4,516 matches
-
Székelyderzs), Crăciunel (Homoródkarácsonyfalva), Sânmartin (Csikszentmárton), Daia, (Székelydálya), Corund (Korond), Vârghiș (Vargyas), Bâra (Berekeresztúr), Inlăceni (Énlaka), Chibed (Kibéd), Cotuș (Csejd), Ghindari (Makfalva), Solocma (Szolokma), Racu (Csikrákos). Cea mai caracteristică și cea mai ornamentală piesă din toată arta construcției secuiești este poarta secuiască. Nu există nimic altceva pentru care secuii ar destina atâția bani, atenție și osteneală cât pentru o poartă. Construcția porții secuiești poate fi descrisă în felul următor: cu față către stradă, pe trei stâlpi de stejar dur, așezați într-o
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
Solocma (Szolokma), Racu (Csikrákos). Cea mai caracteristică și cea mai ornamentală piesă din toată arta construcției secuiești este poarta secuiască. Nu există nimic altceva pentru care secuii ar destina atâția bani, atenție și osteneală cât pentru o poartă. Construcția porții secuiești poate fi descrisă în felul următor: cu față către stradă, pe trei stâlpi de stejar dur, așezați într-o linie dreaptă de șapte-opt metri, este așezat un acoperiș relativ jos și îngust acoperit cu șindrilă de brad, pe a cărui
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
grăniceri, secuii beneficiau în evul mediu de drept propriu de judecată și de apărare, în sensul alegerii libere a juzilor și comandanților militari ("hadnagy"). În secolul al XV-lea s-a constituit ca reprezentanță (administrav neoficială) a celor șapte scaune secuiești așa numita "Universitate a Secuilor" ("Universitas Siculorum septem sedium Siculicalium"), cu sediul la Odorhei. În secolul al XVIII-lea Târgu Mureșul, denumit în latina medievală "Novum Forum Siculorum", "Forumul nou al Secuilor", a început să se profileze drept centru și
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
început să se profileze drept centru și al secuilor. La aceasta a contribuit acordarea statutului de oraș liber regesc în sec. al XVIII-lea, respectiv instalarea la Târgu Mureș a Tablei Regești, instanță de judecată oficială, care a înlocuit autonomia secuiască judecătorească proprie scăunală. Asta înseamnă că autonomia judecătorească secuiască a fost la nivel zonal limitată după anul 1700 prin activitate "Tablei Regești". Înainte de a dobândi statutul de oraș liber regesc, Târgu Mureșul a mai fost denumit și "Székelyvásárhely" ("Târgul Secuiesc
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
La aceasta a contribuit acordarea statutului de oraș liber regesc în sec. al XVIII-lea, respectiv instalarea la Târgu Mureș a Tablei Regești, instanță de judecată oficială, care a înlocuit autonomia secuiască judecătorească proprie scăunală. Asta înseamnă că autonomia judecătorească secuiască a fost la nivel zonal limitată după anul 1700 prin activitate "Tablei Regești". Înainte de a dobândi statutul de oraș liber regesc, Târgu Mureșul a mai fost denumit și "Székelyvásárhely" ("Târgul Secuiesc"), nume care nu trebuie confundat cu numele de azi
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
secuiască judecătorească proprie scăunală. Asta înseamnă că autonomia judecătorească secuiască a fost la nivel zonal limitată după anul 1700 prin activitate "Tablei Regești". Înainte de a dobândi statutul de oraș liber regesc, Târgu Mureșul a mai fost denumit și "Székelyvásárhely" ("Târgul Secuiesc"), nume care nu trebuie confundat cu numele de azi al orașului Târgu Secuiesc ("Kézdivásárhely", literal "Târgul Chizdului" - pentru "Târgul Săsesc al Chizdului" vezi Saschiz), aflat la o distanță de 224 km, în partea opusă (sud-estică) a ariei locuite de secui
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
nivel zonal limitată după anul 1700 prin activitate "Tablei Regești". Înainte de a dobândi statutul de oraș liber regesc, Târgu Mureșul a mai fost denumit și "Székelyvásárhely" ("Târgul Secuiesc"), nume care nu trebuie confundat cu numele de azi al orașului Târgu Secuiesc ("Kézdivásárhely", literal "Târgul Chizdului" - pentru "Târgul Săsesc al Chizdului" vezi Saschiz), aflat la o distanță de 224 km, în partea opusă (sud-estică) a ariei locuite de secui. La Târgu Mureș a existat "Teatrul Secuiesc de Stat" ("Székely Állami Színház"), înființat
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
numele de azi al orașului Târgu Secuiesc ("Kézdivásárhely", literal "Târgul Chizdului" - pentru "Târgul Săsesc al Chizdului" vezi Saschiz), aflat la o distanță de 224 km, în partea opusă (sud-estică) a ariei locuite de secui. La Târgu Mureș a existat "Teatrul Secuiesc de Stat" ("Székely Állami Színház"), înființat la 4 Februarie 1946, devenit mai târziu Teatrul Național Maghiar (azi denumit în onoarea artistului local "Tompa Miklós"). Sub aspect bisericesc, secuii au aparținut mai departe de Alba Iulia, deoarece - spre deosebire de sași - secuii nu
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
statură mijlocie, cu fruntea lată, muncitori, temperament iritabil, tăcuți și iubitori de libertate". Numeroși rebeli si revoluționari din Transilvania au fost secui la origine, de exemplu covăsneanul Gheorghe Doja (Dózsa György) în secolul al XVI-lea, Áron Gábor din Târgu Secuiesc în secolul al XIX-lea, celebru ca artilerist iscusit, József Makk în secolul al XIX-lea. Un alt covăsnean, Sándor Kőrösi Csoma a fost un cărturar care a călătorit până în Tibet (unde a fost înhumat), și este astăzi considerat fondatorul
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
secuii au nutrit ulterior sentimente romantice de frățietate față de turci în pofida religiilor diferite. Secuii vedeau în turci un fel de "frate mai mare regăsit". Astfel, ziarul Timpul (de sub redacția lui Mihai Eminescu) consemna în anii 1877-1878 agitația din anumite așezări secuiești intracarpatice prilejuită de războiul româno-turc. Cete de secui organizate ad-hoc amenințau să pătrundă prin trecătorile din Carpați în Romania, unde urmau să atace și să pârjolească satele pentru a sabota interesele românești și pentru a-și arăta solidaritatea cu Imperiul
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
veche), atât la populația maghiarofonă, cât și la panturcime, nu e neglijabilă (un rest vădit îl reprezintă populația asimilată ce a lăsat în Câmpia Tisei, spre vest, toponimie cu componenta "Jász-" (etnonimul iașilor sau alanilor) sau cu cea "berény" Bucătăria secuiască se bazează pe patru alimente principale: cartoful, varza, carnea de porc și smântâna și reflectă condițiile climaterice, respectiv iernile extrem de geroase din zonă. Produsele din porc, ca slănina, caltaboșii, carnea afumată la borcan etc., sunt deosebit de populare. Înainte de introducerea cartofului
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
sârbo-croată) și secara. Una dintre plantele cele mai populare în secuime este chimionul ("Carum carvi"), care crește spontan în abundență în depresiunile intramontane. Semințele chimionului se prăjesc în unsoare încinsă pentru supe ("köménymagleves" „supă de semințe de chimion”). Un rachiu secuiesc popular e asezonat de asemeni cu semințe de chimion. Tipic pentru secui e și "kürtőskalács", cozonacul secuiesc făcut din aluat răsucit pe forme tronconice și copt deasupra cărbunilor încinși. Etnografie Istorie Studii Presa română despre secui Portaluri Comunități
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
spontan în abundență în depresiunile intramontane. Semințele chimionului se prăjesc în unsoare încinsă pentru supe ("köménymagleves" „supă de semințe de chimion”). Un rachiu secuiesc popular e asezonat de asemeni cu semințe de chimion. Tipic pentru secui e și "kürtőskalács", cozonacul secuiesc făcut din aluat răsucit pe forme tronconice și copt deasupra cărbunilor încinși. Etnografie Istorie Studii Presa română despre secui Portaluri Comunități
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
Evul Mediu. Localitățile sunt dominate de bisericile lor fortificate, care ilustrează perioadele clădirii din secolul al XIII-lea și până în secolul al XVI-lea. Cel mai renumit dintre aceste sate este Biertanul. Biserici fortificate transilvane sunt specifice satelor săsești și secuiești situate în sud-estul Transilvaniei. Odinioară în număr de circa 300, bisericile fortificate au jucat atât un rol religios cât și un rol militar pentru mai mult de cinci secole. În număr de aproximativ 150 de edificii la începutul secolului XXI
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
mult de cinci secole. În număr de aproximativ 150 de edificii la începutul secolului XXI, bisericile fortificate transilvane formeaza unul dintre cele mai dense sisteme de fortificații medievale bine păstrate de pe continentul european. În Transilvania, în așezările rurale săsești și secuiești se pot regăsi trei tipuri principale de fortificații: Bisericile fortificate ardelene se înscriu în fenomenul european al bisericilor fortificate. Secuii s-au instalat ca grăniceri în sud-estul transilvan în cursul secolului al XI-lea. Satele săsești au început a fi
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
puteau adăposti populația localității, iar pe vreme de pace erau folosite ca depozite, hambare, magazii în care populația își păstra bunurile (în mai multe sate transilvane, unul dintre turnurile fortificației se numește "turnul slăninilor"). Clădirea principală a satelor săsești și secuiești este biserica, situată aproape întotdeauna în centrul localității. În majoritatea cazurilor, biserica este situată într-o locație ușor de apărat, de obicei în vârful unei coline. Elementele de fortificație întâlnite în orașele din împrejurimi au fost adaptate fortificațiilor din sate
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
secolelor XIX și XX, elementele defensive ale incintelor (turnuri, ziduri etc.) au fost demantelate parțial (ca la Bazna, la Mălâncrav, la Richiș etc.) sau total (ca la Dârlos, la Hetiur, la Saschiz, etc.). Următoarele biserici fortificate (6 săsești și una secuiască) au fost incluse pe lista UNESCO a patrimoniului cultural mondial:
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
Televiziunea "Duna TV" a fost prima din Ungaria care a difuzat emisiunele prin satelit, iar din 2004 acestea se pot recepționa în America de Nord și în Australia. Alături de studioul central de la Budapesta, mai funcționează studiouri regionale în Cluj-Napoca, Košice, Lendava, Odorheiu Secuiesc, Subotica și Târgu Mureș care realizează reportaje, aceste studiouri fiind conectate direct, dacă se întâmplă ceva important din regiune. Activitatea televiziunii a fost premiată cu "Magyar Örökség Díj" (), iar în 1999 cu premiul UNESCO "Prix Camera" la categoria "cea mai
Duna Televízió () [Corola-website/Science/317267_a_318596]
-
minier, deținând o capacitate de producție considerabilă și având în proprietate numeroase surse de materie primă: mine de fier la Ghelari, Cerbăl și Vadu Dobrii; concesiuni miniere la Lunca Cernii de Jos, Alun, Sălciua, Rimetea, Zlatna și una lângă Odorheiu Secuiesc; cinci furnale ce produceau 119.000 tone pe an; un atelier pentru turnarea pieselor de fontă cu o capacitate de 1.500 tone pe zi; un atelier de bolțar ce putea produce până la 1.200.000 cărămizi pe an; mină
ArcelorMittal Hunedoara () [Corola-website/Science/318082_a_319411]
-
Matematică în cadrul Inspectoratului Școlar, Olimpiade locale, județene, naționale. Între 1978-1990 a condus cercul de matematică la Liceul Steagul Roșu, Brașov. Din 1990 conduce Cercul de Matematică Wildt-Corduneanu, din Brașov. Conduce cercuri de performanță matematică în orașele Sfîntu Gheorhe, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Târgu Mureș, Cluj, Arad, Pitești, București, Craiova, Iași, Baia Mare. Din 2007, cu aprobarea Inspectoratului județean Brașov, ține cercul de excelență de matematică în limba maghiară pentru clasele 5-8 și pentru clasele 9-12. Elevii participanți la cercurile lui au obținut premii
Mihály Bencze () [Corola-website/Science/318369_a_319698]
-
județului Covasna, în partea central nord-estică a Depresiunii Brașovului. Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Covasna, pe teritoriile administrative ale comunlelor Ozun și Reci, în imediata apropiere de drumul național DN11, care leagă municipiul Brașov de Târgu Secuiesc. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
ocupate de unități ale "Regimentului 15 Războieni", se va numi de acum "Războieni"”". Imediat localnicul Ioachim Mureșan, membru al gărzii naționale, a înlocuit tabla cu vechea denumire cu o alta, pe care era scris numele de Războieni. Astfel Gara Cucerdea Secuiască a fost redenumită în Războieni, iar satul din apropiere, "Feldioara", în Războieni-Cetate. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, ca și calea ferată descrisă aici: granița se afla în dreptul actualei halte "Tunel". În
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
în întreaga țară, dar și în afara granițelor Ungariei. Toate țările vecine, Austria, Elveția, Germania și SUA au, de asemenea, Biserici ale Credinței locale. În România există biserici locale în Târgu Mureș, Oradea, Cluj Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Brașov, Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Gheorghieni, Timișoara, etc. Majoritatea bisericilor locale își desfășoară serviciile de închinare pe proprietăți private. Cea mai mare proprietate deținută de Biserică este "Sala Credinței", situată în "Parcul Credinței" din Budapesta, cu o capacitate de aproximativ 10.000 de oameni. Bisericile
Biserica Credinței, Ungaria () [Corola-website/Science/319022_a_320351]
-
a secolului al XVIII-lea, grupuri importante de secui din Transilvania au emigrat în provincia Bucovina, unde au fondat sate noi, păstrându-și cultura și tradițiile populare până în secolul al XX-lea. Cauza emigrării a fost organizarea Zonei de Frontieră secuiască de către Imperiul Habsburgic, ceea ce a pus în pericol vechile privilegii și drepturi ale secuilor. Secuii au protestat atunci împotriva încorporării (conscripțiilor) forțate în nou-înființatele regimente secuiești ale graniței militare, dar adunarea lor de la Madéfalva (azi Siculeni din județul Harghita) a
Secuii din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/319058_a_320387]
-
populare până în secolul al XX-lea. Cauza emigrării a fost organizarea Zonei de Frontieră secuiască de către Imperiul Habsburgic, ceea ce a pus în pericol vechile privilegii și drepturi ale secuilor. Secuii au protestat atunci împotriva încorporării (conscripțiilor) forțate în nou-înființatele regimente secuiești ale graniței militare, dar adunarea lor de la Madéfalva (azi Siculeni din județul Harghita) a fost dispersată de către generalul austriac József Siskovics la 7 ianuarie 1764. În acest masacru (cunoscut sub denumirea de Masacrul de la Siculeni), mai mult de 400 secui
Secuii din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/319058_a_320387]