KorAP: Find »[drukola/base=scuza & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...172 173 174 ...211 >

5,253 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332

în calitate de proprietar al casei, chiar cu cea mai mare plăcere posibilă... Absolut corect! tună deodată, din profunzimea camerei, generalul Ivolghin. — Ajunge, Lebedev, ajunge, ajunge... dădu prințul să înceapă, dar o explozie de indignare îi acoperi vorbele. Nu, scuzați-ne, prințe, scuzați-ne, acum nu mai e de ajuns! aproape că-i acoperea pe toți, strigând, nepotul lui Lebedev. Acum problema trebuie pusă clar și ferm, pentru că se vede că nu e înțeleasă. Aici s-au amestecat clenciuri juridice și, pe baza

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
amestecă nepotul lui Lebedev, făcând-o pe consilierul. — E jignitor în cel mai înalt grad! strigă Ippolit. Ipoteza e jignitoare, falsă și fără legătură cu realitatea! — Sunt vinovat, domnilor, sunt vinovat, se disculpă prințul în grabă, vă rog să mă scuzați; s-a întâmplat pentru că mi-am zis că e mai bine să fim absolut sinceri unii cu alții; dar cum doriți, facă-se voia dumneavoastră. Lui Cebarov i-am spus că, întrucât nu mă aflu la Petersburg, voi împuternici imediat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
prealabil articolul, chiar dacă nu în întregime... și nu mă îndoiesc că nu v-a citit până la pasajul respectiv... — Într-adevăr, nu i-am citit, îl întrerupse boxerul, dar toate faptele mi-au fost comunicate de o persoană competentă și eu... — Scuzați-mă, domnule Keller, îl opri Gavrila Ardalionovici, dați-mi voie să vorbesc. Vă încredințez că voi ajunge și la articolul dumneavoastră, la momentul oportun, și atunci ne veți oferi explicația dumneavoastră, dar acum cred că e mai bine să continuăm

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
erau într-adevăr aproape imposibile, chiar dacă le-ar fi trecut prin cap să facă investigații. Însă putea să nici nu le treacă prin cap... — Dați-mi voie, domnule Ivolghin, îl întrerupse deodată Ippolit, iritat, la ce bun tot acest galimatias (scuzați-mă)? Lucrurile s-au explicat acum, suntem de acord să dăm crezare faptului principal, așa că de ce mai lungiți această discuție dificilă și jignitoare? Poate doriți să vă lăudați cu abilitatea pe care ați dovedit-o în investigații, să vă etalați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
și jignitoare? Poate doriți să vă lăudați cu abilitatea pe care ați dovedit-o în investigații, să vă etalați față de noi și față de prinț în toată strălucirea dumneavoastră de anchetator, de detectiv? Sau veți fi având cumva intenția să-l scuzați și să-l absolviți de greșeală pe Burdovski în virtutea faptului că s-a amestecat neștiutor în această chestiune? Dar asta e o impertinență, stimate domn! Burdovski n-are nevoie de justificările și scuzele dumneavoastră, asta trebuie s-o știți! E

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
ceva față de ea; pot ajunge și singură acasă... Dar nu fu lăsată să termine ce avea de spus. Toți se apropiară și o înconjurară plini de solicitudine. Imediat, prințul se apucă să-i roage pe toți să rămână la ceai, scuzându-se că până acum nu s-a gândit singur să-i trateze. Până și generalul era atât de amabil, încât mormăi ceva liniștitor și o întrebă amabil pe Lizaveta Prokofievna „dacă, totuși, nu îi e rece pe terasă“. Mai că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
pare mie, sau râdeți? De ce tot râdeți de mine? Am remarcat - de ce râdeți mereu de mine? i se adresă el deodată, neliniștit și enervat, lui Evgheni Pavlovici; acesta într-adevăr râdea. — N-am vrut decât să vă întreb, domnule... Ippolit... scuzați-mă, v-am uitat numele de familie. — Domnul Terentiev, spuse prințul. — Da, Terentiev, vă mulțumesc, prințe, ați spus mai înainte, dar mi-a zburat din cap... am vrut să vă întreb, domnule Terentiev, dacă-i adevărat ce am auzit, că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
umbră de ironie. — De ce te miri atât de tare de el, domnul meu? intră pe neașteptate în discuție Lizaveta Prokofievna. Îl crezi mai prost decât dumneata, pentru că judecă altfel? Nu, nu la asta mă gândeam, spuse Evgheni Pavlovici. Atunci, prințe (scuzați-mi întrebarea), dacă așa vedeți și observați lucrurile, cum de (scuzați-mă din nou), în această ciudată tărășenie... cea care s-a întâmplat acum câteva zile... Burdovski parcă îi zice... Cum de n-ați remarcat aceeași denaturare a ideilor și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
domnul meu? intră pe neașteptate în discuție Lizaveta Prokofievna. Îl crezi mai prost decât dumneata, pentru că judecă altfel? Nu, nu la asta mă gândeam, spuse Evgheni Pavlovici. Atunci, prințe (scuzați-mi întrebarea), dacă așa vedeți și observați lucrurile, cum de (scuzați-mă din nou), în această ciudată tărășenie... cea care s-a întâmplat acum câteva zile... Burdovski parcă îi zice... Cum de n-ați remarcat aceeași denaturare a ideilor și a convingerilor morale? Doar e exact aceeași situație! Mi s-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
prințul după câteva clipe de gândire, că vreți să așteptați până ce vor pleca, însă numai Dumnezeu știe când se va întâmpla asta. Poate că ar fi mai bine să mergem acum în parc; sunt sigur că o să aștepte; o să mă scuz. — În nici un caz, am motivele mele ca nu cumva să fim suspectați de o discuție presantă, reclamată de un scop anume; sunt aici persoane foarte interesate de relațiile dintre noi; n-ați știut asta, prințe? Și ar fi mult mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
împrăștia; iar eu o să vă răpesc vreo douăzeci de minute, cel mult o jumătate de oră... — Poftiți, vă rog; mă bucur oricum peste poate și fără explicații; iar pentru frumoasele dumneavoastră cuvinte despre relațiile de prietenie vă mulțumesc foarte mult. Scuzați-mă că astăzi sunt distrat; știți, nu pot nicidecum să fiu atent în momentul de față. — Văd, văd, bolborosi Evgheni Pavlovici cu ușoară ironie. Era foarte pus pe râs în această seară. — Ce vedeți? tresări prințul. — Nici măcar nu vă gândiți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
portofelul în mâna dreaptă. — O, nu vă faceți griji, l-am întrerupt eu din nou punând mâna pe clanța ușii. Săptămâna trecută m-a consultat B-n (iar l-am pomenit aici pe B-n) și soarta mea e pecetluită. Scuzați... Iar am vrut să deschid ușa și să-l părăsesc pe doctorul meu jenat, recunoscător și strivit de rușine, dar tocmai atunci blestemata de tuse a dat iarăși peste mine. Doctorul meu a insistat să mă așez din nou ca să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Dacă îl predă, sunt gata să accept rămânerea lui peste noapte în această casă, având în vedere starea lui de om bolnav, firește, cu condiția ca eu să-l supraveghez. Dar mâine n-are decât să plece unde va dori; scuzați-mă, prințe! Dacă nu predă arma, imediat, pe loc îl iau de mâini, eu de una, generalul de cealaltă și trimit de îndată pe cineva să anunțe la secție și atunci istoria va fi anchetată de poliție. Domnul Ferdâșcenko se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
minciună. Ți-ajunge, maman, sau mai vrei să-l interoghezi? — Știi că până acum încă n-am avut nici un motiv să roșesc față de tine... deși, poate, te-ai fi bucurat de asta, îi răspunse povățuitor Lizaveta Prokofievna. La revedere, prințe; scuză-mă că te-am deranjat. Sper că vei rămâne convins de stima statornică pe care ți-o port. Imediat, prințul le făcu amândurora câte o plecăciune și ieși tăcut. Alexandra și Adelaida râseră și făcură un schimb de șoapte. Lizaveta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
meu n-a fost nicăieri indicat, nici adresa. Având un capital neînsemnat și ținând cont de înmulțirea familiei, fiți și dumneavoastră de acord că o dobândă onestă... Sigur că da, sigur că da; n-am vrut decât să mă informez; scuză-mă că te-am întrerupt. — Procuristul n-a venit. Între timp a fost adus nenorocitul; prânzisem și eram într-o dispoziție avântată; au venit musafirii, au băut... ceai și... eu m-am înveselit spre propria mea pagubă. Iar târziu de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
a dat de știre că locuința este pregătită, iar eu mă grăbesc să te înștiințez, la rândul meu, că, după ce le voi mulțumi mamei și surorii dumitale, mă mut chiar astăzi, deoarece această hotărâre am luat-o încă de aseară. Scuză-mă că te-am întrerupt. Mi se pare că mai aveai multe de spus. — O, dacă-i așa... bâigui Ganea, începând să tremure de furie. Dacă-i așa, permite-mi să mă așez, adăugă Ippolit, așezându-se cât se poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
aibă loc a doua zi. IVtc "IV" Ora fixată era doisprezece, însă prințul, deloc obișnuit pentru el, întârzie. Întorcându-se acasă, îl găsi pe general așteptându-l. Din prima clipă remarcă nemulțumirea acestuia, poate tocmai din pricină că trebuise să-l aștepte. Scuzându-se, prințul se grăbi să se așeze, dar cu un fel de frică ciudată, de parcă musafirul ar fi fost din faianță și prințul se temea în fiecare clipă ca nu care cumva să-l spargă. Mai înainte nu se simțise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
fiica dumneavoastră... rosti prințul, neștiind ce să spună. Își amintise că generalul a venit să-i ceară sfatul într-o chestiune importantă, de care depinde soarta lui. — La soția mea; cu alte cuvinte, în casa mea și a fiicei mele. — Scuzați-mă, eu... — Plec din casa lui Lebedev pentru că, dragă prințe, am rupt relațiile cu acest om. Le-am rupt ieri-seară, regretând că nu am făcut-o mai demult. Cer să fiu respectat, prințe, respectat chiar și de persoanele cărora le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
individ prietenia mea. Doar n-am nevoie de casa și ospitalitatea lui, având propria mea familie. Nu încerc să-mi justific viciile; sunt necumpătat; am băut vin cu el și acum, poate, plătesc pentru asta. Însă nu doar de dragul băuturii (scuzați, prințe, grosolănia sincerității unui om iritat), nu doar de dragul băuturii m-am atașat de el! M-au atras tocmai calitățile lui, după cum spuneți dumneavoastră. Dar toate au limita știută, chiar și calitățile; și dacă, deodată, verde în față, are impertinența

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
am întrebat: îmi ceri mâna sau nu? O cer, îi răspunse prințul, încremenind. Urmă o forfotă generală și intensă. — Lucrurile nu se fac așa, dragă prietene, spuse Ivan Feodorovici, foarte tulburat. Asta... asta-i aproape imposibil, dacă-i așa, Glașa... Scuză-mă, prințe, scuză-mă, amice!... Lizaveta Prokofievna! se întoarse el spre soție, cerând ajutor. Ar trebui... să aprofundăm... Refuz, refuz! strigă Lizaveta Prokofievna, dând din mâini. — Dă-mi voie și mie să vorbesc, maman, doar și eu însemn ceva în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
ceri mâna sau nu? O cer, îi răspunse prințul, încremenind. Urmă o forfotă generală și intensă. — Lucrurile nu se fac așa, dragă prietene, spuse Ivan Feodorovici, foarte tulburat. Asta... asta-i aproape imposibil, dacă-i așa, Glașa... Scuză-mă, prințe, scuză-mă, amice!... Lizaveta Prokofievna! se întoarse el spre soție, cerând ajutor. Ar trebui... să aprofundăm... Refuz, refuz! strigă Lizaveta Prokofievna, dând din mâini. — Dă-mi voie și mie să vorbesc, maman, doar și eu însemn ceva în istoria asta. Se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
ci, dimpotrivă, din sete... nu din saturație, aici ați greșit! Nu numai din sete, ci chiar dintr-un fel de ardere, dintr-o sete arzătoare!... Și... să nu credeți că motivele sunt atât de neînsemnate, încât putem râde de ele; scuzați-mă, dar trebuie să ne pricepem să presimțim! Ai noștri, de îndată ce ajung la liman, de îndată ce se încredințează că acesta este limanul, se bucură atât de mult de el, încât ajung imediat până-n pânzele albe. De unde vine asta? Vă mirați de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

acele acte decât pecetluirea formală a umilirii naționale? Guvernul conservator a venit prin bătaia din picior a unui consul, onorabili patrioți? Dar cu ce preț stă ministerul fățuit al d-voastră la putere? Când și cui a făcut guvernul conservator scuze? Niciodată și nimărui. Nici chiar atunci când ați înscenat scandalul de la Slătineanu și insultarea d-lui de Radowitz. V-ați dat demisia când a bătut din picior pentru că erați prea lași pentru a-i da piept, dar guvernul care v-a

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644

și narator). Deși a fost promotorul folosirii mass- media, în special al televiziunii, în campaniile de evanghelizare, contribuind în mod esențial la crearea tele-evanghelismului, Graham s-a distanțat de eticheta de teleevanghelist și s-a ținut departe de activitățile neortodoxe (scuzați jocul de cuvinte) ale unora dintre carismaticii, dar mai puțin cinstiții, propovăduitori și profitori TV. Televanghelist a ajuns, datorită unora dintre aceștia, dar fără Graham, un cuvânt și cu conotații mai puțin plăcute în cultura americană de după anii optzeci. Graham

Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
ale romanului îl arată pe Billy urmărind un film documentar de război. Dat fiind că el poate merge în timp în toate direcțiile (dar în mod absolut involuntar), filmul de război pe care îl vizionează pentru a-și omorî timpul (scuzați jocul de cuvinte) se derulează de la sfârșit spre început, și se dovedește că, în această succesiune de secvențe, acțiunea are mult mai mult sens decât în scurgerea cronologică normală. Astfel, avioane aliate ce zboară îndărăt extrag bombele din clădirile în

Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]