4,832 matches
-
26 noiembrie, la Srem în Voivodina, a fost proclamata unirea Muntenegrului cu Șerbia. La 1 decembrie 1918, la Belgrad a fost proclamata unirea Regatului Șerbiei cu Statul Sârbilor, Croaților și Slovenilor în cadrul Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor. În 1929, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor a primit numele de Regatul Iugoslaviei. Regatul Muntenegrului a fost obligat să înceteze operațiunile militare în 1916, când trupele austro-ungare au ocupat în totalitate teritoriul țării. În ianuarie 1916, după ce austro-ungarii au ocupat capitala Cetinje, delegațiile muntenegreană
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
a fost țară care a suferit cele mai multe pierderi și distrugeri în timpul luptelor din Balcani. Țară a fost devastată iar economia a intrat în declin. Luptele de pe frontul din Balcani s-au dus pe teritoriile Muntenegrului, Greciei, Bulgariei și Albaniei. Suferințele sârbilor au început încă din toamna anului 1914. Din cauza faptului că toți bărbații în putere erau în armată, semănaturile de toamnă au fost întârziate, sau nu au fost făcute. A urmat criză de alimente. Prețul pâinii a crescut exponențial la oraș
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
fiind Uniunea Națională Agrara Bulgară și Partidul Comunist Bulgar. După război, Bulgaria a fost obligată să plătească despăgubiri de război în bani și mărfuri. Primul Război Mondial a provocat pierderi uriașe tuturor statelor din Balcani. De exemplu, pierderile totale ale sârbilor s-au cifrat la 6 miliarde franci francezi. Războiul din Balcani a produs cele mai grele pierderi umane Șerbiei și Muntenegrului. În timpul luptelor, sute de mii de civili au fost uciși, au plecat în refugiu sau și-au pierdut averea
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
mii de civili au fost uciși, au plecat în refugiu sau și-au pierdut averea. Primele crime împotriva civililor au apărut în timpul ofensivei austriece în Șerbia din august 1914. Soldații austro-ungari s-au dedat la jafuri și violențe împotriva civililor sârbi. După declanșarea ofensivei austro-germane din toamna anului 1915, civilii sârbi s-au retras odată cu armata, temându-se de cruzimea ocupantului, cruzime dovedită cu un an în urmă. Primii care și-au părăsit casele au fost locuitorii capitalei Belgrad, urmați de
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
sau și-au pierdut averea. Primele crime împotriva civililor au apărut în timpul ofensivei austriece în Șerbia din august 1914. Soldații austro-ungari s-au dedat la jafuri și violențe împotriva civililor sârbi. După declanșarea ofensivei austro-germane din toamna anului 1915, civilii sârbi s-au retras odată cu armata, temându-se de cruzimea ocupantului, cruzime dovedită cu un an în urmă. Primii care și-au părăsit casele au fost locuitorii capitalei Belgrad, urmați de cei din orașele mai mici și din sate. Coloanele în
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
Probabil nu este prima zi în care zac aici, deoarece chipurile lor sunt deja desfigurate de mușcăturilor animalelor sălbatice de pradă, iar ochii le-au fost ciuguliți demult de ciori”. Antanta a reușit să evacueze aproximativ 150.000 de civili sârbi pe insula Corfu. Chiar și aici, refugiații au continuat să moară de boli sau de foame, la sfârșitul războiului existând 10.000 de orfani. Partizanii sârbi și muntenegreni au dus o luptă neîntreruptă cu trupele de ocupație. Civilii rămași în
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
10.000 de orfani. Partizanii sârbi și muntenegreni au dus o luptă neîntreruptă cu trupele de ocupație. Civilii rămași în țară s-au răsculat în mai multe rânduri împotriva forțelor străine. Odată cu reluarea ofensivei aliate împotriva forțelor Puterilor Centrale, civilii sârbi au luat parte activă la lupta pentru alungarea inamicului de pe pământul țării. După izbucnirea războiului, în rândurile armatei austriace din Balcani au avut loc dezertări dese. În timpul campaniei din 1914, 35.000 de soldați slavi (sârbi, croați, cehi, sloveni, slovaci
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
forțelor Puterilor Centrale, civilii sârbi au luat parte activă la lupta pentru alungarea inamicului de pe pământul țării. După izbucnirea războiului, în rândurile armatei austriace din Balcani au avut loc dezertări dese. În timpul campaniei din 1914, 35.000 de soldați slavi (sârbi, croați, cehi, sloveni, slovaci) dar nu numai, au dezertat din armată austro-ungară. Un mare număr dintre aceștia au ajuns să lupte în rândurile trupelor sârbe și mai apoi au luptat împotriva forțelor Puterilor Centrale. Această problemă a existat însă și
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
mare număr dintre aceștia au ajuns să lupte în rândurile trupelor sârbe și mai apoi au luptat împotriva forțelor Puterilor Centrale. Această problemă a existat însă și în rândurile armatei sârbe. Macedonenii, care au fost obligați să lupte de partea sârbilor, considerau că războiul îi privește în primul rând pe aceștia din urmă și au încercat să scape de recrutarea obligatorie, iar odată mobilizați, au preferat să dezerteze sau să se predea. Datorită acestui fapt, comandamentul sârb a încercat să-i
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
Balcani, iar împreună cu fotograful rus Samson Chernov au filmat lupta de la Sirmia și lupta pentru Zemun, în septembrie 1914. Cu toate acestea, după ce teritoriul Șerbiei a fost ocupat, studioul de filmare a încetat complet să mai funcționeze. Întreaga epopee a sârbilor între 1915-1916 a fost acoperită de un scurt metraj, filmată de cameramani străini. În 2009, regizorul sârb Srdjan Dragoevici a regizat filmul „Sf. Gheorghe doborând balaurul”. Acest film a devenit unul din cele mai costisitoare filme produse în Șerbia cu
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
septembrie 1914. Cu toate acestea, după ce teritoriul Șerbiei a fost ocupat, studioul de filmare a încetat complet să mai funcționeze. Întreaga epopee a sârbilor între 1915-1916 a fost acoperită de un scurt metraj, filmată de cameramani străini. În 2009, regizorul sârb Srdjan Dragoevici a regizat filmul „Sf. Gheorghe doborând balaurul”. Acest film a devenit unul din cele mai costisitoare filme produse în Șerbia cu un buget de aproximativ 5 milioane de euro. Acțiunea filmului se desfasoara într-un sat sârb în
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
Pentru acest scop, au fost implicate figurile literare din Bulgaria. În 1916, celebrul poet bulgar Ivan Vazov a publicat o colecție de poezii intitulată „Cântece de Macedonia”. Autoritățile bulgare au folosit aceste versuri că un mijloc de luptă ideologică împotriva sârbilor. Cu toate acestea, operele lui Vazov au fost ulterior condamnate.
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
Ungariei, guvernul de la Budapesta a început colonizarea acolo a secuilor bucovineni. Colonizarea secuilor din Bucovina pe teritoriul comitatului Bačka (smuls de la Iugoslavia) a fost parte a politicii de întărire a comunității maghiare locale, ca o contrabalansare la colonitărilor sârbești (cu sârbi din vechea Serbie) întrepreinse de guvernul de la Belgrad intre 1918 și 1941. Majoritatea comunității secuiești din Bucovina (de 13.200 de persoane) a plecat din România și, în temeiul tratatului dintre Ungaria și România, secuii au pierdut cetățenia română și
Secuii din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/319058_a_320387]
-
întemeiata posibil între secolele X și XVII de către pastorii români stabiliți atunci la granița dintre Moravia și regatul Ungariei. Cronicarul bizantin Ioannis Skilițes relatează un schimb de populații între Imperiul Bizantin și regatul Moraviei în anul 976: o parte din Sârbii albi din Lusacia (ai căror descendenți actuali sunt sorabii din răsăritul Germaniei) au fost autorizați să se stabilească în bazinul râului Margos (afluent al Dunării de atunci denumit Morava), în locul românilor vlahi care trăiseră aici până atunci, dar care se
Vlahia Moravă () [Corola-website/Science/319070_a_320399]
-
fost lăsat să facă față provocărilor economic și politic. În anii 1980, albanezii din Kosovo au cerut ca provincia autonomă să primească statut de republică, prin declanșarea de proteste în 1981. De-a lungul decadei, tensiunile etnice dintre albanezi și sârbii din Kosovo au rămas ridicate, astfel opoziția sârbilor din Iugoslavia față de autonomia provinciilor a crescut dar și față de sistemul ineficient al consensului la nivel federal, fiind o piedică pentru interesele sârbilor. În 1987, Slobodan Milošević a ajuns la putere în
Destrămarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/315573_a_316902]
-
politic. În anii 1980, albanezii din Kosovo au cerut ca provincia autonomă să primească statut de republică, prin declanșarea de proteste în 1981. De-a lungul decadei, tensiunile etnice dintre albanezi și sârbii din Kosovo au rămas ridicate, astfel opoziția sârbilor din Iugoslavia față de autonomia provinciilor a crescut dar și față de sistemul ineficient al consensului la nivel federal, fiind o piedică pentru interesele sârbilor. În 1987, Slobodan Milošević a ajuns la putere în Șerbia și printr-o serie de manevre populiste
Destrămarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/315573_a_316902]
-
De-a lungul decadei, tensiunile etnice dintre albanezi și sârbii din Kosovo au rămas ridicate, astfel opoziția sârbilor din Iugoslavia față de autonomia provinciilor a crescut dar și față de sistemul ineficient al consensului la nivel federal, fiind o piedică pentru interesele sârbilor. În 1987, Slobodan Milošević a ajuns la putere în Șerbia și printr-o serie de manevre populiste a obținut controlul de facto asupra Kosovo, Voivodina și Muntenegru, reușind să dobândească un mare sprijin din partea sârbilor pentru a-și urmări politică
Destrămarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/315573_a_316902]
-
fiind o piedică pentru interesele sârbilor. În 1987, Slobodan Milošević a ajuns la putere în Șerbia și printr-o serie de manevre populiste a obținut controlul de facto asupra Kosovo, Voivodina și Muntenegru, reușind să dobândească un mare sprijin din partea sârbilor pentru a-și urmări politică de centralizare. Intereselor lui Milošević i s-au opus liderii partidelor din Slovenia și Croația care solicitau o democratizare mai mare a țarii ca urmare a Revoluțiilor din 1989 din Europa de Est. În 1990, Liga Comuniștilor
Destrămarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/315573_a_316902]
-
România. Artistul a realizat mai multe peisaje, unele având chiar unul sau mai multe personaje ca în "La portiță, Copil la fântână, La marginea apei, Copil în soare, Către sat, Curtea, Femeie croșetând, În piața Sfântul Anton, La Obor, La sârbi, La târguit" etc. În toate acestea, artistul a reprezentat sugestia mișcării folosind o tehnică liberă, reușind compoziția nu numai prin raporturile dintre formă și atmosferă, ci a înfățișat senzația de răcoare și căldură raportată la orele zilei. Alături de Nicolae Vermont
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
adus valențele binecunoscute curentului. Armoniile pe care s-a bazat artistul sunt când pline de exuberanță și vervă, când sobre, în funcție de subiectele alese. Unul dintre cele mai strălucitoare peisaje pe care le-a realizat Apcar Baltazar este cel intitulat "La sârbi". Pictura a fost expusă în anul 1909 la expoziția organizată de către Tinerimea artistică și a purtat numele de "În zi de sărbătoare". Lucrarea se află astăzi la Muzeul Zambaccian din București. Imaginea a avut ca model de inspirație un peisaj
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
și a purtat numele de "În zi de sărbătoare". Lucrarea se află astăzi la Muzeul Zambaccian din București. Imaginea a avut ca model de inspirație un peisaj aflat la marginea orașului, unde locuiau cultivatorii de zarzavaturi cunoscuți sub numele de "sârbi". În tablou este înfățișat un grup de femei precedate de o fetiță și urmate de un prichindel de fată. Ele se deplasează spre o ulicioară aflată între casele cu garduri de uluci și cu acoperișuri de stuf negricios. În spatele caselor
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Ravici a considerat însă că lucrarea "... n-are armonia coloristică între fond și figură, fondul absolut galben al cetăților tratat pete-pete... negăsindu-și... complementarul său ca valoare coloristică pentru figura lui Cristos". Ravici i-a lăudat în schimb tabloul "La sârbi". Similar lui Ravici a fost și Léo Bachelin pentru care "...Apcar Baltazar pare că este un pictor modern scăpat de la ultima expoziție secesionistă de la Viena. Cristosul lui cu profilul și gestul vulgar plângând pe Ierusalimul făcut din pete galbene îngrămădite
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
lui cu profilul și gestul vulgar plângând pe Ierusalimul făcut din pete galbene îngrămădite pe o masă luminoasă mă lasă nedumerit, cu toată antiteza puternică și totuși prea ușoară care există între culorile fondului și ale figurei. Prefer tabloul „La sârbi”..." Pentru tripticul "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul" nu au fost prea multe analize critice în acea vreme. El a fost expus în anul 1908, la expoziția concurs la care Apcar Baltazar a participat pentru ocuparea unui post la catedra de pictură
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
și pictor. El a urmărit și potrivirea dintre ansamblul unei lucrări și rama ei. Câteva dintre operele lui poartă și astăzi rame concepute și create de el, așa sunt tablourile "Domnița Ruxandra, Oștean din vremea lui Ștefan cel Mare, La sârbi" și "Moartea lui Lumânărică". Debutul lui Apcar Baltazar în critica de artă a coincis cu începutul unei noi faze în dezvoltarea artei, în emanciparea gustului și nu în ultimul rând în conștiința critică. Operele lui Nicolae Grigorescu și Ion Andreescu
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
înființat după Primul război mondial la Conferința de Pace de la Versailles din 1919. Cu toate acestea, pe plan intern Regatul Șerbiei a încetat să mai existe în 1918, cănd împreună cu Regatul Muntenegrului s-au unit cu Statul slovenilor, croaților și sârbilor pentru a fondă Regatul sârbilor, croaților și slovenilor. Regatul a luptat câteva războaie, printre care și Războiul sârbo-bulgar din 1885, Războaiele balcanice din 1912-1913 ( Primul război balcanic în 1912-1913 și Al doilea război balcanic în 1913). A câștigat prima victorie
Regatul Serbiei () [Corola-website/Science/315688_a_317017]