8,987 matches
-
învățare, fie în acțiunile directe din clasă în etapa predării-învățării, fie înainte de sinteză, fie chiar în evaluarea sumativă. • Să se realizeze științific procesul decizional, argumentarea cauzală a ipotezelor formulate, fără generalizări incorecte, decât după mai multe experiențe, să se considere reușite a procesului ca o responsabilitate egală pentru educatori și educați. • Să se selecteze sarcinile, acțiunile care să fie evaluate, iar nu orice manifestare, dificultate, ca semn și al organizării eficiente a timpului, pentru o integrare adecvată în activitate, în corelare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alternative a procesului, a ameliorării experienței de învățare. • Să nu se conceapă un proiect ca definitiv, ci cu alternative metodologice, pe diverse criterii, să se prevadă și să se găsească alternative la dificultăți, restricții și erori tipice. Atitudinea educatorului asigură reușita acestei evaluări, dacă: este convins de valoarea ei pentru toți educații, o raportează și se adaptează la context, acordă atenție pregătirii activității, nu face pe educat să se simtă incompetent, recurge la oferirea de puncte de sprijin și variate sugestii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
găsite de către fiecare, să evite să eticheteze sau să dea acum note pentru acțiuni, educați. • Educatorul crede că orice educat poate să reușească beneficiind de o susținere adecvată, la timp și acesta își mobilizează resursele, privește co-responsabil exigențele ajungerii al reușită, devine conștient de limitele sale, de efortul de depus, de prevenirea eșecului. Se inițiază un dialog cu educatul, pentru conștientizare, completare, corectare. • Ridică problema managementului comunicării educator-educați-grup Criteriul Evaluarea formativ-constructivistă și în diferite situații, iar educatorul să-și dovedească și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
temă, organizarea unor runde de interpretări, colectarea de opinii postexperiență, recursul la grupuri-focus de analiză. • Moduri proprii ale educaților de tip formativ: înțelegerea sarcinii, conștientizarea sarcinii și a nivelului de atins, autoevaluarea, autocorectarea în raport cu criteriile de realizare și criteriile de reușită. • Moduri de reglare de tip formativ: retroactiv, proactiv și interactiv. • Observația, fiind cea mai des utilizată de către educatorul practician, oferă multiple oportunități pentru a-și dovedi eficiența și în cunoașterea participării, implicării educaților la procesul învățării: cum rezolvă, cum gândește
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
curriculumului, a modalității de instruire, a formării-dezvoltării profesionale a educatorilor. Evaluarea formativ-constructivistă se adresează sprijinirii procesului educării, învățării în derularea lui, potrivit particularităților educatului în construcția cunoașterii, în rezolvarea sarcinilor, dar fără finalizare globală, fără raportare la criterii stabilite de reușită, fără măsurare, ci cu interpretare și apreciere calitativă, critică, reflexivă a progresului pe calea atingerii obiectivelor, pe situații, pe secvențe, continuu. Ceea ce nu înseamnă că nu este prezentă, ca reper, ca țintă finală, unde să se ajungă, prin evaluare sumativ-integrativă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
actualitate deși nu poate fi ignorat principiul după care acestea variază după concepția asupra acestui proces (ce, cum, care, cât). Astfel sunt deosebite: criterii generale, criterii de realizare a sarcinii sau situației date și criterii de apreciere, de judecare a reușitei realizării. Iar literatura pedagogică a evidențiat (Roegiers, 2004b, pp. 70-74) patru dintre acestea, cu efecte practice recunoscute: evaluarea apreciată cantitativ pe baza utilizării măsurării, evaluarea reușitei în pedagogia prin obiective, aprecierea în modelul acțiunii formatoare bazată pe evaluarea formativă și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de realizare a sarcinii sau situației date și criterii de apreciere, de judecare a reușitei realizării. Iar literatura pedagogică a evidențiat (Roegiers, 2004b, pp. 70-74) patru dintre acestea, cu efecte practice recunoscute: evaluarea apreciată cantitativ pe baza utilizării măsurării, evaluarea reușitei în pedagogia prin obiective, aprecierea în modelul acțiunii formatoare bazată pe evaluarea formativă și evaluarea pentru competențe prin sarcini complexe. Importanța judecății în evaluare este recunoscută mai ales în evaluarea situațiilor de performanță (Scallon, 2004, p.20; Paquay, 2002, p.
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și contexte variate, cum se integrează într-o judecată globală coerentă, cum se judecă evaluarea fiecărui educat, cum se descriu rezultatele. Problema indicatorilor este reevaluată acum, conform acestei noi abordări, fiind necesare în descrierea nivelului de atingere, a performanței, a reușitei, în argumentarea a cât s-a îndeplinit din criteriile de apreciere, cantitativă sau calitativă, prin constatarea și interpretarea rezultatelor obținute în situațiile, sarcinile complexe date. Ceea ce înseamnă că are loc acum o detaliere a grilei criteriale precizate anterior pentru judecarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proiectare, programarea evaluărilor periodice corective, inițierea de dialoguri cu aceștia pe această temă, adaptarea rolurilor educatorului (facilitare, îndrumare, consiliere), pentru menținerea efortului, a climatului favorabil. Problema standardelor exprimă încă vechea relație cu măsurarea, pentru a constata diferențele individuale în realizarea reușitei, cu o interpretare criterială cantitativă, realizată odată cu evaluarea sumativă, dar la care se adaugă și aspecte calitative prin judecare, apreciere. Și este valabilă pentru obiective specifice, enunțate, descriptive, particularizate, unde mulți deosebesc "standarde de conținut" și "standarde de performanță", precizate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reglare a educației și aducând în prim plan construcția unui ansamblu de indicatori pentru randamentul intern și extern al sistemului educativ, pe întreaga sa durată. O astfel de evaluare a atras reflecții pentru un plan de redresare a educației, a reușitei prin schimbarea modului de planificare, a definirii obiectivelor strategice, a măsurilor de obținere a performanțelor, prin alocarea și mobilizarea resurselor, prin dezvoltarea unei expertize în redactarea planurilor strategice sau adoptarea unui nou management. Atunci accentul să cadă pe: • dezvoltarea integrată
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
creativ ș.a. E. Procedee, tehnici bazate pe autoevaluare: • autoanalize critice, • autoaprecieri pe obiective și criterii, • compararea propriei aprecieri cu criterii date de performanță, • conștientizarea erorilor proprii și a consecințelor, • autoanaliza cauzală și comparativă pe criterii, • reflecția personală asupra progresului, • autoevidența reușitelor/eșecurilor, • raportarea la așteptări sau la experiențe anterioare, • schimbarea perspectivelor de analiză și construcție ș.a. Experimentul nostru a validat și faptul că profesorul constructivist va utiliza intensiv însă și un alt instrument eficace de evaluare reflecția ("gândirea după gândire" Piaget
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a struni elemente pentru un țel, a administra, a manevra, a stăpâni, a se descurca, a găsi mijloace, a reuși, a se pricepe să, a cârmui, a duce la bun sfârșit), engl. management (activitatea/arta de a conduce, abilitate, organizare, reușita în atingerea obiectivelor, adoptarea deciziilor optime în proiectarea și realizarea proceselor), engl. manager (conducător, administrator, organizator, director, coordonatorul unei echipe), engl. leader (conducător), engl. leadership (a pune în funcție conducerea de către lider, a ghida, a direcționa, a călăuzi grupul în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și așteptările elevilor, să le clarifice, să aleagă sarcinile în acord cu acestea, după curriculum Să creeze în clasă un climat de dezvoltare, afirmare, pornind de la mediul fizic îmbogățit, până la modul de tratare al educaților, susținerea entuziasmului lor, a bucuriei reușitei. Să aplice relații democratice, de colaborare în stabilirea regulilor necesare, bazate pe experiențe și așteptări, a consecințelor pozitive și negative, a responsabilităților. ► Să pornească de la elementele de rutină pentru a fi dezvoltate, a adopta o manieră flexibilă prin introducerea de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a lor în acțiune cu nivelul realizării ei, la conștientizarea raportului între efortul depus și performanța așteptată. Sau caută întărirea încrederii acestora în acest demers prin utilizarea adecvată a recompenselor (ca instrumente). Sau mizează pe aprecierea implicării afective în obținerea reușitelor, conform preferințelor. De fapt, nivelul valorificării motivației în leadership nu este dat decât de combinarea acestor proceduri, de consolidarea lor. Metodele pedagogice utilizate în motivarea pentru învățare sunt utilizate curent de către educator, dar acum în leadership repertoriul său solicită a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
situații, • anticiparea dificultăților, • pregătirea pentru învingerea dificultăților, prevenirea conflictelor, • antrenarea în realizarea evaluării formative și în formularea de decizii care ar rezulta pentru reglare, • dezbaterea situațiilor de rezolvare a sarcinilor în condiții date de resurse minimale, • valorificarea unor cazuri de reușită model, • exersarea progresivă a manifestării autonomiei în rezolvarea de diferite sarcini de management, • apelul la utilizarea aprecierilor critice ale grupurilor, • exersarea respectării criteriilor deontologice și etice în implicarea activă în management, • întărirea convingerii asupra necesității și efectelor schimbării stilului în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
al grupurilor în cunoaștere, educație. • Analiza și valorificarea practicilor reale pentru a crea cunoașterea pedagogică: cum este văzută și acceptată această analiză de către practician, pentru a fi critic și obiectiv, cum să sesizeze, să interpreteze și să folosească erorile sau reușitele, cum să-și autoanalizeze și adapteze strategiile, să depășească rutina, să-și recunoască limitele propriei experiențe, să aplice și alte criterii de autoevaluare. • Atitudinea și demersul euristic al educatorului: constată problema critică în activitatea Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
conduite deviante În școală trebuie puse În discuție: rolul factorilor individuali (interni) și al celor sociali (externi) În determinarea acestor conduite. lată cîteva dintre aceste posibile influențe negative: ¾ Sub și supraaprecierea capacităților reale ale elevului. Un factor deosebit de important al reușitei școlare Îl reprezintă Încrederea elevului În forțele proprii. Această Încredere este Însă, În mare măsură, ecoul aprecierii profesorului, al Încrederii pe care acesta o acordă elevului. CÎnd exigențele profesorului față de un elev mediocru, sunt superficiale și formale, procesul de Învățare
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Îl poate determina pe elev să acționeze fie prin protest și respingere a exigenței, fie printr-o Îndeplinire formală a acesteia. ¾ Dezacordul dintre profesor și elev asupra motivațiilor conduitei școlare Pot să apară dezacorduri importante cu privire la motivele reale care explică reușitele sau nereușitele sale școlare. Astfel, În timp ce profesorul atribuie comportamentului elevului un motiv pe care el, ca educator, Îl consideră real, elevul În cauză nu se arată de acord cu motivele ce i se atribuie În legătură cu o faptă săvîrșită de el
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
școlii În contextul comunicării Școala trebuie Înțeleasă ca o instituție unde se comunică prin toate mijloacele, se Învață și se realizează comunicarea pentru toate nivelurile și pentru orice context social ori tematic. Scopul comunicării În școală nu se rezumă la reușita școlară, ci urmărește reușita umană, În toate momentele vieții. Profesorul diriginte este un arbitru care promovând-o, facilitează comunicarea cu elevul și familia acestuia. Acestuia nu i se cere doar o recunoaștere a elevului de azi, ci o recunoaștere a
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Școala trebuie Înțeleasă ca o instituție unde se comunică prin toate mijloacele, se Învață și se realizează comunicarea pentru toate nivelurile și pentru orice context social ori tematic. Scopul comunicării În școală nu se rezumă la reușita școlară, ci urmărește reușita umană, În toate momentele vieții. Profesorul diriginte este un arbitru care promovând-o, facilitează comunicarea cu elevul și familia acestuia. Acestuia nu i se cere doar o recunoaștere a elevului de azi, ci o recunoaștere a celui ce va fi
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
sau chiar delictual la elevi.Acțiunea acestor factori impune astazi, mai mult ca oricând, creșterea responsabilității familiei În activitatea educativă În vederea integrarii eficiente a copilului În viața socială și cooperarea familiei cu școala și cu celelalte instituții sociale educative, pentru reușita acestei activități. Familia oferă copilului sentimentul de siguranță și securitate socială necesar formarii și emancipării personalități acestuia, ce se realizează În anumite condiții: ¾ Protecția Împotriva agresiunilor venite din afară, ¾ Satisfacerea nevoilor elementare ale copilului, ¾ Coerența și stabilitatea cadrului de dezvoltare
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Elevul care este ajutat să Își formeze capacitatea de transpunere În situația altuia, de a Înțelege trăirile, motivațiile semenilor, de a renunța la pornirile de moment În favoarea altora mai juste, mai raționale Își formează conduite cu caracter de integrare socială. Reușita integrării și adaptării copilului la exigențele societății depinde atât de capacitatea copilului de a dovedi o corectă Înțelegere, de apreciere a propriilor dorințe, cât și de atitudinea sa față de viață, de orientare, nu numai după dorințele imediate cât și după
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
și oferim cadouri. De regulă, oferim cadouri cu prilejul unor evenimente: la zile de naștere, zile onomastice, de 1 Martie și de 8 martie, la sărbătorile Crăciunului și ale Paștelui, la sărbătorirea unor evenimente cum ar fi: câștigarea unui concurs, reușita la examen, aniversarea unui număr de ani de la căsătorie, etc. Persoanelor apropiate le putem oferi oricând un cadou, nu doar la ocaziile amintite mai sus. Cadouri oferim tuturor ori de câte ori avem ocazia. De exemplu, dacă pe 8 Martie îi oferim mamei
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
cum se poate dezvolta în condițiile procesului de predare învățare. Învățământul modern presupune un permanent dialog între cei doi parteneri: educatorul și elevul, respectiv clasa de elevi. Pentru a fi eficient, dialogul trebuie să fie deschis, accesibil și atractiv. De reușita realizării lui este răspunzător în general învățătorul. El trebuie să depășească rutina, formalismul, să citească, să se informeze permanent, să-și pună întrebări și să caute mereu soluții inedite pentru diversele probleme ce se ivesc, să găsească în sine, mereu
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
instrument de dezvoltare a creativității elevilor, dacă va fi folosită ca un "feed back" constructiv. Învățătorul va trebui să înapoieze lucrările elevilor nu neaparat cu note, calificative, ci cu comentarii, nu numai cu semnalarea greșelilor, ci mai ales cu relevarea reușitelor, a aspectelor bune, chiar dacă uneori va trebui să le caute cu tot dinadinsul. Elevii trebuie învățați să și corecteze și să-și evalueze propriile activități. Atunci când învățătorul știe s-o folosească, greșeala constituie un excelent mijloc de a-i învăța
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]