4,882 matches
-
cvintuplii campioni și . [[Jocurile Olimpice de vară din 1952]] au avut loc la Helsinki. Alte competiții sportive importante desfășurate în Finlanda au fost [[Campionatul Mondial de Atletism din 1983]] și . Alte sporturi practicate de finlandezi în scop recreativ sunt , , joggingul, ciclismul, schiul și fotbalul. Acesta din urmă este cel mai practicat sport de echipă după numărul de jucători legitimați, popularitatea sa fiind în permanentă creștere. Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Finlanda: Orașe [[Categorie:Pagini peste 100K]] [[Categorie
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
gen din țară, și prezintă evoluția unor sporturi consacrate în oraș. În perioada comunistă se organizau universiade, daciade la care participau obligatoriu și sportivii brașoveni. Astăzi, infrastructura Brașovului permite practicarea unor sporturi diverse precum: fotbal, rugby, tenis, ciclism, handbal, planorism, schi, patinaj, alpinism, paintball, bowling, înot, tir, baschet, arte marțiale, echitație, volei sau gimnastică de întreținere. Nici sporturile la masă nu au fost uitate: ruletă, cărți (mai ales în cazinouri), biliard sau tenis de masă. În fiecare an, în preajma zilei de
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Regata de yahting de la Jocurile Olimpice de Vară din 1980 (desfășurate la Moscova) s-a ținut în capitala estonă Tallinn. După redobândirea independenței în 1991, Estonia a participat la toate Olimpiadele și a câștigat majoritatea medaliilor la atletism, haltere, lupte și schi fond. Lista sportivilor estoni celor mai cunoscuți îi cuprinde pe luptătorii Kristjan Palusalu, Voldemar Väli și Georg Lurich, pe schiorii Andrus Veerpalu și Kristina Šmigun-Vähi, pe decatlonistul Erki Nool, pe jucătoarea de tenis Kaia Kanepi, pe cicliștii Jaan Kirsipuu și
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
de a lungul anilor. Revolta a fost terminată de autoritățile comuniste rapid și brutal - mulți dintre participanți fiind închiși și persecutați. Lupeniul este punctul de plecare pentru orice turist care vrea să ajungă pe vârful Straja sau pe pârtiile de schi din Straja - existând și mijloace de transport pe cablu în acest sens. Cum ajungeți în Lupeni: Lupeniul se află la 9 km distanță de stațiunea Straja. Straja este o stațiune în plină dezvoltare și tot mai cunoscută în țară datorită
Lupeni () [Corola-website/Science/296989_a_298318]
-
Peștera, sau se mai poate practica așa-numitul "bird watching", în Prăpastiile Zărneștiului sau în împrejurimi. Datorită climei, dar mai ales a poziției geografice a orașului, în Zărnești se pot practica o serie de sporturi cum ar fi fotbalul, alpinismul, schiul, motocrosul, mountainbiking, ș.a. Zărneștiul este cunoscut în principal datorită alpinismului care a fost o lungă perioadă de timp un sport consacrat pentru oraș prin câștigarea de către sportivii zărneșteni de la clubul Torpedo a multor concursuri de profil. Poate tot la fel de consacrat
Zărnești () [Corola-website/Science/296995_a_298324]
-
km și o lățime de 35 km. În anii '40, la Borșa se făceau pregătiri pentru organizarea Olimpiadei de Iarnă din anul 1948. Mai exact s-au investit aproximativ echivalentul a 100 milione euro azi, pentru construirea de părții de schi, locuri de cazare, restaurante, instalații de transport pe cablu, patinuare, etc. S-a construit cea mai mare trambulina de sărituri cu schiurile numită Tighina, pârtia de schi Olimpia, centrală electrică, cabane de schi, Hotel Sport Olimpia Stibina. S-au organizat
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
1948. Mai exact s-au investit aproximativ echivalentul a 100 milione euro azi, pentru construirea de părții de schi, locuri de cazare, restaurante, instalații de transport pe cablu, patinuare, etc. S-a construit cea mai mare trambulina de sărituri cu schiurile numită Tighina, pârtia de schi Olimpia, centrală electrică, cabane de schi, Hotel Sport Olimpia Stibina. S-au organizat în anii '40 mai multe concursuri de schi și sărituri cu schiurile la care au participat sportivi din Germania, Norvegia, Ungaria, România
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
investit aproximativ echivalentul a 100 milione euro azi, pentru construirea de părții de schi, locuri de cazare, restaurante, instalații de transport pe cablu, patinuare, etc. S-a construit cea mai mare trambulina de sărituri cu schiurile numită Tighina, pârtia de schi Olimpia, centrală electrică, cabane de schi, Hotel Sport Olimpia Stibina. S-au organizat în anii '40 mai multe concursuri de schi și sărituri cu schiurile la care au participat sportivi din Germania, Norvegia, Ungaria, România, etc. Datorită faptului că frontul
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
euro azi, pentru construirea de părții de schi, locuri de cazare, restaurante, instalații de transport pe cablu, patinuare, etc. S-a construit cea mai mare trambulina de sărituri cu schiurile numită Tighina, pârtia de schi Olimpia, centrală electrică, cabane de schi, Hotel Sport Olimpia Stibina. S-au organizat în anii '40 mai multe concursuri de schi și sărituri cu schiurile la care au participat sportivi din Germania, Norvegia, Ungaria, România, etc. Datorită faptului că frontul de est din timpul celui de
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
pe cablu, patinuare, etc. S-a construit cea mai mare trambulina de sărituri cu schiurile numită Tighina, pârtia de schi Olimpia, centrală electrică, cabane de schi, Hotel Sport Olimpia Stibina. S-au organizat în anii '40 mai multe concursuri de schi și sărituri cu schiurile la care au participat sportivi din Germania, Norvegia, Ungaria, România, etc. Datorită faptului că frontul de est din timpul celui de al doilea război mondial s-a mutat în Pasul Prislop, s-au întrerupt lucrările și
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
S-a construit cea mai mare trambulina de sărituri cu schiurile numită Tighina, pârtia de schi Olimpia, centrală electrică, cabane de schi, Hotel Sport Olimpia Stibina. S-au organizat în anii '40 mai multe concursuri de schi și sărituri cu schiurile la care au participat sportivi din Germania, Norvegia, Ungaria, România, etc. Datorită faptului că frontul de est din timpul celui de al doilea război mondial s-a mutat în Pasul Prislop, s-au întrerupt lucrările și organizarea de concursuri, iar
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
un vis. Oamenii care au pus sufletul și umărul la realizarea acestei investiții: Déván István - Directorul proiectului (maghiar) Szent-Györgyi Albert - Laureat în 1937 al Premiului Nobel - finanțator al proiectului (maghiar de origine română) Herbert Heiss - specialist în amenajare părții de schi (german) Benedek Frigyes - arhitectul proiectului (maghiar) Iglóiné Eleőd Anikó - prima concurență la schi coborâre (maghiară) Flaviu Jurcă - prefect al județului Maramureș și susținător al proiectului (român) Stanislaw Marusarz - constructorul trambulinei de sărituri cu schiurile (polonez) Sepp Weiler - câștigătorul primului concurs
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
Déván István - Directorul proiectului (maghiar) Szent-Györgyi Albert - Laureat în 1937 al Premiului Nobel - finanțator al proiectului (maghiar de origine română) Herbert Heiss - specialist în amenajare părții de schi (german) Benedek Frigyes - arhitectul proiectului (maghiar) Iglóiné Eleőd Anikó - prima concurență la schi coborâre (maghiară) Flaviu Jurcă - prefect al județului Maramureș și susținător al proiectului (român) Stanislaw Marusarz - constructorul trambulinei de sărituri cu schiurile (polonez) Sepp Weiler - câștigătorul primului concurs de sărituri cu schiurile (german) Heinrich Klopfer - săritor cu schiurile (german) Kovács László
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
Heiss - specialist în amenajare părții de schi (german) Benedek Frigyes - arhitectul proiectului (maghiar) Iglóiné Eleőd Anikó - prima concurență la schi coborâre (maghiară) Flaviu Jurcă - prefect al județului Maramureș și susținător al proiectului (român) Stanislaw Marusarz - constructorul trambulinei de sărituri cu schiurile (polonez) Sepp Weiler - câștigătorul primului concurs de sărituri cu schiurile (german) Heinrich Klopfer - săritor cu schiurile (german) Kovács László - proprietarul mai multor cabane de schi din acea vreme (român) Kilvády Györgyike - schioare ( maghiară) Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
arhitectul proiectului (maghiar) Iglóiné Eleőd Anikó - prima concurență la schi coborâre (maghiară) Flaviu Jurcă - prefect al județului Maramureș și susținător al proiectului (român) Stanislaw Marusarz - constructorul trambulinei de sărituri cu schiurile (polonez) Sepp Weiler - câștigătorul primului concurs de sărituri cu schiurile (german) Heinrich Klopfer - săritor cu schiurile (german) Kovács László - proprietarul mai multor cabane de schi din acea vreme (român) Kilvády Györgyike - schioare ( maghiară) Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Borșa se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
prima concurență la schi coborâre (maghiară) Flaviu Jurcă - prefect al județului Maramureș și susținător al proiectului (român) Stanislaw Marusarz - constructorul trambulinei de sărituri cu schiurile (polonez) Sepp Weiler - câștigătorul primului concurs de sărituri cu schiurile (german) Heinrich Klopfer - săritor cu schiurile (german) Kovács László - proprietarul mai multor cabane de schi din acea vreme (român) Kilvády Györgyike - schioare ( maghiară) Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Borșa se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
al județului Maramureș și susținător al proiectului (român) Stanislaw Marusarz - constructorul trambulinei de sărituri cu schiurile (polonez) Sepp Weiler - câștigătorul primului concurs de sărituri cu schiurile (german) Heinrich Klopfer - săritor cu schiurile (german) Kovács László - proprietarul mai multor cabane de schi din acea vreme (român) Kilvády Györgyike - schioare ( maghiară) Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Borșa se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,26%), cu o
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
existente pentru practicarea sporturilor de iarnă. Skiul poate fi practicat pe două părții pentru avansați (Telescaun și teleschi în zona Stiol) și una în Băile Borșa cu instalație nocturnă. În zona Pârtia Olimpică, Primăria Borșa construiește o nouă pârtie de schi (care se vrea a fi cea mai lungă din țară și printre cele mai moderne din estul Europei) cu instalație de transport pe cablu și o instalație de Telegondolă Debraiabilă de 8 locuri. Există încă din perioada interbelică o trambulină
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
a fi cea mai lungă din țară și printre cele mai moderne din estul Europei) cu instalație de transport pe cablu și o instalație de Telegondolă Debraiabilă de 8 locuri. Există încă din perioada interbelică o trambulină de sărituri cu schiurile, unde până în anul 2000 se organizau concursuri internaționale. În perioada de vară drumețiile au că puncte de interes: Cascadă căilor, cariera de piatră - în zona Complexului Turistic, vârfurile Pietrosul Rodnei, Lacul Iezer, cabană meteorologică, lacul Stiol, vârful Toroioaga și Căldarea
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
localității Gura Humorului din județul Suceava, ca "„stațiune turistică de interes național.”" Prin urmare, imaginea orașului se schimbă radical prin aplicarea unui program PHARE al Uniunii Europene, în valoare de 8,9 milioane de euro. În cadrul proiectului intitulat „Pârtie de schi, Orientare Turistică, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport”, în Gura Humorului este amenajată o pârtie de schi cu o lungime de 1.350 de metri, dotată cu un telescaun și cu o instalație de produs zăpadă. Începând cu luna ianuarie 2010
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
se schimbă radical prin aplicarea unui program PHARE al Uniunii Europene, în valoare de 8,9 milioane de euro. În cadrul proiectului intitulat „Pârtie de schi, Orientare Turistică, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport”, în Gura Humorului este amenajată o pârtie de schi cu o lungime de 1.350 de metri, dotată cu un telescaun și cu o instalație de produs zăpadă. Începând cu luna ianuarie 2010, pârtia de schi „Șoimul” este dată în folosință, fiind dotată cu instalație de nocturnă pe toată
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport”, în Gura Humorului este amenajată o pârtie de schi cu o lungime de 1.350 de metri, dotată cu un telescaun și cu o instalație de produs zăpadă. Începând cu luna ianuarie 2010, pârtia de schi „Șoimul” este dată în folosință, fiind dotată cu instalație de nocturnă pe toată lungimea de 1.350 metri, cu telescaun și cu o instalație de produs zăpadă. De asemenea, la baza pârtiei există o parcare pentru 360 autoturisme și 9
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,19%), cu o minoritate de romano-catolici (2%). Pentru 6,66% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Datorită așezării sale geografice în zona muntoasă, Râșnovul are o îndelungată activitate în domeniul schiului, acest sport practicându-se atât la nivel de performanță cât și de agrement. Clubul Sportiv Școlar din oraș a asigurat an de an componenți la loturile naționale de schi fond, biatlon și sărituri, sportivii obținând numeroase medalii atât pe plan
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
geografice în zona muntoasă, Râșnovul are o îndelungată activitate în domeniul schiului, acest sport practicându-se atât la nivel de performanță cât și de agrement. Clubul Sportiv Școlar din oraș a asigurat an de an componenți la loturile naționale de schi fond, biatlon și sărituri, sportivii obținând numeroase medalii atât pe plan european cât și mondial în aceste sporturi. Pentru realizarea obiectivelor de performanță, sportivii beneficiază de o bază sportivă care cuprinde 2 poligoane de biatlon, o pistă de schi role
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
de schi fond, biatlon și sărituri, sportivii obținând numeroase medalii atât pe plan european cât și mondial în aceste sporturi. Pentru realizarea obiectivelor de performanță, sportivii beneficiază de o bază sportivă care cuprinde 2 poligoane de biatlon, o pistă de schi role, trasee de schi fond și biatlon. La baza Cetății Râșnov este amenajat un teren de fotbal unde au loc antrenamente și meciuri ale echipei locale de fotbal. De asemenea a fost finalizată construcția unei săli de sport amplasată în
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]