sociale indică orientarea actualei lor apetențe religioase. Ce pot să însemne toate acestea Rorty, Vattimo, Girard, Wilson, Hick socotesc caritatea, smerenia, responsabilitatea și activismul drept prelungiri contemporane ale religiozității. Acestea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
B.P. Hașdeu: o anticipare a skeologiei lui E. Coșeriu și a fost primită (foarte) favorabil atât de către participanții care au audiat-o, cât și de către cei care au binevoit să o citească ulterior, în versiunea definitivată. În orice caz, buna receptare a lucrării în cauză m-a îndemnat să încerc să fac mai mult în direcția recuperării ideilor lingvistice valoroase ale lui Hașdeu, dat fiind și contextul aniversar în care ne aflăm, si anume celebrarea a 175 de ani de la nașterea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
găsi forma în care să se ofere și posibilitatea de a le analiza. Aici dramatizarea își găsește rolul său în educarea comportamentelor afective a elevilor prin limbaj. Dramatizarea la vârsta școlară urmărește [2]:dezvoltarea capacității de exprimare orală și de receptare a mesajului oral, - exprimarea clară, corectă, expresivă, respectarea pauzelor gramaticale, logice sau psihologice din textele interpretate, - dezvoltarea capacității de exprimare a unor sentimente prin mișcare scenică, mimică și/sau gestică. Exercițiile de mișcare scenică, sugerate de muzică sau de versuri
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
în primul rând, limbajul celor mici, întrucât considerăm că ameliorarea și dezvoltarea acestuia poate avea influențe pozitive asupra gândirii și întregii personalități a copilului. Este știut că un limbaj dezvoltat, sub toate aspectele sale (fonetic, lexical, semantic, gramatical), permite o receptare optimă a cunoștințelor, sporirea comunicativității și a capacității de înțelegere. Copiii trebuie să dobândească, încă de la această vârstă (preșcolară), capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-și exprima în mod inteligent, inteligibil, impresiile, gândurile, ideile, ceea ce va
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
găsi forma în care să se ofere și posibilitatea de a le analiza. Aici dramatizarea își găsește rolul său în educarea comportamentelor afective a elevilor prin limbaj. Dramatizarea la vârsta școlară urmărește [2]:dezvoltarea capacității de exprimare orală și de receptare a mesajului oral, - exprimarea clară, corectă, expresivă, respectarea pauzelor gramaticale, logice sau psihologice din textele interpretate, - dezvoltarea capacității de exprimare a unor sentimente prin mișcare scenică, mimică și/sau gestică. Exercițiile de mișcare scenică, sugerate de muzică sau de versuri
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
acest sens, modelul taxonomic al lui Bloom răspunde necesității de a raționaliza, sistematiza și evalua printr-o abordare pe trei domenii:cognitiv (cunoaștere, înțelegere, aplicare, analiză, sinteză și evaluare) asigură însușirea de informații, formarea de concepte și capacități intelectuale: - afectiv: (receptare, reacție, valorizare, organizare, caracterizare) modelează atitudini, dezvoltă interese, cultivă sentimente, influențănd comportamentele copiilor;psihomotor: (percepere, dispoziție, reacție dirijată, automatism, reacție complexă) vizează formarea unor priceperi și deprinderi de utilizare a unor materiale Obiectivele specifice sunt obiective caracteristice obiectului și favorizează
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
Softul educațional rezultă dintr-un laborios proces de proiectare care are trei mari etape: 1. stabilirea temei 2. proiectare pedagogică 3. realizare informatică Stabilirea temei trebuie să răspundă la o întrebare esențială: suportul informatic aduce un plus de calitate transmiterii/receptării informației? Cu alte cuvinte este informația oferită mai ușor asimilabilă sau mai trainică ? Astfel, distingem o gamă largă de soft-uri educaționale: 1. soft interactiv de învățareare înglobat o strategie ce permite controlul permanent 2. soft de simulare 3. soft
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
sau străinătate, iar principala scenă de manifestare a constituit-o presa literară sau de opinie. Dacă meritele acestor autori în promovarea și progresul cultural al provinciei nu poate fi contestat, impactul creațiilor lor la nivelul culturii naționale este relevat de receptarea în critica literară a vremii sau în cea produsă recent. În acest sens, am utilizat diverse enciclopedii, dicționare de personalități și istorii ale literaturii române. La nivel local, înscrierea autorilor în pleiada personalităților zonei alunecă adesea spre tonalități elogioase. Critica
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
teoretizarea fenomenului, cu atât mai puțin pe implicațiile complexului provinciei sau a controverselor iscate de apariția revistelor regionale, Nenati desfășoară un proces de recuperare a unor scriitori marginali, constatând că "orice s-ar spune și oricâte exemple de obiectivitate a receptării critice fără prejudecăți s-ar oferi, istoria literară este totuși, istoria fenomenelor petrecute în metropole, celelalte fiind secundare, adiacente sau chiar inexistente în planul receptării, oricât de valoroase ar fi fost în sine"28. Distanța geografică semnificativă față de centru nu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
unor scriitori marginali, constatând că "orice s-ar spune și oricâte exemple de obiectivitate a receptării critice fără prejudecăți s-ar oferi, istoria literară este totuși, istoria fenomenelor petrecute în metropole, celelalte fiind secundare, adiacente sau chiar inexistente în planul receptării, oricât de valoroase ar fi fost în sine"28. Distanța geografică semnificativă față de centru nu a împiedicat deci provincia să se manifeste pe plan cultural, pentru unii publiciști, mediul literar local reprezentând nu doar o scenă de afirmare, ci și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
tonalitate se exprimau și redactorii de la Cuvântul, Falanga, Viața literară, Adevărul literar și artistic. Așadar, chiar și atunci când o grupare locală nu s-a limitat la explorarea periferiei, ci a inovat în materie de curente literare, situarea geografică a amplificat receptarea negativă a mișcării. Transferul ulterior al redacției Unu în capitală a mărit considerabil impactul grupării în câmpul literar, iar astăzi, avangardiștii de la Unu sunt plasați în cadrul curentelor interbelice din centrul vieții literare, reprezentând un model de deprovin-cializare de succes. Zona
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
respondenții semnatari din Noua gazetă de Vest au fost solicitați să își exprime punctul de vedere referitor la orientarea spre care ar trebui să se îndrepte publicistica locală, dar și asupra modului în care este receptată provincia în cultura română. Receptarea provinciei variază de la un individ la celălalt. Camil Petrescu evită exprimarea unui răspuns tranșant, sugerând ca soluție în vederea progresului o cheltuire mult mai rațională a finanțelor. Avocații provinciei, în schimb, percep localul ca "singurul loc, unde adevăratul cărturar își poate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nume de autori nord-moldoveni, unele nefiind incluse în istoriile literare ale criticilor abordați anterior. Câțiva autori sunt inserați cu precizarea principalelor volume: Marcel Olinescu, Sașa Pană, Ludovic Dauș, Eusebiu Camilar, Traian Chelariu. Activitatea altor producători culturali se bucură de o receptare pozitivă, DSR recunoscându-le contribuțiile în configurarea literaturii românești interbelice. Astfel, Petru Manoliu, poet apreciat și de Lovinescu, și-a lăsat amprenta creației în volume "cu valoare de document sufletesc, intelectuale"29. Romanul Fata moartă al avocatului Ion B. Missir
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la consolidarea acestei culturi, dar mai ales la construirea unei identități locale și la ridicarea prin cultură a provinciilor marginalizate. Din acest motiv, dicționarele locale de personalități și monografiile își promovează intelectualitatea pe un ton adesea apologetic, în timp ce la centru, receptarea acestora se produce uneori cu circumspecție, prin prisma unei critici exigente a operei. Autorii nord-mol-doveni ce reușesc să se impună în literatura națională, de cele mai multe ori se deprovincializează, devenind parte a vieții literare din capitală, detașându-se în mare măsură
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
botanist" riguros și pertinent și ar fi plin de învățăminte un eseu asupra modului în care el receptează și valorifică opera scriitorilor de plan secund sau de fundal. Se poate vorbi în mai toate cazurile de o veritabilă dialectică a receptării critice, de o strategie a asumării simpatetice a operei literare. Exemplul Arghezi - la îndemână - este caracteristic. Mai întâi criticul ezită, din scrupule, conștient de dificultatea demersului: "Hotărât să-mi apropii și explicativ poezia lui Arghezi, mă amân în pragul faptei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
un tir precis și eficace. Am fixat succint mai sus câteva dominante ale demersului critic al lui Vladimir Streinu: "vocea distinctă", ideatic și stilistic, "transparența" în filiație maioresciană, obiectivitatea, exercitată consecvent, pe deasupra conjuncturilor și servituților epocii interbelice, subtila dialectică a receptării și valorizării critice, fermitatea judecății, spiritul și stilul polemic. Ele sunt definitorii pentru întreaga creație a autorului Paginilor de critică literară. Recitind oricare din analizele critice aplicate, oricare din articolele și eseurile sale descoperim imediat trăsăturile caracterizante amintite, întemeiate pe
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a poeziei lui Octavian Gogaă. Din perspectiva unei recunoașteri obiective, Vladimir Streinu ne reamintește (în Criticul literară că Maiorescu este "acela care a stabilit cadrul adevăratei culturi românești", fiind totodată întemeietorul criticii noastre literare. Streinu fixează în studiul amintit "diagrama" receptării și aprecierii lui Maiorescu de la " încoace (deci până în ", data apariției volumului Clasicii noștriă, detectând "un foarte curios joc de stimă față de el": Până de curând, i se acorda cu dragă inimă rolul de cel dintâi și cel mai mare critic
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
nu se dă descrierea decât numai a o parte din munții Moldovei, propun a i se acorda din premiu numai o parte, pe care o veți găsi cu cale."Ă și fatidicul prim război mondial. Toate acestea au împiedicat o receptare adecvată a operei lui Calistrat Hogaș, născând grele handicapuri și obstacole. Hogaș - constată criticul - s-a "clasicizat" târziu și nu doar din pricini exterioare precum cele amintite mai sus. O vină poartă autorul însuși, nepăsător la glorie. Interesul critic și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
unei umanități occidente, prin adâncimea psihologică și prin dublarea eseistică a narațiunii, este simetria germană a operei lui Marcel Proust." În studiul Baudelaire-comemorativ, Vladimir Streinu surprinde marele paradox al existenței baudelairiene: biografia scandaloasă a omului Baudelaire a întunecat mult timp receptarea adecvată a unei opere geniale. Cât privește criticul de artă, acesta și-a depășit contemporanii prin intuiție, gust, profunzime, studiile sale egalând în valoare creațiile nemuritoare din Les fleurs du mal: "Abia în zilele noastre avea să se vadă că
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]