5,553 matches
-
Lévinas, 1976, p. 40), subliniind astfel caracterul esențialmente asimetric al relației etice. Prioritatea acordată celuilalt eliberează Eul de sine Însuși. Etica s-ar baza, din acest punct de vedere, pe un paradox: dându-mi seama că nu sunt egal cu semenii mei, trebuie să fiu infinit mai exigent față de mine Însumi decât față de ceilalți (Lévinas, 1963, pp. 24-41). Însă, atunci când Îl evoc pe semenul meu, care mă solicită și mă precedă, nu Înseamnă că păstrez de fapt asimetria, inversând-o? Jacques
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
baza, din acest punct de vedere, pe un paradox: dându-mi seama că nu sunt egal cu semenii mei, trebuie să fiu infinit mai exigent față de mine Însumi decât față de ceilalți (Lévinas, 1963, pp. 24-41). Însă, atunci când Îl evoc pe semenul meu, care mă solicită și mă precedă, nu Înseamnă că păstrez de fapt asimetria, inversând-o? Jacques, privilegiind relația de interlocuțiune, pune În evidență colaborarea dintre mine și semeni În raportarea la lume. Relația constituie astfel, În același timp, faptul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
p. 245). Bergson Însă o exaltă: „Democrația teoretică proclamă libertatea, reclamă egalitatea și le reconciliază pe cele două surori inamice, așezând deasupra amândurora fraternitatea” (Bergson, 1963, p. 1215). Mai aproape de zilele noastre, Emmanuel Lévinas o situează În centrul relațiilor cu semenii: „Adevărata fraternitate este fraternitatea exprimată prin faptul că celălalt mă implică și pe mine” (Lévinas, 1987, p. 129). Astfel, fraternitatea, mai des sublimată decât definită, pare greu de conceput, adică lipsită de un sens clar și distinct În sine, a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
urmă este atât de diferit?” (Contractul social, prima variantă, 1760). Într-o societate familială naturală, afirmă Rousseau, copilul rămâne supus tutelei paterne atâta vreme cât nu se poate susține singur (Contractul social, II). Într-o societate contractuală, dimpotrivă, individul major alcătuiește Împreună cu semenii săi ă egalii săi ă „un corp de asociați care trăiesc după o lege comună”, cum se va exprima abatele Siéyès pentru a apăra principiul statului descentralizat (Discurs către Adunarea Constituantă, 1789). În cadrul unei societăți civile, copilul poate fi așadar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În principal de arte și de litere ă ceea ce unii numesc „cultura Înaltă” ă, ci Într-o accepțiune mai largă (antropologică), care să Înglobeze și ansamblul producțiilor rezultate din interacțiunea omului cu mediul său (unelte, habitat, instituții etc.) și cu semenii. Organizarea globală a unei culturi constituie astfel un ansamblu de scheme interpretative care Îi permit fiecăruia, În acest cadru specific, să producă și să perceapă semnificațiile sociale ale comportamentelor sale și ale altora (Clanet, 1990, pp. 15-16). Această cultură, produsă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de funcția simbolică a limbii (mai dezvoltată uneori decât practica ei). În cadrul acestei ultime evaluări, atitudinea locutorilor joacă un rol esențial. Comportamentul lingvistic, se știe, este principala sursă de informații de care dispunem pentru a ne forma o opinie asupra semenilor noștri. Trăsăturile lingvistice (fie ele topolectice sau sociolectice) funcționează ca niște marcatori identitari și sunt supuse unor aprecieri diverse: cutare „accent” este perceput ca fiind greoi sau lipsit de eleganță, iar altul este considerat „Înțepat”; cutare pronunție irită, În vreme ce alta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
arată și el speriat de tulburările la nivelul existenței În comun provocate de individualism ca „fapt generator” al revoluțiilor democratice moderne. Modernitatea dă naștere unui fenomen nou, individualismul, sentiment „care Îl predispune pe fiecare cetățean să se izoleze de masa semenilor săi și să se retragă la o oarecare distanță, Împreună cu familia și prietenii” (Tocqueville, 1986, p. 496). Americanii au contracarat efectele periculoase ale sociabilității moderne făcând apel la elemente ce țin de moștenirea lor religioasă și de ascendența lor engleză
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prin „deschiderea rațională Înspre diversitatea culturală și identitară” (Constant, 2000, p. 97). Declararea acestor drepturi, gest indispensabil, nu poate totuși să ne scutească de traducerea lor politică. Nu trebuie să subestimăm „orizonturile de așteptare” care, „permițându-ne să receptăm diversitatea semenilor noștri, ar veni să se Înscrie a priori În reprezentarea pe care fiecare dintre noi și-o face despre celălalt” (ibidem, pp. 289-290). De aceea, inspirându-ne din noua percepție asupra identității generice permisă de Înscrierea În Constituția din 1946
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
grup este În același timp o supravalorizare a calităților care-i sunt atribuite În mod exclusiv. Auto-preferința implică disprețul sau intoleranța față de ceilalți. A te defini pe tine Însuți ca singurul reprezentând umanitatea, a-l erija pe „Noi” (eu și semenii mei, apropiații mei etc.) În reprezentant al Omului, În opoziție cu toți ceilalți „non-Noi”, este atitudinea clasică definită ca etnocentristă. Ea Înseamnă să stabilești o distincție fundamentală Între două categorii opuse și de valoare inegală: „Noi, civilizații” versus „Ei, sălbaticii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de ce o ființă dotată cu rațiune ar accepta să-și sacrifice o parte considerabilă a libertății. Fără a renunța la această Întrebare fundamentală, consecințele revoluției industriale și ale apariției capitalismului au dus, după Marx, la reconsiderarea raporturilor dintre individ și semenii săi dintr-o perspectivă nouă, cea a alienării. Și, Întrucât conotațiile pozitive aveau tendința de a se estompa pe măsură ce servitutea părea tot mai mult o pierdere În folosul altuia și tot mai puțin o constrângere autoimpusă, iar formele dependenței de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
superioare: simțul responsabilității personale și al efortului susținut, curtoazia și stăpânirea de sine, dorința de a dobândi cunoștințe teoretice și practice ca instrumente pentru atingerea unor obiective pe termen lung. Cei care refuză acest tip de socializare și compromisurile cu semenii, fiind frustrați sau incapabili să se adapteze normelor și metodelor culturii dominante, se dedau unor activități delincvente În mai multe moduri, fie intrând În rândurile crimei organizate, fie integrându-se În violența punctuală a anumitor bande, fie adoptând comportamente de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
economice, dificultățile de integrare nedând naștere decât rareori unor noi forme de expresie culturală. Pe de altă parte, trebuie ținut cont de rețelele de influență și de sărăcia afectivă și conativă a personalităților incapabile să-și creeze legături solide cu semenii, toate aceste manifestându-se prin comportamentele de bravadă și prin nevoia de solidaritate În provocarea pericolului. Tot mai adesea se manifestă În subculturile mediilor defavorizate, În momentele de control polițienesc redus, comportamente specifice jefuitorilor, care nu ating doar adolescenții. Diferită
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
într-un târziu să se ridice, de aceea stătea încă aplecată. Părea un trup ciuntit, căruia îi fuseseră smulse măruntaiele, ruptă mâna și scoși ochii și care, cu toate acestea, se ținea încă în picioare, înfruntând omul care îi ucisese semenii din jur“. Acest tătar îi amintește naratorului de „o poveste“ veche. Nu mă pot abține să nu mi-l imaginez pe Tolstoi, bătrânul Tolstoi de data aceasta, la Iasnaia Poliana, amintindu-și legenda lui Hagi-Murad, tătarul-erou pe care-l judecase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
ca un semn al anormalității acestei țări ai cărei cetățeni suntem. De ce detașare? Pentru că în această țară ultimul lucru care contează este o formație bună. La aceasta se mai adaugă și câteva dificultăți personale de adaptare și de comunicare cu semenii noștri, mai ales cu cei care au același pașaport ca și noi. Altfel, cum aș explica faptul că eram mai bine înțeleși și stimulați academic de helveți decât de lichelismul românesc ambiant? Observi că am utilizat cu grație pluralul. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
că nici măcar apropiatul final de mandat al ministrului nu-l va elibera de umbra sa, Marius Marian Șolea. „Eu scap de ei odată cu alegerile, dar ei cum vor scăpa de mine? În urma căror alegeri? E o chestiune simplă: cu cât semenii, oamenii sunt mai cocoșați, eu trebuie să stau mai drept. În ciuda prejudiciilor personale pe care le am.“ Așa declamă. Pachetele buclucașe Buba care l-a întors pe poetul și funcționarul ministerului împotriva lui Adrian Iorgulescu și a „clicii sale“ s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
Papilian, Grigore Benetato, Alexandru Pop, Petru Bruda, care au onorat și au ridicat pe culmi de înaltă școală medicina transilvană. Atras încă de pe băncile facultății de mirajul artei și măiestriei specialității chirurgicale, specialitate izvorâtă din dragostea și devoțiunea pentru viața semenilor, se dăruiește acesteia cu toată capacitatea, puterea de muncă și temeritatea, preț de peste 50 ani, dintre care 46 închinați chirurgiei toracice. Pentru formarea sa profesională a beneficiat, în perioade succesive, de programe de specializare și perfecționare pe lângă maeștrii Cornel Cărpinișan
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Aici poetul a scris un nou volum de poezii. A știut să planteze în jurul lui binele și frumosul, să aline durerile și să redea oamenilor dorul de viață. A operat cu pricepere și devotament nu numai trupul, dar și sufletul semenilor săi suferinzi cu o genialitate dusă până la misticism. A avut o disponibilitatelor sufletească dublată de o forță fizică și o rezistență zilnică impresionantă. Acest mare om și chirurg s-a dăruit bolnavilor operați până la sacrificiul personal pe care l-a
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
orele 22 era la fel de proaspăt și tonic ca dimineața. A participat în multe comisii de concurs, de promovare, de obținere de competență, contribuind în acest fel la supraviețuirea specialității noastre. Cu generozitate și noblețe sufletească și-a dăruit întreaga viață semenilor de lângă el, ajungând la o carieră de prestigiu, cu experimente unice în profesia sa. Era în același timp un intelectual de rasă, împătimit de artele frumoase, o gazdă minunată și prieten al intelectualilor din București, pentru care a avut întotdeauna
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
a unui adevărat om al Luminilor. Medic pe timp de război și pe timp de pace, medic al săracilor și al celor puternici, cercetător și mentor, supraviețuitor al cataclismelor istorice din secolul trecut, pretutindeni acasă acolo unde își poate ajuta semenii, gânditor raționalist și în același timp om de o mare căldură și generozitate, Jean-Jacques Askenasy ne propune deci un orizont optimist al încrederii în plasticitatea creierului și în forța rațiunii, în prietenie și solidaritate. Se vede că numele Jean-Jacques, inițial
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
cărții, este spațiul unei tensiuni existențiale intense - constantă în ecuația existențialistă a singurătății fundamentale a individului. Relatând din închisoare întâmplările ce au culminat cu uciderea Maríei, Castel construiește cu o uimitoare forță discursivă istoria decăderii sale. Mizantrop, detestându-și atât semenii, cît și criticii, despre care era sigur că nu înțeleg nimic din arta sa, pictorul crede că a găsit în María receptorul sensibil al mesajului său absolut - un detaliu dintr-o pictură, un colț înfățisând o plajă și o femeie
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cărții, este spațiul unei tensiuni existențiale intense - constantă în ecuația existențialistă a singurătății fundamentale a individului. Relatând din închisoare întâmplările ce au culminat cu uciderea Maríei, Castel construiește cu o uimitoare forță discursivă istoria decăderii sale. Mizantrop, detestându-și atât semenii, cât și criticii, despre care era sigur că nu înțeleg nimic din arta sa, pictorul crede că a găsit în María receptorul sensibil al mesajului său absolut - un detaliu dintr-o pictură, un colț înfățisând o plajă și o femeie
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
asumă, după un scurt capitol explicativ, rolul intermediarului în relația cu textele ce alcătuiesc romanul. Însemnările refac o geografia unei neliniști suprarealiste - amoralul Gog își pune averea în slujba împlinirii celor mai nebunești dorințe, devorat de singurătate și dispreț față de semenii săi. Cu o înfățișare deplorabilă, spân și bizar, Gog călătorește din Cuba în America, apoi prin orașe din Europa, căutând să "descopere lumea" și să se "bucure de viață". Citește capodoperele literaturii universale, și descoperă că această artă e "abia
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
chiar În bucătăriile casnice, fiind adesea combinată cu diverși aditivi alimentari de tipul E-urilor. Alimentația excesivă și dezechilibrată bazată, În principal, pe produse animaliere, consumul exagerat de alcool și cafea, fumatul necontrolat și sedentarismul măresc riscul Îmbolnăvirilor. Mulți dintre semenii noștri, mai ales cei avuți și stresați de timp, depășesc măsura În tot ceea ce fac; mănâncă prea mult, mai ales produse prelucrate industrial, masa se derulează În mare grabă, eventual din mers, consumă alcooluri tari fără control, fumează În exces
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
se dezbate, magistral, tema morții. Cezar Ivănescu a manifestat toată viața un spirit haiducesc împotriva răului. În testamentul său ultim, înregistrat pe bandă magnetică de către fiica sa adoptivă, Clara Aruștei, a intuit că teroarea istoriei poate fi înfrântă prin solidarizarea semenilor. Nu altfel văzuse Camus depășirea absurdului insinuat în existența oamenilor. Mai grea decât moartea i se pare poetului român neputința de a muri, așa cum se întâmpla la Bacovia, a cărei agonie e continuă. Doar murind, observă el, ai șansa Învierii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
calvar", ajunge să vadă în iubire "un lung și frământat proces de cunoaștere a lumii", "cel mai bun mijloc de autoeducație" și sfârșește, în urma unei căsătorii nepotrivite, să vadă în aceasta o formă de revoltă împotriva lumii urâțite de meschinăria semenilor. Romanul sentimental are mai multe stații existențiale, asupra cărora autorul nu insistă mai mult decât e necesar: Viorica, Emilia, Rodica, Lucica, în fine, unirea oficializată cu A. "Căsătoria reflectează tânărul studios ar fi minunată dacă nu ți-ar răpi singurătatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]