5,506 matches
-
a prezentat la concurs. În București, pe Calea Dorobanți, se găsește "blocul Zodiac", construit în perioada interbelică, care astăzi este declarat monument istoric. Poartă această denumire datorită celor 16 panouri decorative cu tematică astrologică realizate de Constantin Baraschi. Este singurul sculptor român care a scris un tratat de sculptură ("Tratat de sculptură", 2 vol., Editura Meridiane 1962. Ediția a II-a în 1964). Constantin Baraschi a fost și rector la Institutul de Arte Plastice din București. Pictorul Vasile Celmare, care a
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
cu suflet bun". În orașul său natal se găsește "Casa memorială Constantin Baraschi". Este construită în stilul artei țărănești în sec. XIX. Pe peretele casei se află o placă memorială care amintește că aici s-a născut și a creat sculptorul Constantin Baraschi (1902-1966). De-a lungul carierei artistice, plasticianul a participat la numeroase expoziții în țară și peste hotare, fiind distins cu:
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
tehnică românească. La 18 ianuarie 2011 a fost organizat "Simpozionul de Rețele și Sisteme Electrice - In Memoriam Martin Bercovici". Cu această ocazie, în fața clădirii Facultății de Energetică din cadrul Universității „Politehnica” București a fost dezvelit bustul profesorului Martin Bercovici, realizat de sculptorul Alexandru Hanc. A publicat numeroase lucrări de specialitate dintre care cităm:
Martin Bercovici () [Corola-website/Science/307107_a_308436]
-
ține un curs facultativ de folclor muzical la Conservatorul din București, care din 1941 va deveni obligatoriu. În anul 1940 ajunge consilier tehnic în Ministerul Propagandei Naționale. În același an devine membru al Consiliului administrativ al Casei compozitorilor, pictorilor și sculptorilor de pe lângă Ministerul Muncii. În 1943, presimțind deteriorarea situației politice românești, ia calea exilului stabilindu-se în Elveția. Între 1943-1946 devine consilier tehnic la Legația română din Berna. Pe 26 iunie 1944 fondează, împreună cu Eugene Pittard, „Archives internationales de musique populaire” (Arhiva
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
(n. 11/24 ianuarie 1906, Balcic, Bulgaria — d. 8 august 1982, București) a fost un sculptor român, membru corespondent al Academiei Române din 1955. În tinerețe a fost barcagiu în Balcic. După Primul Război Mondial, între 1924-1925, a luat lecții de desen cu Hrandt Avakian Un an mai târziu, sprijinit de sculptorița Zoe Băicoianu, s-a înscris
Boris Caragea () [Corola-website/Science/307145_a_308474]
-
al Ministerului Artelor. Lucrările din prima fază de creație a artistului au avut ca subiect scene religioase sau portrete realizate cu măiestrie. Cea de-a doua fază l-a făcut pe Caragea un important reprezentat al realismului socialist, el devenind sculptorul oficial al ideologiei comuniste, în care a crezut sincer, influențat fiind și de spiritul vremii. În această fază, Boris Caragea s-a dedicat spațiului exterior, propice ansamblurilor arhitectonice. În anul 1951, Boris Caragea a fost ales președintele Uniunii Artiștilor Plastici
Boris Caragea () [Corola-website/Science/307145_a_308474]
-
arhitect din 1930 (nr. Legitimație de liberă practică 59/ 6 mai 1933), este încadrat în Corpul arhitecților ca arhitect ordinar ÎI, cu un salariu de 9400 lei ; este numit în Comisia de înfrumusețare a Capitalei (alături de scriitorul Victor Ion Popa , sculptorii M. Onofrei și Mac Constantinescu , pictorița Militza Pătrașcu) ; face parte din comisia numită pentru amenajarea pieței din fața viitorului sediu al primăriei (împreună cu Petre Antonescu, I. Nenciulescu, Duiliu Marcu, C. Iotzu, R. Bolomey). Articole biografice
Octav Doicescu () [Corola-website/Science/307183_a_308512]
-
(n. 29 septembrie 1929, București - d. 11 decembrie 2001) a fost un pictor și sculptor, român, membru titular (1999) al Academiei Române. Ion Gheorghiu (Alin) s-a născut într-o familie modestă de muncitori. După ce a intrat cu "excepțional" la clasa profesorului Camil Ressu, a terminat Institutul de Arte Nicolae Grigorescu în 1954, fără diplomă, lucrarea
Ion Alin Gheorghiu () [Corola-website/Science/307222_a_308551]
-
Timișoara "Medalia „Constantin I. Istrati”" pentru merite deosebite în formarea de tinerilor chimiști. În Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (BCMI) nr. 41 din 1924, editura Ramuri, Craiova, la pagina 143 apărea următorul necrolog: Un bust al doctorului Constantin Istrati, realizat de sculptorul Raffaello Romanelli, îi străjuiește mormântul din Cimitirul Bellu din București.
Constantin I. Istrati () [Corola-website/Science/307236_a_308565]
-
după uciderea voievodului, Doamna Stanca a stat aici ca roabă. În anul 1938, la propunerea lui Nicolae Iorga, «Gruparea Femeilor Române» filiala Făgăraș, a luat inițiativa ridicării unui bust al Doamnei Stanca. Statuia a fost realizată în anul 1938 de către sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974). Pe soclul monumentului este scris: . Monumentul se află în fața Cetății din Făgăraș. În "Buzduganul cu trei peceți" (1977) este interpretată de actrița Olga Bucătaru, în "Mihai Viteazul" (1971) de Ioana Bulcă.
Doamna Stanca () [Corola-website/Science/307258_a_308587]
-
, cunoscut și ca Romul Ladea, (n. 17 mai 1901, Jitin, Caraș-Severin - d. 27 august 1970, Joița, zona Arcuda, județul Giurgiu) a fost un sculptor român, profesor universitar la Cluj. s-a născut în Banatul românesc, într-o familie de țărani puternic legați de arta, cultura și obiceiurile locale. După studii secundare la Oravița, și Timișoara, în 1922 se înscrie la Școala de arte frumoase
Romulus Ladea () [Corola-website/Science/307249_a_308578]
-
la Budapesta, Viena, München, Berlin, Dresda, fapt care îi deschide noi orizonturi de cultură și de înțelegere artistică. Reîntors în țară, este numit în 1927 profesor la Școala de arte frumoase din Cluj, contribuind în mod activ la formarea altor sculptori. În 1933, împreună cu Școala de arte frumoase, se mută la Timișoara, unde în 1940 înființează și conduce Școala de arte decorative. La înființarea Institutului Andreescu, este numit profesor la catedra de sculptură, activitate întreruptă în prioada 1951-1962. Opera lui Ladea
Romulus Ladea () [Corola-website/Science/307249_a_308578]
-
Înalta prețuire a muncii și a creației sale s-a concretizat în acordarea titlurilor de Artist emerit (1957) și Maestru emerit al artei (1964). Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Romulus Ladea i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. De la prima expoziție personală, Ladea a gândit și a sculptat
Romulus Ladea () [Corola-website/Science/307249_a_308578]
-
și de a pătrunde până în sensurile ei cele mai adânci atitudinea spirituală atât de caracteristică a omului nostru față de artă și viață."" Romul Ladea este adeseori considerat, de către mulți critici de artă, a fi fost format la "școlile" unor mari sculptori ai secolului 20, așa cum ar fi Constantin Brâncuși și Auguste Rodin, și deci fiind unul dintre continuatorii sculpturii figurative moderne. Sculptorul încetează din viață la 27 august 1970. În 1971, la Cluj, și la București se organizează mari retrospective ale
Romulus Ladea () [Corola-website/Science/307249_a_308578]
-
viață."" Romul Ladea este adeseori considerat, de către mulți critici de artă, a fi fost format la "școlile" unor mari sculptori ai secolului 20, așa cum ar fi Constantin Brâncuși și Auguste Rodin, și deci fiind unul dintre continuatorii sculpturii figurative moderne. Sculptorul încetează din viață la 27 august 1970. În 1971, la Cluj, și la București se organizează mari retrospective ale întregii sale opere. L-a avut printre alții ca student pe sculptorul Wilhelm Fabini.
Romulus Ladea () [Corola-website/Science/307249_a_308578]
-
și deci fiind unul dintre continuatorii sculpturii figurative moderne. Sculptorul încetează din viață la 27 august 1970. În 1971, la Cluj, și la București se organizează mari retrospective ale întregii sale opere. L-a avut printre alții ca student pe sculptorul Wilhelm Fabini.
Romulus Ladea () [Corola-website/Science/307249_a_308578]
-
(n. 6 octombrie 1916, satul Măzănăești, județul Suceava - d. 19 ianuarie 1986, Iași) a fost un sculptor român, autor a mai multor monumente care impresionează prin forță și expresivitate artistică. s-a născut la data de 6 octombrie 1916, în satul Măzănăești din județul Suceava. După ce a absolvit școala primară din satul natal, a urmat cursurile Școlii
Iftimie Bârleanu () [Corola-website/Science/307271_a_308600]
-
la data de 6 octombrie 1916, în satul Măzănăești din județul Suceava. După ce a absolvit școala primară din satul natal, a urmat cursurile Școlii de arte și meserii din Câmpulung Moldovenesc între anii 1929-1934, secția sculptură în lemn, sub îndrumarea sculptorului Ion Pâșlea (1869-1952). A urmat apoi cursurile Academiei de Arte Frumoase din Iași, cu sculptorul Ion Irimescu, ale cărei cursuri le-a absolvit în anul 1945. După absolvirea Academiei în 1945, a lucrat ca șef de lucrări și profesor la
Iftimie Bârleanu () [Corola-website/Science/307271_a_308600]
-
școala primară din satul natal, a urmat cursurile Școlii de arte și meserii din Câmpulung Moldovenesc între anii 1929-1934, secția sculptură în lemn, sub îndrumarea sculptorului Ion Pâșlea (1869-1952). A urmat apoi cursurile Academiei de Arte Frumoase din Iași, cu sculptorul Ion Irimescu, ale cărei cursuri le-a absolvit în anul 1945. După absolvirea Academiei în 1945, a lucrat ca șef de lucrări și profesor la Institutul de Arte Plastice din Iași, îndeplinind și alte diferite funcții. A fost membru al
Iftimie Bârleanu () [Corola-website/Science/307271_a_308600]
-
cât și în străinătate. El a călătorit în străinătate pentru perfecționarea măiestriei artistice, lucrând intens și participând la expoziții cu opere de-ale sale. Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Iftimie Bârleanu i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. A fost distins cu Ordinul „Meritul Cultural” cl. IV, Premiul I pentru
Iftimie Bârleanu () [Corola-website/Science/307271_a_308600]
-
Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. A fost distins cu Ordinul „Meritul Cultural” cl. IV, Premiul I pentru artă monumentală al UAP și Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (1981). Sculptorul Iftimie Bârleanu a trecut la cele veșnice la data de 19 ianuarie 1986 la Iași. A lucrat în lemn, piatră și bronz, subiecte inspirate din foclorul românesc, chipuri de țărani bucovineni sau portrete ale unor personalități ca Ion Creangă, Garabet
Iftimie Bârleanu () [Corola-website/Science/307271_a_308600]
-
fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck din București, str. Vasile Alecsandri nr.16. Cele patru muze ce împodobesc în prezent fațada clădirii au fost adăugate în 1929, fiind opera sculptorului Emil Wilhelm Becker, pentru care a slujit ca model chiar fiica lui, Else. Parterul edificiului este construit în bosaj și are ferestre largi în arc de cerc. Primele două etaje sunt decorate cu pilaștri dorici, cu ferestre în arc de
Palatul Universității () [Corola-website/Science/307285_a_308614]
-
Giorgione s-a născut în 1477 sau 1478 în Castelfranco, orășel situat între Vicenza și Treviso. Nu se știe cu precizie ce vârstă avea când a sosit la Veneția. După cele scrise de Văsari în ""Viața celor mai iluștri pictori, sculptori și arhitecți"", Giorgione ar fi lucrat la început, aproximativ în perioada dintre anii 1485 și 1490, în atelierul lui Giovanni Bellini, în acel timp unul dintre cei mai cunoscuți maeștri ai școlii venețiene. Tânărul Giorgio învăța acolo tehnică redării luminii
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
condamnat sub regimul mareșalului Ion Antonescu, în 1941, pentru participare la rebeliunea legionară și apartenența la Mișcarea Legionară. S-a călugarit în 1946, după eliberare și s-a nevoit la Mănăstirea Antim din București până în 1949. Între 1949-1950 a fost sculptor la Institutul Biblic, iar în anul 1951 a devenit preot la Seminarul Monahal de la Mănăstirea Neamț. Între 1952-1958 a fost preot la Mănăstirea Slatina. În vara anului 1958 a fost arestat din nou, pentru că facea parte din grupul "„Rugul Aprins
Arsenie Papacioc () [Corola-website/Science/308544_a_309873]
-
contemporane”, recenzie, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 1-2. - „Cronica plastică: Salonul Oficial (alb și negru) Sala Dalles”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 1-2. - „Expoziția Pallady, Pătrașcu, Tonitză, Șirato (Căminul Artelor)”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 1-2. - „Expoziția sculptorului Medrea (Facultatea de Arhitectură)”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 1-2. - „Realismul în artă și subiectul în pictură”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 3-4. - „Reclădirea Teatrului Național”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 5-6. - „Pictura - Câteva tablouri de Campigli
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]