4,463 matches
-
și... Și ce?" "Ai să faci față și de astă dată, draga mea, gândi Melania Lupu. Sânt convinsă." Trecu o mașină. " Mi-ar plăcea să visez, dar nu visez, gândi Doru Matei. Ce departe au rămas toate... Am impresia că sânt în altă lume, pe alt continent." Va trebui să fiu atent, foarte atent, gândi Grigore Popa. Erorile cele mai grave le săvârșim în momentele de panică. Panaitescu, Valerica... Acum se odihnesc... Nu știu dacă nu-i invidiez..." "Adună-ți puterile
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de recul. Șopti cu ochii la sculptor: ― Vă e frică? "Frică? gândi Grigore Popa. Firește. Și mie mi-e frică. Ne e frică totdeauna de ceea ce nu vedem sau nu înțelegem. Nu te poți apăra, nu știi de unde pornește glonțul. Sânt convins că..." ― Hai! Dați-i drumul! Matei își încleștă pumnii. Care din voi i-a aranjat? Sau lucrați cumva împreună? Cum de nu m-am gîndit? ― De ce n-ai fi dumneata criminalul, tinere? Numai pentru că ești dobitoc? "Trebuie să rezist
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
o sticlă de țuică. Și acum să ne gândim încă o dată dacă n-am uitat ceva. Începu să patruleze în sus și în jos cu mâinile la spate. ― Da' știu că ai energie, cucoană! Matei o măsura buimac. Eu unul sânt praf! Bătrâna râse cochet. ― Sînteți gentil... Deci, Valerica a plecat de dimineață la serviciu. Și-a luat va să zică paltonul, geanta, șoșonii. Cheile, banii, tichetele pentru autobuz, ochelarii de lucru. Pe acestea în orice caz nu le vor găsi în odaia
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
citi printre dinți. ― ... așa..."în veci neconsolați, Melania, Grigore, Valerica, Doru..." ― Hm, făcu Popa. Nu-i plăcea să-și vadă numele acolo, pe fâșia de mătase lucioasă. Putea fi un semn rău. Chema parcă nenorocirea. ― E superbă, conchise Melania Lupu. Sânt absolut sigură că va face o impresie admirabilă. * Mașina se opri în fața cimitirului. Cristescu aruncă țigara și-l luă de braț pe locotenentul Azimioară. Pășeau pe aleea largă străjuită de bănci. ― Mă deprimă îngrozitor atmosfera, spuse încet maiorul. Arătă spre
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
sosească. Privea atât de fix grupul, încît simți gemi care-i înțepa ochii. ― Ție nu ți se pare curioasă chestia asta? ― În ce sens? se interesă Azimioară. Maiorul își arcui sprâncenele. ― Am mai văzut eu vecini cumsecade, dar indivizii ăștia sânt de-a dreptul formidabili. Pur și simplu mă depășesc. Locotenentul își aranjă fularul. Din cauza frigului, se umezise în dreptul gurii. Nu răspunse. Avea impresia că, pe undeva, Cristescu exagerează cu suspiciunile. Erau niște amărâți care se considerau obligați să-i aducă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
N-ai idee câte animozități se nasc între colocatarii aceluiași apartament. ― Depinde de vecini. Maiorul începu să rîdă: ― Nu trebuie să te uiți de două ori la Popa ori la domnișoara Scurtu ca să-ți dai seama ce fel de vecini sânt și cam în ce relații se aflau cu boemii Panaitescu ori cu sculptorul. Și totuși iată-i comandând o coroană magnifică ― o vezi? acolo lângă coloană ― suportând cheltuielile de înmormîntare. ― Poate că aveți dreptate. ― E mult! Prea mult... ― Fiți convins
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
îndreptară spre ieșire. Bătrâna continua să vorbească, înșirînd banalități convenționale. ― E atât de trist pentru noi toți! Ne obișnuiserăm împreună. Cred că ați trăit și dumneavoastră astfel de momente. Uiți tot ce-a fost neplăcut și rămân doar amintirile frumoase. ― Sânt convins... Matei dârdâia lângă Azimioară. I se auzea clănțănitul dinților. ― A naibii vreme! Acu' și-a găsit și ăsta să... Întâlni privirea Melaniei Lupu și amuți. " Ori e îngrozitor de obosit, epuizat, își zise locotenentul, ori e într-adevăr bolnav." ― În locul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
disperare lacomă. ― Nu credeam că mi-e așa foame... Trase un gât lung din sticla de coniac atunci desfăcută și continuă: Mă așteptam să diger ceva mai de soi la parastasul lui Panaitescu. În fine, merge și asta... Cel puțin sânt liniștit! ― Oricum puteați fi liniștit, domnule Matei. ― Mă îndoiesc că Panaitescu și Valerica sânt de aceeași părere, acolo... Vărsă un pic de alcool: Să le fie țărâna ușoară. Făcuseră cumpărături înainte de a se întoarce acasă. Fiecare își păzise pachetele, iar
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
-i obișnuit cu mesele încropite. Isprăvi primul și făcu hârtiile ghemotoc. Respiră adânc apoi aprinse o țigară. ― Tinere! spuse Popa cu gura plină, înghiți și arătă spre scrin: Uită-te dacă mai sânt acolo... ― Asta ar mai lipsi! ― Firește că sânt îi asigură Melania Lupu. ― Îmi place să mă conving. Doru Matei lăsă țigara în scrumieră. Declanșă mecanismul ascunzătorii, scoase cele două pânze și le desfăcu. ― E în regulă? ― Mda... Pune-le la loc. Sculptorul începu să râdă. Popa nu-l
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
greșeală, repetă Melania Lupu. I-am spus maiorului că Valerica a plecat de dimineață la birou. ― Ei și? ― Răspundem noi de ce i se putea întîmpla pe drum!? Melania Lupu zâmbi nervos: ― Ei știu că nu a plecat. Locuința e supravegheată. Sânt convinsă că e! Da... O greșeală de neiertat. Comisese de fapt două. CAPITOLUL VIII INEGALABILA MELANIA LUPU COMITE ERORI ― Luați loc, vă rog. Melania Lupu îi indică amabilă un scaun, apoi scotoci în poșeta lăsată pe marginea scrinului și scoase
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mișcările. Bătrâna se apropie de odaia Valericăi Scurtu. Bătu discret, așteptând câteva clipe cu urechea lipită de ușă, apoi bătu mai insistent. Privi contrariată spre maior și chemă cu glas tare. ― Valerica! Dormi, draga mea ? Valerica! întoarse o față speriată. Sânt extrem de derutată, nu știu ce să cred... ― Încercați ușa, propuse calm maiorul. ― Sigur... e o idee. Melania Lupu apăsă pe clanță. În odaie era întuneric. Lumina din hol căzu pe divan. Se vedeau cuvertura de pluș și ruloul de la capăt. ― Extraordinar! suflă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
orice împrejurări: o broască de proveniență străină, două zăvoare pe dinăuntru și, deși n-am verificat, pariez că și frigiderul e închis cu cheia. Melania Lupu își îndreptă părul la tâmple. Obrajii îi ardeau. ― Domnule maior, îmi pare extrem de rău, sânt o grămadă de amănunte fără explicație. ― Credeți? ― Presupun că există vreuna, desigur, dar mie nu-mi trece prin minte. Și firește, toate acestea se îndreaptă împotriva mea, a lui Doru, a domnului Popa. Ne suspectați fără... Își înghiți lacrimile: Fără ca
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
firește, toate acestea se îndreaptă împotriva mea, a lui Doru, a domnului Popa. Ne suspectați fără... Își înghiți lacrimile: Fără ca eu... Vreau să spun că lucrul acesta nu mă jignește. Știu că așa trebuie. Vă rog însă să mă credeți. Sânt o femeie în vârstă. Mă aflu... mă aflu mai aproape de mormânt decât aș fi dispusă s-o recunosc. Poate la câțiva pași... Vă dau cuvântul meu de onoare că nici eu, nici ceilalți nu l-am ucis pe Panaitescu ori
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fără să anunțe pe nimeni, fără să lase o vorbă... ― Sugestie? Cel mult o opinie... ― Să zicem. Deci mi-e greu să-mi închipui că a fugit în capot și în palton. N-a uitat să-și ia carnetul cec ― sânt convins că avea unul ― dar a uitat în schimb să-și pună o rochie. Mi-amintesc că m-a primit într-un capot alb. În dulap nu-l văd, nu-i nici în baie și nici aici pe cuierul din spatele
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
avea unul ― dar a uitat în schimb să-și pună o rochie. Mi-amintesc că m-a primit într-un capot alb. În dulap nu-l văd, nu-i nici în baie și nici aici pe cuierul din spatele dulapului, unde sânt convins că-l ținea ca să-l aibă la îndemînă. Sper că am fost destul de limpede. "A doua greșeală", gândi Melania Lupu. Pe chipul ei nu se citea nimic. CAPITOLUL IX OMUL CARE NU UITĂ NIMIC ― Dacă nu aveți nimic împotrivă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
luat lenjerie și haine pentru un concediu. ― Nici la Carlo Ponti când i s-au furat cele treizeci și șase de costume nu s-a cunoscut. E contabil, știe să prețuiască banul. Se uită în jur și începu să râdă. Sânt teribili... Cei șase locatari își împărțiseră bucătăria folosind o formulă inedită. Paravane înalte de carton presat despărțeau spații de circa doi metri pătrați unde abia încăpeau o mașină de gătit, o măsuță pliantă, câteva rafturi pentru vase. Cristescu bănuia că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cine nu te aștepți... ― Uluitor!! ― Tot domnul Matei presupunea că... În fine, fiind un tip violent și ranchiunos, excesiv de dur... Grigore Popa tremura de indignare. ― E un ticălos! ― Dumneavoastră îl cunoașteți mai bine... ― Un ticălos, un obsedat sexual! Orgiile lui sânt de pomină! A ajuns să ne cunoască tot cartierul. Întrebați vecinii! Urlă de nebun, în puterea nopții, la fereastra deschisă, cu un topor în mînă: "O chema Margot! Ce mult am iubit-o!" Animalul ăsta își îngăduie să vorbească despre
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
șapte guvernante! Se ruga de mine... Iliant! Așa-i chema! Alegeți, Grigoriță! Care-ți place ție! Alegeți! ― Tțțț! Și dumneavoastră nimic! ― Firește! M-am conservat, adică, pentru Miss Scurtu. Maiorul începu să râdă. ― Probabil au glumit... ― Ce glume, domnule? Astea sânt glume? ― Apropo de Doru Matei, spuneați că a iubit-o pe una, Margot... Bătrânul își șterse fruntea. Transpirase de enervare. ― Eu spuneam? El spunea! Un escroc! Ademenește vagaboande, și dacă se găsește vreuna care n-are chef să-și dea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ține în baie, sub cadă. Făcu câțiva pași spre ușă. ― Lăsați, vă cred... ― Să-i vedeți recuzita! Ce teatru! Ce Tănase! Și-a confecționat uite așa un teanc ― arată cu mâinile ― de bancnote. Hârtie, domnule! Hîrtie! Doar prima și ultima sânt sute. Le leagă cu elastic, bagă într-o servietă o sticlă în așa fel încît să se vadă gâtul astupat cu un ciocălău, vin de țară adică, și pleacă la vânătoare prin Consignația. Întâlnești acolo tot felul de maimuțe. Ochește
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și bacșișul chelnerului. ― Uluitor. Bătrânul scuipă într-o parte. ― Ăsta-i bărbat?! Și ăsta își îngăduie... Cristescu îl întrerupse: ― Aș vrea să mă uit puțin prin agenda dumneavoastră. Dacă-mi permiteți... Grigore Popa se ghemui în balansoar. Îl privi întunecat: ― Sânt chestiuni personale, intime, aș zice, care nu interesează pe nimeni. ― Vă asigur că voi trece peste ele. Bătrânul ezită, apoi scoase cu o mișcare silită din buzunarul de la piept altă agendă. Cristescu o răsfoi distrat (conținea notații lapidare: 16 noiembrie
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
preocupărilor, meticulozitatea ranchiunoasă cu care își alimenta inimiciții de-acum câteva decenii, fleacuri fără importanță, de genul: "M. S. ― 68 de ani, colonel pensionar, doi fii etc. a declarat public la 12 februarie 1934, în barul Cazinoului din Sinaia că sânt un impostor de-o incapacitate monumentală. Nota bene: printre asistenți se afla generalul de brigadă Miclan de la Statul-Major. Sânt convins că nepromovarea mea cu ocazia avansărilor din mai. Sau: "C. T. ― avocat etc. a determinat-o pe doamna Ana Muzicescu să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
68 de ani, colonel pensionar, doi fii etc. a declarat public la 12 februarie 1934, în barul Cazinoului din Sinaia că sânt un impostor de-o incapacitate monumentală. Nota bene: printre asistenți se afla generalul de brigadă Miclan de la Statul-Major. Sânt convins că nepromovarea mea cu ocazia avansărilor din mai. Sau: "C. T. ― avocat etc. a determinat-o pe doamna Ana Muzicescu să mă șteargă de pe lista invitaților la Revelion (1929). Chestiune de importanță capitală pentru mine, căci era singura posibilitate de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să mă convingeți că vă notați fiecare pas. ― Exact. ― Dar dacă ați omis conștient câte ceva? ― Mă jigniți! Mă jigniți profund! ― Dacă nimic din ceea ce ați scris nu e adevărat? ― Extraordinar! Aveți cuvântul... Cristescu șopti cu ochii pierduți în gol. ― Inutil! Sânt convins că ați scris adevărul. Din punct de vedere al complexului psihic, sînteți un om în stare de orice. Mă îngrozesc pur și simplu! ― N-ar fi cazul, având în vedere ceea ce profesați. Maiorul aprinse o țigară. Degetele îi tremurau
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Popa, ar trebui să mă supere. Maiorul schiță un gest de oboseală. ― Ce importanță are... În orice caz, nu asta am intenționat. ― Ar fi trebuit să mă supăr, repetă încăpățînat bătrânul. Dar nu mă supăr pentru că n-ați înțeles nimic. Sânt un om sever. Sever în primul rând cu mine însumi. ― Probabil că eu nu cunosc noțiunea... ― O ironie ieftină care nu vă onorează, iar pe mine nu mă atinge. Am crescut într-o casă unde, înainte de toate, mi s-a
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
posesia acestor "aiureli", Miliția i-ar fi depistat pe borfașii dumneavoastră în mai puțin de 24 de ore... Și acum să ne întoarcem la domnișoara Scurtu, când ați văzut-o ultima oară? Matei se ridică nervos. ― Aseară... Cred că aseară. Sânt un om distrat. Nu dau atenție celor ce se întîmplă dacă nu mă interesează direct. Pe lângă Valerica Scurtu, mai ales, trec ca pe lângă o mobilă. M-am obișnuit să n-o văd. Sîntem mulți, fiecare are programul lui. Să zicem
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]