KorAP: Find »[drukola/base=romano-catolic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...172 173 174 175 >

4,365 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

mare autonomie), chiar în contextul presiunilor Vaticanului. Subcapitolul despre proiectul unui cotidian catolic în România, este poate unul din cele mai reușite ale lucrării, prin faptul că autorul demonstrează convingător dorința și încercarea Vaticanului și a unor părți ale comunității romano-catolice de a juca un rol politic în societatea românească, poate chiar de a structura un eventual partid catolic, după model occidental, ca manieră de a maximiza mesajul catolic în spațiul public românesc (continuarea îmi aparține). * * * Chiar făcută la rugămintea autorului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Unire, depistarea eșalonului de utilizatori ai presei catolice românești (publicul căruia i se adresa) și stabilirea (de către Sfântul Scaun) a criteriilor și normelor decisive care făceau ca o publicație să fie considerată catolică. În centrul cercetării noastre se află presa romano-catolică românească, însă pentru a reuși să realizăm o analiză științifico-comparativă, vom face mai întâi o prezentare și o evaluare de ansamblu (generală) a presei catolice din România (care include și presa unită și cea a etniilor catolice minoritare: maghiară, germană

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
epuizeze această temă13. În ultimii ani au apărut lucrări mai consistente sub raportul documentării și al problemelor abordate, fără a se obține nici de această dată o analiză exhaustivă. Studiile menționate anterior nu fac referire în mod direct la presa romano-catolică din diecezele Iași și București sau din România și doar foarte puțin la evoluția internă a catolicismului românesc; ele tratează în special relațiile României cu Vaticanul, dar informațiile oferite sunt utile tezei noastre. Există și lucrări prezintă diverse aspecte ale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-lea, ne oferă multe informații utile. Tot de folos sunt și cărțile apărute la Editura "Presa Bună" în perioada amintită, deoarece de multe ori completează, dezvoltă sau întregesc unele informații prezentate în publicațiile analizate. Referitor la studiile ce vizează presa romano-catolică din diecezele Iași și București, există doar două lucrări: La presse periodique en Roumanie (1936), Jean Georgescu și Cărți și reviste catolice românești în Moldova (2002), Emil Dumea; ambele au însă un pronunțat caracter de crestomație, fără a se intra

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Aplicarea principiilor argumentării și motivării fenomenelor a determinat caracterul nepărtinitor al acestei cercetări. Cadrul cronologic propus este cel al primei jumătăți a secolului al XX-lea. Am ales această perioadă, deoarece începutul veacului coincide cu momentul de debut al presei romano-catolice românești din diecezele Iași și București, iar ultimii ani ai primei jumătăți a secolului reprezintă perioada instaurării regimului comunist în România, care a dus la dispariția forțată a presei catolice din țara noastră. Totuși, pentru a explica unele situații legate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
statele respective și la concepția Bisericii asupra mijloacelor de comunicare și stabilirea raportului acesteia față de stat și societate, în condițiile reașezării sale, odată cu modernitatea). Documentele au provenit din mai multe arhive din țară și străinătate, dintre care menționăm: Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Arhiva Episcopiei Romano-Catolice Iași, Arhiva Institutului Romano-Catolic Iași, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Iași, Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraților Minori Conventuali, Arhiva Congregației de Propaganda Fide și Arhiva

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și stabilirea raportului acesteia față de stat și societate, în condițiile reașezării sale, odată cu modernitatea). Documentele au provenit din mai multe arhive din țară și străinătate, dintre care menționăm: Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Arhiva Episcopiei Romano-Catolice Iași, Arhiva Institutului Romano-Catolic Iași, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Iași, Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraților Minori Conventuali, Arhiva Congregației de Propaganda Fide și Arhiva Secretă a Vaticanului. Am dobândit o perspectivă mult mai clară

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
documentelor publicate, de un real folos au fost: Dumitru Preda (coordonator), România Vatican Relații diplomatice I 1920-1950; Ion Dumitriu- Snagov, România în diplomația Vaticanului 1939-1944; S. Collectanea, Congregatia de Propaganda Fide; Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații; traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, La Romania e la Santa Sede. Documenti dplomatici și altele. Pentru a înțelege ambientul perioadei în care episcop de București a fost Raymund Netzhammer, precum și rolul acestuia în pomovarea presei catolice din România, jurnalul său Episcop în România

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
clar împotriva înființării Arhiepiscopiei și Episcopiei catolice la București și Iași; în sesiunea Sinodului din 17 mai 1883, Melchisedec a prezentat un studiu în care "papismul" era considerat unul dintre cei mai mari dușmani ai Bisericii Ortodoxe, iar înființarea episcopatelor romano-catolice, o parte dintr-un proiect de ocupație religioasă a României de către Vatican 266. Atât primul ministru, Ion C. Brătianu, cât și ministrul Cultelor, Kretzulescu, au dat asigurări că interesele Bisericii Ortodoxe Române nu erau amenințate de înființarea arhiepiscopiei de București

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la nivelul întregii țări. Trebuia să se țină seama de tradițiile existente, dar și de necesitatea consolidării statului național unitar 280. În aceste condiții, problema Concordatului cu Vaticanul a reprezentat pentru politica externă a României un obiectiv prioritar. Situația Bisericii Romano-Catolice din România Mare s-a modificat în mod radical față de perioada anterioară. Dacă înainte de 1918 exista un număr de aproximativ 150.000 de credincioși catolici, după Marea Unire acesta a crescut simțitor. În teritoriul Vechiului Regat, Biserica fusese organizată într-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de "luptă națională", neavând elementele specifice unei prese religioase clasice. O caracteristică generală a tipăriturilor greco-catolice (chiar și a celor strict religioase) a fost aceea a dezvoltării laturii naționale, iar după Marea Unire de apărare a României Mari308. În publicațiile romano-catolice românești au fost prezentate cu precădere teme referitoare la chestiuni spirituale și mai puțin cele ce tratau problematica națională. Au existat publicații românești care apăreau la Viena și Budapesta. Ele informau românii din Transilvania despre realitățile politico-sociale ale vremii și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a atins. Presa minorităților naționale catolice (mai ales cea maghiară din Transilvania) a cunoscut o răspândire și o dezvoltare considerabilă în România Mare. Au fost și diferențe conceptuale în privința mesajului și a viziunii între presa catolică românească de rit latin (romano-catolică) și cea de rit unit (greco-catolică), aceasta fiind mai răspândită, cu puternice sentimente naționale și militând activ pentru apărarea unirii (Unirea poporului, Unirea de la Blaj). Simbolistica titlurilor publicațiilor și instituțiilor de presă catolice nu a fost întâmplătoare ci sugestivă, menită

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
arhidieceza de București II.3.1.1. Publicațiile în limba română Revista Catolică Revista catolică a reprezentat un fenomen cultural 334 de amploare în cadrul Bisericii catolice din România. Această publicație a apărut între anii 1912-1916, la București, sub sigla Arhiepiscopiei Romano-Catolice, fiind o prestigioasă revistă de istorie bisericească. Nicolae Iorga a făcut următoarea apreciere în privința acestei tipărituri: "În Biserica Latină din România s-a produs în ultimele decenii o însemnată mișcare culturală. Studiile adâncite și precise ale parintelui Auner, formarea în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Europă, predicând în 16 țări, însă cel mai mult în România. A decedat pe 20 ianuarie 1940 la Blaj, unde se dusese pentru a ține exerciții spirituale; acolo a și fost înmormântat. A publicat numeroase articole 560 în majoritatea revistelor romano-catolice și greco-catolice din țară. La aceste materiale s-au adăugat și lucrările: Căsătoriile mixte (Iași 1928) și Societatea lui Iisus. Ce sunt iezuiții? (Iași 1930). Dumitru Andrieș (Zacheu). A rămas în memoria credincioșilor și a cititorilor revistelor Lumina creștinului și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a aparținut clerului greco-catolic, sensibil la realitățile societății românești și a venit într-un moment în care tendințele revizioniste maghiare erau în creștere, sesizându-se pericolul extern care putea afecta în primul rând comunitatea greco-catolică și pe catolicii români. Populația romano-catolică, fiind formată din români, maghiari, germani și alte etnii, nu a acționat unitar și nu a dezvoltat un proiect mediatic comun care să exprime același scop, pentru că nu a existat aceeași viziune decât din punct de vedere al mesajului și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mediatic comun care să exprime același scop, pentru că nu a existat aceeași viziune decât din punct de vedere al mesajului și al învățăturii creștine (nu a fost o colaborare strânsă între diecezele de Iași și de București, sau între comunitățile romano-catolice românești de aici, iar între cele cu specific etnic diferit sau rit diferit, colaborarea a fost cu atât mai dificilă contrar dorinței Sfântului Scaun, ce a dorit unificarea comunităților catolice prin presă). Includerea laicilor în proiectul amintit a demonstrat amploarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
abordare diferită a uniților, ce au avut un plan comun în privința dezvoltării presei, principii clare și un scop precis, care se descoperea la finalul parcurgerii unor pași și a adoptării unor măsuri exacte referitoare la presă. Situația existentă în episcopiile romano-catolice de Iași și București a fost alta; nu a existat o unitate, un plan comun și nici o implicare directă a episcopilor. Uniții au așezat într-un context național clar acțiunea care s-a considerat că trebuie demarată prin presă, ca

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
România a fost faptul că cei ce lucrau la acest ziar erau laici și nu preoți, inclusiv directorul și conducătorul său, Theodorian Carada. Ei erau în mare parte greco-catolici, fapt ce a determinat o oarecare tensiune între aceștia și ierarhii romano-catolici din capitală 950. Particularitățile acestui cotidian (în comparație cu celelalte publicații catolice din România) au fost numeroase și au provenit din dorința responsabililor din domeniul mass-mediei din țară (dublată și consfințită prin intervenția Vaticanului și a nunțiului apostolic de la București) de a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și Lugoj) aflate tot sub jurisdicția Sfântului Scaun prin "Congregația De Propaganda Fide". În urma înfăptuirii Marii Uniri, comunitatea catolică (de rit latin și răsăritean) din țară a înregistrat o creștere. Deși era o minoritate confesională (uniți: aproximativ 7,9% iar romano-catolici: în jur de 6,8%) cu afiliere etnică diferită (română, maghiară, germană), ea s-a dovedit activă în spațiul public (inclusiv prin crearea unor instituții de presă și dezvoltarea unor publicații). Această situație existentă pe plan etnic și confesional a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care ne sugerează că totuși cotidianul nu a reprezentat o reușită fapt susținut de afirmațiile episcopului de București Netzhammer, care a acuzat că publicația s-a politizat și s-a transformat în instrument "marghilomanist"). În afară de existența ziarului amintit, majoritatea publicațiilor romano-catolice din România au tratat o tematică religioasă, fără abordarea unor subiecte politice, spre deosebire de unele publicații unite, în care cele două elemente s-au împletit. În lucrarea de față ne-am axat pe analiza tipătiturilor catolice din diecezele de București și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dosar 7/1940, dosar 2/1942, dosar 2/1944, dosar 3/19143, dosar 3/1929, dosar 4/1942, dosar 5/1946, dosar 2/1948, dosar 1/1906-1946, dosar 1/1826-1950, dosar 2/1857-1950, dosar /1950, dosar 15/1877-1959. Arhiva Institutului Romano-Catolic Iași (AITRC Iași), dosar 1/1890, dosar 1/1883, dosar 1/1895, dosar 1/1906, dosar 2/1908, dosar 19/1897-1916, dosar 3/1920, 2/1947. Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC), Fond Președinția Consiliului de Miniștri, 1928, 1932, 1936. ANIC

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC), Fond Președinția Consiliului de Miniștri, 1928, 1932, 1936. ANIC, Fond Casa Regală Ferdinand, 1920-1921. ANIC, Fond Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, dosar 176/1860. Arhiva Parohiei Romano-Catolice Iași (APRC Iași), dosar Corespondență/1862-1939. Arhiva Parohiei Romano-Catolice Izvoarele (APRC Izvoarele), dosar 1/1895-1950. Arhiva Parohiei Romano-Catolice Răchiteni (APRC Răchiteni), dosar 1/1890-1945, dosar 2/1945-1967. Arhiva Congregației De Propaganda Fide (APF), Roma, Prima Serie, Fond Moldavia, volumul 12 și 13. APF, Seconda Serie, Fond Stamperia, volumul 8

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Instrucția Communio et Progressio, Editura Presa Bună, Iași, 2003. Idem, Etica în comunicațiile sociale, Editura Presa Bună, Iași, 2000. Idem, Etica în Internet. Biserica și internetul, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990. Consiliul Pontifical pentru Cultură, Pentru o pastorală a culturii, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Pornografia și violența în mijloacele de comunicare: un raspuns pastoral, Editura

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Idem, Răchiteni. File de monografie istorică, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Biserica și școala. Din istoria operelor sociale catolice în România, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Doboș, Dănuț, Bortoș, Eugen (editori), Parohia Catedralei "Sf. Iosif" din București, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, 2005. Doboș, Dănuț, Despinescu, Anton, Episcopul Anton Durcovici, o viață închinată lui Dumnezeu și Bisericii, Sapienția, Iași, 2002. Doboș, Dănuț, Văcaru, Silviu (coord.), Hălăucești, sat de veche tradiție cultural- religioasă, Sapienția, Iași, 2004. Doboș, Fabian (editor), Săbăoani file

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
București, 1913, pp. 226-243. Idem, "Istoria Bărăției din București", în Pro Memoria, nr. 4/2005, București, 2005, pp. 9-34. Banner, Daniel, "Presa Parohială: Bukarester katholisches sonnatagsblatt", în Parohia Catedralei "Sf. Iosif" din București, Doboș Dănuț Bortoș eugen (editori), Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, 2005, pp. 173-185. Bișoc, Anton, Căsătoria, Editura Serafica, Hălăucești, 1926. Idem, Viața marelui făcător de minuni Sf. Anton de Padua, Editura Serafica, Bacău, 1931. Cantavella, J., Serrano, J.F., Catolicos en la prensa. Concepto y origenes del periodismo confesional

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]