8,522 matches
-
Ținta realismului științific este să explice fenomene observabile cu referire la structurile si mecanismele de bază. *) Abduct, (etimologic: latinescul abductus, literal, a conduce departe) Ideea abducției se referă la folosirea procesului de generare a studiilor (rapoarte, lucrări) științifice sociale din relatările actorilor sociali. Conceptul abducție a fost folosit limitat în filozofie și științele sociale (Pierce,1931 și Willer, 1967). El este asociat cu o varietate de abordări interpretativiste (interacționism simbolic, etnometodologie și fenomenologie), care resping pozitivismul și raționalismul critic. *) Sociologia analizează
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
satisfacerea acestei plăceri.”140 Fără îndoială că ceea ce se remarcă și frapează de-a lungul întregii capodopere boccaccești este lumina favorabilă în care sunt portretizate membrele grupului, pline de curtoazie, instruite și elegante, cu mult stil nu doar în arta relatării povestirilor, ci și în organizarea unui program de evadare și destindere, de desfătare și gustare a deliciilor vieții, sub imperiul preceptului horațian: Carpe diem, carpe rosam. Tinerele întemeiază nu doar o simplă șezătoare, ci îndrăznim să considerăm grupul un adevărat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
naratorilor masculini (Pamfilo, Filostrato, Dioneo) întâlnim portrete feminine care se disting prin educația lor sau care devin o mărturie a preocupărilor feminine ale vremii, sau, dimpotrivă, sunt victimele inculturii și ale ignoranței. Văduva, al cărei nume nu este amintit, din relatarea lui Filostrato (II, 2) este o amfitrioană desăvârșită, cunoaște foarte bine protocolul unei mese precum și pe cel al adresării curtenitoare. Filostrato apreciază, alături de tinerele povestitoare, arta elocinței: „e mare lucru să știi vorbi frumos cu orișice prilej, dar eu socot
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
World Literature, 2nd edition, edited by Lesley Henderson, St. James Press, 1995, p. 1. (trad. n.) 728 Giovanni Boccaccio, Teseida, a cura di A. Limentani, în Tutte le opere, vol. III, Mondadori, Milano, 1974, p. 9. 199 totdeauna, de aceea relatarea unor povestiri de dragoste nu poate decât să facă vie imaginea femeii adorate, care găsea delectare în ascultarea unor astfel de istorisiri. În două dintre personajele sale este drapată figura sa și a persoanei iubite, pe care o consideră inteligentă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
perfecțiunea, intangibilul și puritatea. Pentru a o avea alături, sultanul este gata să renunțe la propria religie, conștientizând obstacolul cultural imens dintre ei, iar femeia devine un mesager al creștinismului, un adevărat apostol, rolul ei alegoric fiind prefigurat chiar din relatarea primelor evenimente ale narațiunii, căsătoria celor doi este mai mult decât o acțiune diplomatică, una misionar-creștină, la care își dau girul și prelații vremii. Femeia se metamorfozează în simplu instrument al voinței masculine, părerea ei nu contează, mariajul devine pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
banii, ce i se cuveneau pentru magia înfăptuită, și prin a căror oferire Aurel ar fi fost ruinat. Naratorul lansează pelerinilor o întrebare finală, sub forma unui test, de identificare a celui mai generos personaj al povestirii, care, dintr-o relatare despre cuplul perfect, se convertește într-o istorisire ce are ca principal motiv ideea nobleței sufletești. Prima problemă pe care povestirea o abordează este legătura ce se stabilește între răbdare și instabilitate, stări care pot distruge trăinicia căsătoriei, ființa umană
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
celor transmise de puterea divină. Dacă citim cu atenție capitolul 25 din dialogul de față, pe cât se pare, Plutarh, cu toate pretențiile lui de a prezenta lucrurile Într-o lumină favorabilă oracolelor, nu era totuși străin de aceste farse. * O relatare a lui Plutarh referitoare la restaurarea Oracolului de la Delfi (vezi infra, p. 139), pe vremea când Împăratul Hadrian mai trăia Încă, Îngăduie ca data redactării acestui al doilea dialog delfic să fie prezumtiv situată la sfârșitul secolului al II-lea
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
fost în 1907, Tache Vasiliu (ce a avut ca frați pe Neculai, Ecaterina, Alexandru și Vasile), care a învățat în casa lui Ion Mocanu (crescut de Panaite V.), apoi în casa lui Georgică Bertea și a lui Barcan G. (după relatările lui Dumitru Soltuzu). Învățătorii care au urmat au fost Virginia Burcă (căsătorită Stamate), Jenică Popa, Vasile Dumitrescu, Gheorghe Prosie, Margareta Carp (Curteanu), Ada Huștiu (Bertea) ș.a. Pământul a fost lucrat la Zarea Crețului, la vest de satul Bărboasa, moșie expropriată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și cu pământ, lăsându-se să ardă mocnit o zi sau două. După răcire, cărbunii erau depozitați întrun loc uscat. De la fierarul Ion Anton am aflat cum se confecționează frigarea cu trei craci folosită la descântecul „de strânsul frigărilor”. Potrivit relatării sale, persoana care avea nevoie de o astfel de unealtă pentru a fi descântat, mergea la 9 case neprimenite (în care soții trăiesc împreună din prima căsătorie) și aducea 9 bucăți de fier. Fierarul le topește în foc și le
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să se împlinească aspirațiile de viață ale românilor din cele trei provincii istorice, bucurie de scurtă durată, deoarece din Muntenia avea să se întoarcă oastea polonă, după ce-l învinsese pe Mihai Viteazul, pentru a-l înscăuna pe Simion Movilă. Din relatările călătorilor străini reiese că satele din zona Bârladului, în anul 1612, erau aproape în întregime distruse și jefuite, iar la 1661 au fost bântuite de ciumă. Încercarea pe Ceramică prefeudală sec. VIII-X: 1-2 Lichitișeni; 3 - Lozinca; 4 - Lespezi, Homocea; 5-6
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu Maria- Marușca, Maria de Mangop, Maria Rareș și Maria Voichița. Așadar atâtea Marii într-o viață de domnitor!... Despre Maria-Marușca vorbesc faptele lui Alexandru, îngropat la mănăstirea Bistrița, alături de strămoșul său, Alexandru cel Bun. Despre Maria Rareș aflăm din relatările fiului ei, domnitorul Petru Rareș. Nicolae Iorga amintește despre Maria de Mangop că a fost o „femeie stearpă” Acoperământul mortuar rămas după ea se spune că ascunde „o fire misterioasă și o adevărată enciclopedie universală”. Pentru aproape 32 de ani
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cale înțelepte, Ștefan Vodă le-a urzit! În sfârșit, acest Domn pentru moldoveni rezumă toate isprăvile și instituțiile făcute în cinci veacuri de atâția stăpânitori”. Și totuși, Ștefan s-a socotit întotdeauna domn al Moldovei „din mila lui Dumnezeu”. Din relatările cronicarilor, reiese că era cunoscut ca un om al rugăciunii și al postului. Își îndemna întotdeauna oștenii la rugăciune, post și împărtășanie, înainte de a pleca la război. În urma unei victorii, Ștefan Vodă îngenunchea alături de oșteni și, înălțând ochii către cer
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
satisfacerea acestei plăceri.”140 Fără îndoială că ceea ce se remarcă și frapează de-a lungul întregii capodopere boccaccești este lumina favorabilă în care sunt portretizate membrele grupului, pline de curtoazie, instruite și elegante, cu mult stil nu doar în arta relatării povestirilor, ci și în organizarea unui program de evadare și destindere, de desfătare și gustare a deliciilor vieții, sub imperiul preceptului horațian: Carpe diem, carpe rosam. Tinerele întemeiază nu doar o simplă șezătoare, ci îndrăznim să considerăm grupul un adevărat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
naratorilor masculini (Pamfilo, Filostrato, Dioneo) întâlnim portrete feminine care se disting prin educația lor sau care devin o mărturie a preocupărilor feminine ale vremii, sau, dimpotrivă, sunt victimele inculturii și ale ignoranței. Văduva, al cărei nume nu este amintit, din relatarea lui Filostrato (II, 2) este o amfitrioană desăvârșită, cunoaște foarte bine protocolul unei mese precum și pe cel al adresării curtenitoare. Filostrato apreciază, alături de tinerele povestitoare, arta elocinței: „e mare lucru să știi vorbi frumos cu orișice prilej, dar eu socot
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
World Literature, 2nd edition, edited by Lesley Henderson, St. James Press, 1995, p. 1. (trad. n.) 728 Giovanni Boccaccio, Teseida, a cura di A. Limentani, în Tutte le opere, vol. III, Mondadori, Milano, 1974, p. 9. 199 totdeauna, de aceea relatarea unor povestiri de dragoste nu poate decât să facă vie imaginea femeii adorate, care găsea delectare în ascultarea unor astfel de istorisiri. În două dintre personajele sale este drapată figura sa și a persoanei iubite, pe care o consideră inteligentă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
perfecțiunea, intangibilul și puritatea. Pentru a o avea alături, sultanul este gata să renunțe la propria religie, conștientizând obstacolul cultural imens dintre ei, iar femeia devine un mesager al creștinismului, un adevărat apostol, rolul ei alegoric fiind prefigurat chiar din relatarea primelor evenimente ale narațiunii, căsătoria celor doi este mai mult decât o acțiune diplomatică, una misionar-creștină, la care își dau girul și prelații vremii. Femeia se metamorfozează în simplu instrument al voinței masculine, părerea ei nu contează, mariajul devine pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
banii, ce i se cuveneau pentru magia înfăptuită, și prin a căror oferire Aurel ar fi fost ruinat. Naratorul lansează pelerinilor o întrebare finală, sub forma unui test, de identificare a celui mai generos personaj al povestirii, care, dintr-o relatare despre cuplul perfect, se convertește într-o istorisire ce are ca principal motiv ideea nobleței sufletești. Prima problemă pe care povestirea o abordează este legătura ce se stabilește între răbdare și instabilitate, stări care pot distruge trăinicia căsătoriei, ființa umană
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
îl reprezenta protejarea patrimoniului și oprirea fraudei. footnote> până în secolul al XVI-lea. Cei care desfășurau această activitate erau clericii sau scriitorii regali, având ca obiectiv principal identificarea acelor persoane care deturnau fonduri, urmând a fi pedepsite drastic. Deși, aparent, relatările din diferite perioade nu par a avea legătură, ceea ce au comun este tocmai activitatea de verificare. Abia din secolul al XIX-lea, societățile comerciale au supus conturile lor verificării experților externi întreprinderii. Întâlnim aceste situații în Marea Britanie, SUA, Germania și
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
pentru o mai bună claritate, să evit momentele În care acestea se suprapun. În sfârșit, am Întrebat persoanele respective: „Ce ați resimțit În această perioadă? S-a Întâmplat ceva concret În viața dumneavoastră.? Dacă da, ce anume?” și am reprodus relatările lor fără să schimb nimic. Am inserat În lucrarea de față atât temele astrale ale celebrităților, cât și temele persoanelor care au avut bunăvoința să participe la acest demers prin mărturia personală, Însă din motive de discreție nu am redat
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
pe participanți omorându-i prin îngheț. Messerul e cruțat, dar când recidivează, voievodul se mânie rău și îi împlântă un pește viu în zona păcatului, ucigându-l. Scene de amor lesbian și de masturbare feminină colorează romanul lui Gabriel Chifu Relatare despre moartea mea. Eroina, Anne Wellington, fostă Stănescu, e bisexuală, cu impulsuri autoerotice și, având un soț vârstnic, nu ezită să îl traducă atât cu un bărbat, cât și cu o femeie. Justificarea este și violul prelungit la care a
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
șapte strofe, informații că ziar ul „Dați ajutor” se va găsi numai la domnul Brayer, strada Principală, că toate știrile de la Drumeți vor fi trimise numai către dl. Brader Adolf... * Ziarul mai cuprindea: transmiteri de mulțumiri, anunțuri, telegrame de pe drum, relatări cu privire la sumele încasate din reprezentații teatrale, depunerei de câte 20 lei, subscrieri care, toate, urcau la suma de 1770 lei. 48 * Cum populația evreiască a avut în timp multe de pătimit și „marea majoritate a publicului izraelian nu știe însemnătatea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
atât de... pregnant nu s-a pierdut pe drum: debutul editorial mi l-am făcut în 1954, cu un volum de versuri de aceeași factură, Centru înaintaș. Dar să nu anticipez. Colaborarea mea la Școlarii tutoveni a continuat cu o relatare în proză a unei vacanțe petrecute la munte și s-a Mantaroșie Aurelian, absolvent al Liceului „Gh. Roșca Codreanu” Bârlad - astăzi scriitorul Ion Hobana. 197 încheiat brusc. Nu cred să fi fost de vină lipsa de subiecte: la opt ani
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Moroșanu - profesor la liceul Gh. Roșca Codreanu, Președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă. 286 Majestatea sa Regele și răspunsurile acestuia c u diferite ocazii; informații referitoare la condițiile de înscriere în U.O.R., gratuități și reduceri la băi pe 1932, relatări despre sanatoriul U.O.R. de la Balcic etc. Buletinul a apărut și în anul 1933. Comitetul Central al U.O.R. era alcătuit din: p reședinte - col. rez. V. Gomoiu; vicepreședinți, general N. Sânescu, căpitan ing. V. Secară, căpitan ing.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
poate mai nimerită. Difuzarea în straturile largi ale poporului, trebuie sprijinită, și suntem convinși că S. Sa, va găsi sprijinul necesar. Articolul domnișoarei Marieta Creangă, ni se pare prea didactic. Interesante, Francmasoneria și Frontul Popular de Pr. Corneliu Grumăzescu, precum și Relatările istorice dintre Biserica Anglicană și Biserica Ortodoxă de Pr. I. C. Olariu. De asemenea articolul demnului Aurel G. Stino, Între N. Gane și Maiorescu. Din parte-ne, dorim biruință deplină revistei „Păstorul Tutovei". Nicolae Stelian Beldie * Păstorul Tutovei este revista Asociației
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Necula, exegetul cioranian, sunt de larg interes pentru oricine. Faptul că redacția oferă prin ceea ce realizează Gheorghe Frătiță cu “Câteva considerații biografice” dintr-un serial, care de care mai interesant, marcând “Anul Hortensiei Papadat - Bengescu” ca și Diana Mănăilă-Galați prin relatările dela Festivalul Național de Poezie “Costachi Conachi” mai 2006, spații largi cunoașterii valorilor autohton - tecucene este un merit al ei dar și al realizatorilor. Cuvintele “despre pictorul tecucean Ștefan Sevastre, despre ceea ce se întâmplă la cenaclul “Calistrat Hogaș” din Tecuci
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]