7,439 matches
-
ne-am apucat de lucru, deși Theo spune că ar trebui să profităm de vremea încă frumoasă de afară, mijloc de octombrie, tot el amână mereu lucrul, se plânge mereu de dureri de ochi și de cap, părintele Varava îl sfătuiește să se odihnească, eu am venit la mănăstire doar pentru câteva zile să-l ajut, ar trebui să mă întorc la școală, și el nu-i de găsit, astăzi, duminică, în biserică duminica a 23-a după Rusalii, părintele citește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cea nouă, se duce să picteze oare?! Iar eu nu pot să scap de vraja acestei lumini ce s-a aprins peste pădurea de fagi, ce a vrut oare să-mi spună părintele, inima mea de atunci îmi vorbea domoală, sfătuindu-mă, dar astăzi bătând nebunește doar la auzul unui glas anume, o rochiei albă cu buline roz oprindu-se deasupra genunchiului, cum pot avea încredere în inima asta ce-aleargă mânzește, cum să las inima asta de acum să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nervoasă în ochi, ar fi prea mult oare dacă aș spune o fulgerare de ură?! Eu nu voi sluiji într-o astfel de biserică, Daniel! Niciodată! Se ridică, dându-mi de înțeles că întrevederea noastră a luat sfârșit, Te-aș sfătui să faci totul ca să-l convingi pe Theo să renunțe, îmi mai spune din pragul vechii case preoțești, oare de unde atâta înverșunare mă întreb în sinea mea, Este tot mai puțină lume în curtea mănăstirii, cei veniți pentru praznicul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de marcat îmi pot permite și o pizza, cea mai ieftină, cu șuncă și cașcaval, mâine dimineață trebuie să ajung pe autostradă, tremi di freddo! da mi-e frig, își dă seama și fata care mă servește că tremur, mă sfătuiește să mă așez mai aproape de focul din cămin, dar eu n-aș vrea să-mi părăsesc locul de la fereastră, piazza pustie, Chirico, cerul întunecat și toate aceste gânduri care nu par să fie ale mele, mi-aduce și un ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
întorci tu acasă eu cred că voi fi deja la mare, cu Alex, cu Alex, te sărut cu, apoi tata în încheiere, și ai grijă de tine, ar fi bine să-ți fi pus ceva bani deoparte cum te-am sfătuit, prin țară tot mai scumpă e viața, te așteptăm, mi-e dor, mereu cu dorul Ana, 22 iulie, despărțirea de Andrea Soarele dincolo de pădure spre apus, abia mai văd rândurile din caietul lui Theo, mă opresc aici din lectură, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
despre atmosfera neprielnică de la mănăstire, împotriva părintelui Varava, intenția nezdruncinată a tuturor de a forma așa-zisa Comisie de evaluare, așa i-a spus părintele, pornirea neînduplecată a preasfinției Sale, starea mea de jale și mai ales neputința de, am sfătuit-o să se adreseze Comisiei de pictură bisericească înainte ca părintele stareț să întreprindă demersurile oficiale pentru examinarea picturii, dându-i limpede de înțeles că acesta e foarte hotărât să nu accepte fresca lui Theo, Drumul spre sat, rar pelerini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Janos firul gândurilor, tu de ce vrei să pictezi biserici? Și eu cuprins de vraja fără scăpare a înserării nu pot ocoli adevărul, Vreau să mă înțeleg pe mine însumi și adevărul adevărat, vreau să mă apropii de Dumnezeu! Atunci te sfătuiesc să faci filosofie și nu pictură, se-ntoarce Janos spre mine cu jumătatea stângă a trupului, Apropierea de Dumnezeu se face prin cuvinte și tăceri, nu prin culoare și desen! Liniile îl stârnesc numai pe Dumnezeu fără să-l cuprindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
la față de o durere tăioasă undeva în coșul pieptului, l-am scos afară pe iarbă, Daniel care se afla prin preajmă l-a chemat degrabă pe părintele Ioan, care, dându-și imediat seama cât de gravă este situația, l-a sfătuit pe Janos să-l pună în mașină și să-l ducă la spital, peste umărul lui Janos care-l așeza pe bancheta din spate meșterul Luca a lăsat să alunece peste mine o privire întrebătoare de albăstrele călcate în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nemișcarea, nu mi-am adus blocul de desen la mine, Theo! mă trage Marius dintre copiii gură-cască, mulțime de vederi și cărți poștale, în fața micilor boutiques orânduite soldățește pe umerașe, într-un curcubeu de culori, bluze, fuste, Ce blugi mă sfătuiești să-mi cumpăr, îmi cere părerea Marius, păi, tu ce marcă ai? habar n-am ce marcă au blugii mei, ridic din umeri către, Allée Dauphine, bijuterii nepretențioase, din lemn, scoici, artistic lucrate, femei aplecate asupra mesei încărcate, aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
la The Clink joia. Își falsificau abonamentele de autobuz expirate, luau autobuzul de noapte ca să ajungă acasă, ascultau Cocteau Twins și Art of Noise, cunoșteau oameni de peste tot. Hainele erau esența vieții lor și prioritatea era să fie îmbrăcate impecabil. Sfătuită de băieți, care aveau o enciclopedie de frumusețe la dispoziție, Lisa a învățat rapid cum să facă să arate incredibil. Geraint a făcut-o să cumpere din piața Camden o rochie Body-Map roșie cu un decupaj pe coapsă, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
din cap amenințător. Calmează-te! —Scuze, șopti Ashling. Totuși, scrise cu foarte mare grijă „Ashling Kennedy, redactor-șef adjunct, revista Colleen“. Lisa trecu unghia ei împodobită cu o manichiură franțuzească peste lista de nume prezente. Regula numărul patru, după cum știi, sfătui ea, uită-te la carte. Vezi cine este prezent. Ca să știm pe cine căutăm, înțelese Ashling. Lisa se uită la ea de parcă era nebună. — Nu! Ca să știm pe cine să evităm! Și pe cine ar trebui să evităm? Mulțumită, Lisa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
apoi să se ducă direct acasă? Într-o vacanță bancară? spuse Jack, sincer amuzat. Bill? Nici o șansă. Puturos inutil, se gândise Lisa, cu o furie neputincioasă. În Londra veneau mereu să-i deschidă. — De ce nu te relaxezi și tu? o sfătuise Jack. Ai realizat atât de multe într-un timp atât de scurt, meriți să te odihnești. Dar nu voia să se odihnească, era prea agitată. Trei zile întregi, cum le va umple? Și el de ce nu sugerase să facă ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
femei care are sub șaizeci de ani, zise ea, serioasă. Poți complimenta o femeie în legătură cu vesta pe care o poartă, dacă are un tricou fără mâneci. Nu dacă poartă cu adevărat o vestă. De fapt, dacă poartă o vestă, te sfătuiesc să o iei la fugă. Înțeleg, dădu Marcus din cap. Dumnezeule, e un adevărat teren minat. — Ia stai, își dădu ea brusc seama de ceva. Mă storci de informații pe care să le folosești în numărul tău? — Aș face eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cineva? Ashling? — Nu, mulțumesc, spuse Ashling încet, crezând că el râde de ea. —Sigur? — Foarte. — Nici măcar dacă îți iau felurile cele mai puțin înspăimântătoare și te învăț toți pașii? Nu. —Bine, am plecat, anunță Jack. Și ia-o încet, o sfătui el pe Lisa. Totul se leagă foarte frumos. Deși spusese tuturor că făcuseră o muncă de căcat și că revista lor arăta ca dracu’, Lisa nu putea nega progresele pe care le făceau. Paginile de cărți, filme, muzică, video erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Nu, voiam să spun că voi merge fără tine. —Ashling, am ceva să îți spun, anunță Ted. —Ce? Era o seară geroasă de ianuarie, iar Joy și Ted își făcuseră apariția cu zăpadă pe gulere. —Mai bine stai jos, o sfătui Joy. Dar deja stau jos, țopăi Ashling pe canapeaua pe care stătea. — Asta e bine. Nu știu dacă te vei supăra, spuse Ted. —De ce? M-am tot gândit dacă să îți spun sau nu. Spune-mi! Îl cunoști pe Marcus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
care îmi dau o alura sportivă. Mă consider un copil inteligent, deoarece rezolv cu ușurință, de obicei, problemele mai grele la matematică, dar uneori sunt foarte neatent. Nu sunt prea vorbăreț și nici prea deschis, motiv pentru care mama mă sfătuiește să comunic mai mult cu cei din jurul meu.Nu sunt prea sentimental în relațiile cu ceilalți oameni, dar am reușit să-mi fac câțiva prieteni buni. Sunt o fire sinceră, nu mi-e frică să spun adevărul în aproape orice
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
trecea pe Gower când a văzut pancarta de pe gazon. Mi-a zis că e actriță în devenire și că are nevoie de-o cameră ieftină până dă lovitura. I-am răspuns că am mai auzit texte de-astea și am sfătuit-o să scape de accentul ăla groaznic de Boston. Ei bine, Beth mi-a zâmbit și-a zis „A sosit timpul ca toți oamenii de bună credință să sară în ajutorul partidului“ fără nici o urmă de accent. Apoi a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
am de gând să îl tolerez. De mâine te întorci la Arestări. Te prezinți în fața mea la raport la ora opt fix și aduci cu tine scrisori oficiale de scuze pentru comandantul Horrall și comandantul Green. De dragul pensiei tale, te sfătuiesc să fii spășit. Lee, vlăguit, spuse: — Vreau să merg la TJ și să-l caut pe tipul cu pornografia. Loew clătină din cap. — Având în vedere cele întâmplate, aș cataloga cererea ta drept ridicolă. Vogel și Koenig se duc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
nebunie. Martha deveni fetița lui mămica - chiar dacă era bucățică ruptă Emmett. Emmett și Madeleine o disprețuiau pe Martha și n-o scoteau din grăsancă și plângăcioasă. Ramona o proteja, o învăța să deseneze, o culca în fiecare seară și o sfătuia să nu-și urască sora și tatăl - chiar dacă ea îi ura. Ocrotirea Marthei și educarea ei în spiritul iubirii pentru artă devenise scopul ei în viață, reazemul ei moral într-o căsnicie insuportabilă. Când Maddy împlini unsprezece ani, Emmett remarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
facă turul țării cu automobilul și că nu se mai întoarce la Los Angeles. Jurații au decis ca Madeleine să fie judecată pentru omor din culpă - „omor premeditat sub presiune psihologică, cu circumstanțe atenuante“. Avocatul ei, marele Jerry Giesler, a sfătuit-o să-și recunoască vinovăția și să ceară pronunțarea sentinței cu ușile închise. Luându-se în considerare recomandările psihiatrilor, care au constatat că Madeleine este o „schizofrenică maniacă extrem de violentă, cu o predispoziție pentru afișarea de personalități multiple“, judecătorul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
și Saskiei van Iperen pentru că au acceptat ideile și sugestiile. Mulțumiri lui James Oswald pentru Încurajările de la Început și lui Mark Hayward, primul meu editor la Marjacq până să mă abandoneze și să devină inspector de taxe, care m-a sfătuit să nu mai scriu toate tâmpeniile SF și să Încerc un roman cu crime În serie În loc. Mai presus de toate, mulțumesc soției mele neastâmpărate, Fiona: căni de ceai, indicații de gramatică, ortografie, faptul că a spus că va refuza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
fi bună pentru el. Ți-ai da seama de asta la sosirea la Roma... În schimb, e un minunat cal de paradă; aici va fi în fruntea tuturor. — O să vin să-l salut mâine, înainte de plecare. Nu mai veni, îl sfătui Silius, lasă-l să înceapă să te uite. — Animalele nu uită. Să-mi scrii, te rog. Tribunul Silius îi făgădui. Nici unul din ei nu-și putea imagina în ce zi îngrozitoare aveau să se întâlnească la Roma. Însă, pe când Gajus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
i l-a vândut lui Augustus. L-a înșelat, i-a spus că Augustus voia să-l urce pe tronul Aegyptus-ului. Băiatul se temea - mama lui îi spusese că Augustus era lipsit cu desăvârșire de milă. Dar trădătorul l-a sfătuit să aibă încredere în el: „Tu ai în vene sângele Cleopatrei, da, însă ești și singurul fiu al marelui Julius Caesar. Marele Caesar n-a lăsat fii la Roma. Și nu te gândești că Augustus e vărul tău?“. Băiatul tremura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
fizică ce-i strângea stomacul și-i tăia răsuflarea. Dar inconștiența celor doi frați mai mari („Ce-ar putea să-i facă tatălui nostru? El are comanda. Cine poate să-l atace, printre atâția oameni înarmați?“) îl dezorienta. Zaleucos îl sfătui părintește: — Să ieșim. Dar mama lui, Agrippina - pe care la întoarcere o găsiseră palidă și neliniștită, de parcă palatul din Epidafne ar fi fost o închisoare -, începu să cutreiere încăperile, să-l urmeze obsesiv pe Germanicus în oraș, să-i observe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și-și sărută apăsat și hotărât tatăl, așa cum săruți un soldat care pleacă departe la război. Pe buze îi rămase o urmă de sudoare sărată. La urmă Germanicus o chemă pe Agrippina; un martor a spus mai apoi că a sfătuit-o să-și tempereze impetuoasa și orgolioasa sete de dreptate. — Sustine, îndură. O să ai timp. I-a șoptit, după câte se povestește, că mai mult decât otrava îl durea gândul că o lăsa, cu copiii atât de tineri, în mijlocul dușmanilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]