4,527 matches
-
piața neagră și supraproducția au prioritizat propensiunile spre căutarea de rentă, speculație și virtualizarea valorii, reducând vocea raționalității economice, în fapt falsificând atât specificul Economiei ca știință, cât și pervertind obiectul cunoașterii, degradându-i raționalitatea. Dacă propensiunea spre căutare de rentă ca și propensiunea spre speculație sunt oarecum istorice, virtualizarea valorii se arată a fi expresia recentă a tensiunii raționalitate iraționalitate. Avantajele economice apropriate pe căi extraeconomice reprezentate de căutarea de rentă (tentația monopolului politici) și speculație (ca exploatare a oportunităților
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cunoașterii, degradându-i raționalitatea. Dacă propensiunea spre căutare de rentă ca și propensiunea spre speculație sunt oarecum istorice, virtualizarea valorii se arată a fi expresia recentă a tensiunii raționalitate iraționalitate. Avantajele economice apropriate pe căi extraeconomice reprezentate de căutarea de rentă (tentația monopolului politici) și speculație (ca exploatare a oportunităților generate de raritate sau de utilitate) sunt depășite ca volum și importanță de avantajele virtualizării valorii. Spectrul de semnificații al acestei propensiuni începe prin supralicitarea calității capitalului, în variile sale expresii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cea mai precară dintre autoconsum vs. inovare și creare de valoare; piața reglementată vs. piața neagră; bani reali vs. bani fictivi), care, apoi, prin intersecție câte două, să producă, în alternanță cu tripla intersecție unde rezultă SRE, antagonicele căutare de rentă, speculație și virtualizarea valorii. În realitate, relațiile antagonice dintre iraționalele căutare de rentă, speculație și virtualizarea valorii, luate câte două, pe de o parte, și starea raționalității economice (SRE), pe de altă parte, stau la originea reproducerii părților antagonizate ale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
vs. piața neagră; bani reali vs. bani fictivi), care, apoi, prin intersecție câte două, să producă, în alternanță cu tripla intersecție unde rezultă SRE, antagonicele căutare de rentă, speculație și virtualizarea valorii. În realitate, relațiile antagonice dintre iraționalele căutare de rentă, speculație și virtualizarea valorii, luate câte două, pe de o parte, și starea raționalității economice (SRE), pe de altă parte, stau la originea reproducerii părților antagonizate ale economiei reale, economiei monetare și pieței. Spațiul raționalității economice are, la rândul lui
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
condiții ideale, de comportamentele neagresive ale vecinătăților. Operatorii componentelor SRE sunt la discreția influențelor externe, în ciuda asumpțiilor din teoria clasică. Prețul, dobânda și resursele sunt dimensionate cel mai adesea (părând a fi chiar regula în economia recentă) de căutarea de rentă, speculație și virtualizarea valorii. Performanțele randamentale cele mai atractive se obțin prin combinațiile părților iraționale. Tocmai în acest mod se explică de ce există tendința mereu stimulată de a se restrânge SRE în favoarea vectorilor iraționali din comportamentul economic. Practic, există o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în favoarea vectorilor iraționali din comportamentul economic. Practic, există o presiune ciclică exercitată dinspre vectorii iraționali asupra SRE. Am putea să considerăm că s-au permanentizat trasee specifice de randament ale vectorilor iraționali într-un aranjament dinamic: piață neagră - căutare de rentă - supraproducție; piață neagră - speculație - bani fictivi; bani fictivi - virtualizarea valorii - supraproducție etc. Aceste trasee modifică până la alterare canalele de transmisie ale politicilor economice sau compromit însăși ideea de politică economică. Sub evidența căutării de rentă, consumatorul devine captiv, iar prețul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dinamic: piață neagră - căutare de rentă - supraproducție; piață neagră - speculație - bani fictivi; bani fictivi - virtualizarea valorii - supraproducție etc. Aceste trasee modifică până la alterare canalele de transmisie ale politicilor economice sau compromit însăși ideea de politică economică. Sub evidența căutării de rentă, consumatorul devine captiv, iar prețul se formează în dialectica monopolului, inflația fiind o consecință a goanei după profit. Sub tentația speculației, fondurile extrabancare (sau din bănci de investiții) ajung sub forma fondurilor de risc (sau de acoperire) și a fondurilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fiind un principiu vital, iar oglinda fântânii, „sursa unei imaginații deschise“ - cum afirmă Gaston Bachelard în eseul Apa și visele. În creația lui Barbu, cred eu, semnificațiile „oglinzii din suflet“ se multiplică, fiindcă oglinda se suprapune altor două simboluri (recu rente în poetica barbiană): soarele și inelul nuntirii (roata albă). În primul rând, imaginația se deschide spre „mântuitul azur“ al Ideilor, exprimând aspirația spre absolutul cunoașterii. Această temă principală a baladei, exprimată ca fascinație a solarității, se îngemănează cu tema iubirii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
că acțiunile de binefacere n-au încetat și că postelnicul Dimitrie Drăghici a lăsat, prin legat, spitalului de 40 de paturi pe care-l înființase, moșia sa de la Giurgeni (ținutul Roman), iar până la moartea sa i s-a făcut o rentă anuală de 11.000 piaștri. Postelnicul a trecut acest așezământ sub patronajul Spitalului Central “Sf. Spiridon”, partea administrativă revenind medelnicerului Ioan Andonie și slugerului Ioan Kotinescu. Direcția Centrală a Spitalului “Sf. Spiridon” a primit spre păstrare din partea aceluiași boier un
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Vaslui). Funcționarea legală a spitalului Drăghici va fi în urma Actului de fondațiune din 23 februarie 1864. Dimitrie Drăghici a lăsat prin legat testamentar spitalului de 40 de paturi, moșia sa de la Giurgeni, iar până la moartea sa i-a făcut o rentă de 11.000 piaștri. Postelnicul a trecut acest așezământ sub patronajul Spitalului Central Sf. Spiridon din Iași, partea administrativă revenindu-i medelnicerului Ioan Andone și slugerului Ioan Kotinescu. Dimitrie Drăghici, împreună cu Neculai Hagi Chiriac, au construit, cu a lor cheltuială
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
se pare că a digerat cu grație "porcării fine". În capitala valahă urmează deviza Amor, glorie, bani; deși "în București e foarte greu de lucrat cu damele" a cunoscut o "zână [...] care trebuie să aibă după evaluările mele o bună rentă", arătîndu-se însă interesat și de o damă coaptă, dispusă să "protegeze primii pași ai unui tânăr dilettante". În momentele de derută exclamă dezamăgit Ce oameni! ce timpuri!, conștient de marile pericole ce pîndesc viața unui tînăr: "...profită de viață, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
apare oa nouăa poeticăa urbană, cu un nou potențial. Din punct de vedere al filozofiei istoriei, odată cu trecerea la modernitate, s-a trecut de la spațiu la timp, de la substanțialitate la fluiditate, de la seria tradiție, pământ, cetate, castel, nobilime, absolutism monarhic, renta funciară, proprietate imobiliară la seria mare, monarhie parlamentară, oraș, burghezie, comerț, bani, proprietate mobilă [v.Patapievici, p.154]. Orașul este un spațiu care are ca vocație distribuirea și transferul de sensuri și de valori grație unui schimb continuu. Individul, societatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
obține venitul net. Este cazul?! Că Titu Maiorescu era zgârcit, se știe. Dar averea sa era destul de frumoasă. Când va divorța de Clara, peste câtva timp, ei îi va lăsa 100.000 în numerar; fiicei sale îi va asigura o rentă de câteva mii pe an. În câteva scrisori privitoare la banii necesari pentru Eminescu atrage atenția destinatarilor că sumele nu contează, doar să fie cheltuiți cu scop. E greu să câștigi simpatia cititorului pe aceste căi... Ospeția criticului Deocamdată, ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
În care un contractant a făcut o investiție specifică pentru prelucrarea input-ului oferit de contractor. Contractorul se află astfel Într-o situație de putere asimetrică (imbalanced power) față de contractant. Oportunitatea și interesul contractorului de a exploata ( de a obține rente nejustificate) situația de dependență În care se află contractantul scad atunci când cei doi actori sunt „integrați” funcțional În aceeași organizație. Acest lucru se datorează mecanismului de coordonare bazat pe relațiile de autoritate ce se stabilesc În cadrul organizației și care exercită
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
furnizorului, B depinde de A, fiind vulnerabil În această relație. Desigur negocierea poate avea loc ulterior schimbării condițiilor inițiale, dar În acest caz B este supus oportunismului lui A care poate exploata investiția lui B și Își poate astfel asigura rente nejustificate din investiția acestuia. Stimulentul lui B de a mări producția este redus din cauza pretențiilor rentiere ale lui A care nu sunt justificate de investiția inițială, ci de situația asimetrică În care se află cei doi actori. Raporturile dintre ei
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cutie neagră”): acționarii, angajații și furnizorii de materii prime furnizează resurse (input-uri) În schimbul cărora primesc prețul „competitiv” (pe care le-ar fi obținut prin cea mai bună utilizare alternativă a resurselor - input-urilor). Clienții sunt cei care captează beneficiile - renta de consumator - rezultate În urma competiției. Procesele interne ale organizației sunt nesemnificative fiind considerate neproblematice, odată ce se bazează pe raporturile de echilibru ale pieței; de aceea modelul consideră organizația aidoma unei „cutii negre”. Varianta marxist - capitalistă a acestui model este similară
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și funcții pot căpăta legitimitate În proiectul social. Stakeholder theory Renta de consumator măsoară puterea pe care o are un consumator de a cumpăra produsul la prețul de piață. Atunci când crește competiția prețul scade, mărind puterea de cumpărare și astfel renta consumatorului. Așa cum afirmă V. Mihăilescu, „clasificarea socială se referă În mod specific la „unități inteligibile”. Astfel, „În societate nu avem de-a face cu obiecte În sine cărora li s-ar atașa ulterior și exterior anumite moduri de Întrebuințare, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de bunuri etc., efectuate până al frontiera țării importatoare. C) Metoda repartiției (sau metoda însumării veniturilor) Metoda repartiției constă în însumarea elementelor care exprimă compensarea factorilor de producție, concretizate în venituri primite de proprietarii acestora (sub formă de salarii, dobânzi, rente, profituri), în alocațiile pentru consumul de capital fix și în impozitele indirecte. Compensarea factorilor de producție sau prețul factorilor exprimă plățile efectuate de producători în scopul asigurării serviciilor factorilor de producție, a căror utilizare face posibilă producerea bunurilor și serviciilor
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
unui an și se măsoară prin suma alocată anual pentru a acoperi deprecierea și pierderile de capital fix (amortizarea). Produsul intern brut, calculat după această metodă cuprinde: − venituri din muncă (salarii nete, impozite pe salarii, CAS etc.); − venituri din proprietate (rente, dobânzi); − venituri din activitatea de întreprinzător (impozit pe profit, dividende, profit nedistribuit); − alocații pentru consumul de capital fix (amortizarea); − impozite indirecte nete. Agregatul macroeconomic „Produs Național” se calculează ca Produs Național Brut (PNB) și Produs Național Net (PNN) și se
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
public, variația stocurilor, formarea brută de capital, exportul net). Acest indicator exprimă ponderea (în procente) a consumului privat ca element de utilizare finală a producției, în valoarea produsului intern brut; − Structura produsului intern brut pe elemente de venituri (salarii, dobânzi, rente, profituri, amortizare, impozite indirecte). Acest indicator exprimă ponderea veniturilor din muncă (salarii nete, impozite pe salarii, CAS etc.) în valoarea totală a PIB. În practică, în afară de mărimile de structură amintite se mai calculează doi indicatori de maximă sugestivitate, respectiv: − Rata
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
gradului de utilizare a materiilor prime și materialelor; − indicatorii rotației capitalului circulant. C) Subsistemul de indicatori statistici de măsurare a rezultatelor activității economice: − indicatorii fizici de măsurare a rezultatelor; − indicatorii valorici. D) Subsistemul de indicatori statistici ai eficienței economice și renta bilității: − indicatorii sintetici ai eficienței utilizării forței de muncă; − indicatorii eficienței utilizării mijloacelor fixe; − indicatorii eficienței folosirii mijloacelor circulante materiale; − indicatorii performanței financiare; − indicatorii financiari ai rentabilității. E) Subsistemul de indicatori statistici ai veniturilor și cheltuielilor: − indicatorii statistici ai veniturilor
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
se gândește să se căsătorească din nou, și m-a rugat să-i caut, cu ajutorul unchiului Wright și al altor persoane, o văduvă Între 30 și 40 de ani, fără copii și cu avere; va răspunde și el cu o rentă personală pentru ea, corespunzătoare cu averea ei: Îi trebuie o femeie cumpătată, și nu zvăpăiată, cum s-a exprimat el. În această pagină a lui Samuel Pepys 23 există tot ce e necesar unei secvențe romanești: o stare conflictuală, două
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
scurt sunt și ele încă mari. Pentru un ideolog-politolog precum V. T., disputa aceasta dreapta/stânga pentru mulți, azi, oțioasă sau neinteresantă este, dimpotrivă, capitală 21. Și el are, bineînțeles, dreptate. în politica actuală, nu se poate trăi numai din rentele trecutului și din bune intenții, fără idei limpezi. Am ajuns, în felul acesta, și la rolul partidelor politice, de opoziție, în frunte cu cele istorice. Un istoric și o evaluare obiectivă a lor încă lipsește. Despre ele V. T. are
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
aceste consecințe imediate care se văd și nu de efectele ulterioare care nu se văd. Să încercăm să rectificăm această vedere incompletă. Mondor și fratele său Ariste, după ce și-au împărțit moștenirea părintească, au fiecare cincizeci de mii de franci rentă. Mondor practică filantropia la modă. Este ceea ce numim un călău de bani. Își înnoiește mobilierul de câteva ori pe an, își schimbă trăsura în fiecare lună; se citează ingenioasele procedee la care a recurs pentru a termina totul mai repede
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
îngroape zece mii de franci într-o ascunzătoare din grădina sa? Cu siguranță nu, el înțelege prin a economisi să își mărească capitalul și venitul. Ca urmare, acești bani pe care nu îi folosește pentru a-și cumpăra pământuri, o casă, rente de stat, acțiuni industriale, fie îi plasează la un negustor, fie la un bancher. Urmăriți firele tuturor acestor ipoteze și vă veți convinge că, prin intermediul vânzătorilor sau debitorilor, acești bani vor alimenta munca tot la fel de sigur ca și dacă Ariste
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]