6,157 matches
-
soția cu un copil... Noroc că aveam domiciliul În casa părinților mei și a stat lângă mama mea până când a decedat... Vă mulțumesc. Constantin Veleanutc "Constantin Veleanu" S-a născut la 22 octombrie 1931, În comuna Giurgița, județul Dolj. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: Școala Militară de Ofițeri de Intendență și Finanțe din Craiova. A fost arestat În 1959 și condamnat la opt ani de muncă silnică. A executat cinci ani din pedeapsă În Închisorile Râmnicu Vâlcea, Pitești, Jilava, Grădina, Salcia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Că-i vedeam io pe securiști pe-aici prin fața curții. Am fost În audiență, am avut scandal. Vă mulțumesc... Cu plăcere... Vranceatc "Vrancea" Costică Budutc "Costică Budu" S-a născut pe 27 aprilie 1939, În comuna Suraia, județul Vrancea. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: patru clase primare. A fost arestat pe 8 decembrie 1950 și condamnat la zece ani de detenție. A executat pedeapsa În Închisorile Galați, Periprava, Salcia, Poarta Albă, Gherla. A fost eliberat În februarie 1953. La data interviului
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
una a fost la „Ștanțe și Matrițe”... Vă mulțumesc frumos! Să trăiți și să ne mai vedem sănătoși și altă dată... Nicolae Burluitc "Nicolae Burlui" S-a născut la 17 aprilie 1919, În satul Topești, comuna Bârsești, județul Vrancea. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: șapte clase primare. Arestat pe 5 septembrie 1950 din cauza apartenenței la mișcarea de rezistență. A fost condamnat la 22 de ani de Închisoare, dintre care a executat 14 ani În Închisorile Focșani, Galați, Baia Sprie, Oradea, Aiud
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și Înainte, așa au fost și părinții mei și așa sunt și eu, tot cu țărăniștii... Bine. Eu vă mulțumesc frumos... Cu plăcere. Nicolae Munteanutc "Nicolae Munteanu" S-a născut la 8 iulie 1933, În comuna Suraia, județul Vrancea. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: cinci clase. A fost arestat În noiembrie 1957 și condamnat la 15 ani de Închisoare. A executat pedeapsa În Închisorile Galați, Gherla și În Insula Mare a Brăilei. Eliberat pe 13 aprilie 1964. La data interviului locuia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mor eu... Eu sunt istoric și istoria nu trebuie să fie nici de stânga, nici de dreapta. Vă mulțumesc frumos. Cu plăcere... Teofil Vasile Neculăițătc "Teofil Vasile Neculăiță" S-a născut pe 14 noiembrie 1931, În Suraia, județul Vrancea. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: patru clase. A fost arestat pe 25 decembrie 1958 și condamnat la 15 ani de muncă silnică și cinci ani de degradare civică. A executat pedeapsa În Închisorile Galați și Gherla. A fost eliberat pe 10 mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu o bursă oferită pentru a face studii de limba și litera tura latină. 10. Este vorba de Ion C. Massim, coautor al Dicționarului limbii române (1871-1876), alături de August Treboniu Laurian, fost director al Colegiului Sf. Sava; preda latina și româna de prin 1855. vreo petrecere, ci numai din spirit de împotrivire. Ploua cu găleata, iar noi, vreo 70-80 de elevi, am stat tot timpul în curte cu umbrelele deschise. În clasă n-au intrat decât trei elevi: Barbu Păltineanu, un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Cameră, atât în tribunele publice cit și în curte și pe Dealul Mitropoliei la săvârșirea marelui act, se revarsă spre centrul Capitalei. Drapelele sunt arborate, valurile mulțimii străbat orașul, studenții manifestează cu cântece patriotice, se aude răsunând Deșteaptă-te române. Și până târziu în noapte poporul Capitalei, fericit, petrece 65. anul 1877 351 („un temperament de retor, lipsit de idei și de consecvență“, cum îl caracteriza N. Iorga) și N.B. Locusteanu. 63. Ședința Senatului în care a fost votată moțiunea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
clase și mai dezolante decît casa în care locuim. *Lucru mai puțin obișnuit, m-am întreținut îndelung, pe o alee de lîngă stadion, cu profesorul Gheorghe Chiper, fostul meu coleg de catedră de la Institut, care-și continuă activitatea acolo, predînd româna la „cetățeni străini”. Pur și simplu, a ținut să-și descarce sufletul. Mi-a spus multe, recente și din trecut: că mai are șapte ani pînă la pensie, care i se par însă o eternitate; că tot ce face acum
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pildă, azi, în timp ce stăteam de vorbă cu C.Th. Ciobanu și Ion Roșu, G. a intervenit și a zis: „Ian să-i fac un prînz bun domnului Călin!”, apoi a relatat că, la Onești, a fost întrebat de o profesoară de română: „Cine mai e în redacție?” El i-a răspuns: „Cutare, Cutare și... Constantin Călin”. „Cum crezi că a comentat, cînd ți-a auzit numele?...” M-a privit și i-a privit și pe ceilalți, să vadă dacă le-a stîrnit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nou. „Capul «Tovarășei» la Congresul Culturii - zice Nanianu mîndru că știe ceea ce noi nu știam - e de acum zece ani”! I-am ales pe cei desemnați. La asta se reduce (în orice sector) marja noastră de democrație! * În teza de română, un elev de-al lui Ani a dat ca sinonim al lui împotrivi pe opune și a ilustrat cu propoziția: „La votare unii oameni s-au opus”. E un țigănuș isteț, îmi spune A., și cred că despre opoziție a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Iată, pe locul rubricii lui șerban Cioculescu din „România literară” apar, firește, articole, dar, în ciuda faptului că autorul lor e un istoric literar priceput, ele nu mai au același efect asupra mea. *Alexandru Iosif, un bătrîn evreu sfios, profesor de română, mi-a lăsat pe birou un dosar cu fabule și alte poezii, simple, modeste: „De vrei să pornești / pe-o cale nouă, / omleta nu se face / fără să spargi ouă!” Tot el: „Băzăie o albină, / băzăie un bondar: / una cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fostei Cetăți de Scaun moldovene. Până atunci, poate mai găsiți prin fondul documentar memorial documente legate de aviație și Începuturile ei pe teritoriul sucevean. Acum am o rugăminte. Tov. Dimitriu! Am primit Planul tematic al viitorului Muzeu al Av. (iației) Române. La capitolul: „Precursori ai aviației”, se menționează și numele lui ION STOICA din ORMINDEA, care În anul 1881, la prima expoziție a Asociației „ASTRA” a prezentat macheta unei mașini de zburat, sau i se mai zicea „Mașina de vânt”. Într-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
acum am alte 6 la diverse edituri. 486 Pentru a reuși, am apelat și la ajutorul d-lui Nicolae Moscaliuc, care avea drumuri spre Iași. Din păcate, Dragoslav era „mic” și pentru această editură, moldavă... 487 Diogene Gafița, profesor de română la Liceul „ștefan cel Mare”, cel mai mare dintre frații Gafița. Timide preocupări literare În liceu, la „Nicu Gane”, când, Împreună cu Mihai Gafița, a scos revista școlară „Răsărit de soare”, În câteva numere șapirografiate. După ieșirea la pensie, a publicat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ochiul stăpânului Îngrașe vita”. Totul e: să nu strice ce-ai făcut mata. D-na Ungureanu s-a bucurat auzind de d-na Niculescu-Varone, care i-a fost colegă la universitate, la lb. română (D-na Ungureanu are 2 licențe: româna și germana). În ceea ce privește pe denigratorul 638 matale, consolează te: toți i635 Profesor care mi-a urmat la „Galerie”. 636 Poate că profesorul voia să-și aducă aminte de huciuri din scrierile lui Sadoveanu. 637 Pe muzeograf l-am preparat de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
profesorul voia să-și aducă aminte de huciuri din scrierile lui Sadoveanu. 637 Pe muzeograf l-am preparat de mic la franceză; am rugat pe prof. V.G. Popa să-i dea unele materiale folclorice pentru a-și face teza la română la Univ. din Iași. I-am dat ideea ca prin prof. Petru Jitaru, care ar scrie primului secretar la Suceava, l-ar putea aduce de la catedra cu navetă, la „Galerie”. După ce am plecat la Suceava, timp de un an de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
palid, ca un mort, se speria. Căuta să mă Încurajeze. După moartea lui, familia mi-a spus că domnul Popa era convins de trecerea mea În scurt timp la cele veșnice! 640 D-na Eva Popa, soția ilustrului profesor de română, era bolnavă de nervi, producând multă Îngrijorare În jurul ei. 992 Urăm matale și alor matale dragi sănătate și sărbători tihnite. Cu toată amiciția, V. Tempeanu 75 Carte de vizită (Buftea), 17 sept. 1976 Familia și Prof. Dr. Virgil Tempeanu mulțumesc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
al Municipiului Fălticeni, Consiliul Local al Municipiului Fălticeni, 28 decembrie 2001. 16. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași, 2003. 17. Membru al Societății Scriitorilor Bucovineni, Suceava, 2002. 18. Diploma de onoare, conferită de Societatea pentru Cultura și Literatura Româna În Bucovina, pentru valorile cultural istorice promovate asiduu de-a lungul timpului, Rădăuți, aprilie 2010. 19. Premiul I, Crucea de aur a Sfântului ștefan cel Mare, la secțiunea literatură, conferit de Juriul Societății Culturale ștefan cel Mare, Suceava, 2 iulie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
meu Îi ajungea. Îi ajungea, se pare, nu a insistat. Ne-am regăsit la tribună, alături. M-a Întrebat, Înainte de Începerea dezbaterilor, În ce limbă voi vorbi. I-am spus că am pregătit un text În engleză, dar aș prefera româna. Aflasem că sunt În sală câțiva excelenți traducători din română În italiană, ar fi o ușurare să improvizez În voie. Răspunsesem degajat la Întrebare, deși nu eram deloc relaxat. Înainte de a urca la tribună, fusesem acostat, cu un surâs afectuos
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Ne-am regăsit la tribună, alături. M-a Întrebat, Înainte de Începerea dezbaterilor, În ce limbă voi vorbi. I-am spus că am pregătit un text În engleză, dar aș prefera româna. Aflasem că sunt În sală câțiva excelenți traducători din română În italiană, ar fi o ușurare să improvizez În voie. Răspunsesem degajat la Întrebare, deși nu eram deloc relaxat. Înainte de a urca la tribună, fusesem acostat, cu un surâs afectuos și cu brațele larg deschise, de atașatul cultural al României
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Însoțitor, pe care Îl știam vag de la București și care lucra, acum, la Casa di Romania. „În ce limbă veți vorbi?”, mă Întrebase prompt diplomatul. I-am Împărtășit, tot prompt, bucuria de a folosi, În sfârșit, la o Întâlnire internațională, româna. Cei doi concetățeni s-au privit pe furiș și au tăcut. Când m-am depărtat, Cella, care se afla În preajma celor doi, fără ca ei s-o cunoască, l-a auzit pe Însoțitorul diplomatului exprimând, probabil, opinia amândurora: „Ro-mâ-neș-teee?!... Poate să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mai fi căzut la Constanța și în alte părți. La urmă am anunțat că lanțurile robiei legionare au căzut la pământ și că de la acea oră legionarii să îmbrace cămașa verde și să calce stăpâni în țara lor. Mulțumind armatei române care din primul ceas a înțeles chemarea neamului. majoritatea unităților din Brașov netrăgând în legionari, am încheiat urând pentru generalul Antonescu, Conducătorul Statului și pentru Horia Sima, Comandantul Mișcării Legionare și autorul biruinței de azi. Cu aceasta, adunarea și manifestația
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
am fi aprins lumânări, (de sufletul ateului ZOMBI) și am fi cântat ceea ce după 22 decembrie ’89 a devenit imnul național, “Deșteaptă-te române”. Un verb “regulat”, conjugat în clasa a șasea la modul optativ. N.n. - Cântecele patriotice : Deșteptă-te române, Tricolorul, Peal nostru steag, Pui de lei, Voința neamului, Imnul eroilor etc, au fost reintroduse în circuitul repertorial al poporului român în 12 aprilie 1968, la plenara extraordinară a pcr . Pag. 245 - Interviu . Redactorul - Un alt contraargument invocat peiorativ,este
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Teodor Felea, preot greco-catolic. A urmat școala primară (1930-1934) în comuna Iara (județul Cluj). Timp de doi ani (1934-1936) este elev al Liceului „Gh. Barițiu” din Cluj, apoi al Liceului „Regele Ferdinand I” din Turda (1936-1942), avându-l profesor de română pe Teodor Murășanu. Ca elev în ultimele clase de liceu, se numără printre foarte tinerii condeieri cărora învățătorul Vasile Iluțiu, directorul „Gazetei de la Turda”, le încredințează redactarea suplimentului „Gazeta de la Turda pentru tineret” (1940-1943). După bacalaureat se înscrie la Facultatea
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
metoda comparatistă. Pe de altă parte, literatura medievală germană îl provoacă să dea o versiune în românește a poeziei lui Walter von der Vogelweide, text dificil, ale cărui probleme traducătorul le rezolvă cu ingeniozitate și rigoare lexicală. F. transpune în română și romane moderne, între acestea Opiniile unui clovn (1975), Destinul unei cești fără toartă (1986) și Fotografie de grup cu doamnă (1988) de Heinrich Böll, autor pretențios prin oralitatea stilului și sarcasmul vehement al discursului. SCRIERI: Studien zur deutschen Literatur
FORNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287069_a_288398]
-
1993; Bunicul Kennedy, Galați, 1996; Evanghelia lui Barabas, București, 1996; Mireasa tuturor, Piatra Neamț, 1997; Poetus Captivus, Galați, 1999; Meșterii de clopote, București, 1999; Memorialul plăcerii, București, 2000; Strada Plantelor, București, 2001; O noapte cu Patria, pref. Luca Pițu, București, 2001; Româna cu prostii, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 2001; Diapazonul plictisit, Galați, 2002; Mormântul meu se sapă singur, București, 2003. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, „Știri despre mine”, RL, 1987, 29; Gheorghe Grigurcu, Un gheizer liric, RL, 1988, 52; Valentin F. Mihăescu, Nonpoezia
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]