4,389 matches
-
cenușie. Este atât de multă liniște încât peisajul pare a fi decorul unui teatru. Dar iată că soarele s-a dus la culcare. Peste o oră, luna se ridică sus pe cer, luminînd cu strălucirea ei palidă întreaga câmpie. Imediat, siluetele nemișcate ale pinilor se detașează net, apa unui râu aruncând reflexe argintii înspre sălciile de pe mal, în timp ce, pe malul opus, cîmpia pare să se întindă la nesfârșit. Bogăția de plante face să existe și o bogăție de insecte și animale
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ca în acea frumoasă seară de vară. Lilica Burciu STELELE Într-o seară fermecată de vară, pe când toată lumea visa, cerul sclipea de nenumăratele stele aurii, cu muzica lor fermecată la care nu puteai rămâne nepăsător. Pe covorul imens, se vedeau siluete încântătoare, iar în mijlocul lor dansa o preafrumoasă stea, aprinsă de farmecul muzicii. Se spune că demult, demult, de când s-a născut Hristos și de mai de mult, stelele sunt mărturia că El trăiește pe pământ. De aceea, eu aș vrea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și un accident scenografic, ceva care-și va declara mai tîrziu identitatea, și atunci vom înțelege că e o vorba de o mini-scenă, dotată cu o cortină în două părți, cu un reflector și cîteva elemente de decor un scaun, silueta unui copăcel, pe ramurile căruia butaforul teatrului a agățat niște frunze pentru totdeauna verzi; tot mai tîrziu vom înțelege că este un spațiu al disperării.) Gh. Popescu unu: (intră bombănind, bombănind, bombănind...; atinge cîteva obiecte, ca și cum ar vrea să facă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pleacă, ducînd cu ei o oarecare îndoială; Octav și groparul, mai întîi, tac, apoi , privindu-se, încep să rîdă... un rîs în care încape umor, disperare și eliberare) PARTEA A TREIA (La ridicarea cortinei, centrul scenei va fi dominat de silueta monumentală a unui cavou; scenograful va hotărî proporțiile și stilul acestei adevărate construcții cruce centrală, coloane, colonete, cruci în colțuri, bare, statuete, alte elemente arhitecturale ce pot fi observate la cavourile unele, adevărate bisericuțe încă existente în cimitirele marilor orașe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cîta țigară...) Tu..., moașă numărul doi..., și cînd "dormi" fumezi... Groparul: ...Sau invers... Octav: Te rog să nu începi cu... Sînt obosit... Și mai am și puțină treabă... (se așează pe pămînt; lumină de noapte; din fundul scenei apare o siluetă de bărbat; e îmbrăcat în alb; se oprește în imediata apropiere a lui Octav care, simțindu-l, se ridică în genunchi, foarte tensionat; după un timp, intră într-un "scheci") Da, vă rog... Cu ce vă servim? Avem de toate
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
au ciudata particularitate de a rata șansa care, eventual, li s-a ivit. Elementele de melodramă nu perturbă spațiul epic atâta vreme cât accentul cade pe implicația morală și, îndeosebi, psihologică a unor gesturi. O anume finețe analitică e detectabilă în conturarea siluetelor de femei. B. pare atras de mitul livresc al „misterului feminin”, dar nu până într-atât încât să nu sugereze că acesta poate fi și o strategie a cochetăriei impenitente. Izbutite sunt nuvelele de dimensiuni reduse (Dezertorul, Denunțul, Mustrare). Simțul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
corpului său, care îl conduc spre o alterare semnificativă a sănătății sale fizice, a confortului său psihic și a capacității sale de adaptare la mediu, fără ca o afecțiune medicală sau o altă tulburare psihologică să explice această situație. Greutatea și silueta determină în mod exagerat stima de sine a persoanei care are probleme în legătură cu acestea. Crizele de bulimie sunt asociate unor comportamente compensatorii pentru prevenirea oricărei creșteri în greutate: perioade de restricție alimentară și de post, vomismente autoprovocate, abuz de laxative
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
feminin, obezitate premorbidă, obezitate parentală, pubertate precoce...), unii factori psihologici (insatisfacție corporală, alimentație restrictivă, personalitate fragilă - slabă stimă de sine, funcționare după principiul „totul sau nimic”, impulsivitate -, dificultate de a-și regla emoțiile...), cât și unii factori socioculturali (cultul pentru siluete filiforme, competitivitate, multiplicarea rolurilor sociale...) și familiali (comportamente alimentare perturbate și tulburări psihiatrice în cadrul familiei, conflicte, părinți mai mult absenți...). Factori declanșatori Unele evenimente de viață precipită apariția bulimiei la subiecții predispuși să dezvolte această tulburare: debutul unui regim de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și bulimie, ceea ce nu înseamnă că la nivel individual un traumatism psihologic nu poate să fi avut sau să aibă o incidență asupra tulburării apărute la o anumită persoană. Dinamica factorilor de risc Conform teoriei lui Stice, presiunea socioculturală a siluetei filiforme și internalizarea idealului de subțirime induc un sentiment de insatisfacție corporală tinerelor fete. Această insatisfacție favorizează apariția, în cazul acestora, a unor afecte negative și comportamente de regim alimentar care accentuează și mai mult afectivitatea negativă asociată imaginii negative
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de incompetență. Asociată unei subestimări a propriei sale persoane, aceasta resimte o insatisfacție corporală majoră. Ea își supraestimează dimensiunile corpului și trăiește ca o persoană grasă și urâtă. Aceste preocupări corporale o incită să dorească să-și controleze alimentația și silueta. Insatisfacție corporală Simptomul principal al bulimiei ar fi imaginea negativă a corpului său. Această experiență corporală negativă se exprimă prin preocupări excesive în ceea ce privește alimentația, silueta și greutatea; o atenționare negativă în ceea ce privește aparența fizică; reacții emoționale negative față de corpul propriu (dezgust
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
grasă și urâtă. Aceste preocupări corporale o incită să dorească să-și controleze alimentația și silueta. Insatisfacție corporală Simptomul principal al bulimiei ar fi imaginea negativă a corpului său. Această experiență corporală negativă se exprimă prin preocupări excesive în ceea ce privește alimentația, silueta și greutatea; o atenționare negativă în ceea ce privește aparența fizică; reacții emoționale negative față de corpul propriu (dezgust față de propria persoană, stări anxioase și depresive...) și comportamente de (supra) control al alimentației și al propriului corp. Restricție alimentară și bulimie Insatisfacția legată de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ea este individualizată. - Ea este limitată în timp și face obiectul unor evaluări regulate. Obiectivele terapiei bulimiei - Stoparea crizelor de bulimie și a comportamentelor de purgație. - Normalizarea alimentației (în ceea ce privește regularitatea, cantitatea și diversitatea). - Modificarea atitudinilor negative față de greutate și de siluetă. - Tratamentul tulburărilor co-morbide (depresie...). - Ameliorarea problemelor subiacente sau asociate (slabă stimă de sine, anxietate socială, perfecționism clinic, anxietate de performanță...). - Prevenirea recăderilor. Evaluare clinică Primele convorbiri individuale urmăresc mai multe obiective: - stabilirea unei alianțe terapeutice, - evaluarea motivației pentru schimbare, - obținerea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
când, unde, cum, pentru ce?) 2. Evaluarea psihopatologiei specifice tulburărilor alimentare (a) Comportamente alimentare obișnuite: - Servirea mesei (ce, cât, unde, când, cu cine, cum?) - Episoade de supraalimentare/sentiment de control al alimentației proprii (b) Metode pentru a controla greutatea/sau silueta - Regimuri de slăbire - Vomisment - Laxative/diuretice - Medicamente pentru tăierea poftei de mâncare - Hiperactivitate - Cântăriri - ... (c) Atitudini față de siluetă și greutate - Importanță subiectivă asociată aspectului fizic și greutății - Reacții la fluctuațiile de greutate/la comentariile privind aspectul fizic - Greutate și corp
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cât, unde, când, cu cine, cum?) - Episoade de supraalimentare/sentiment de control al alimentației proprii (b) Metode pentru a controla greutatea/sau silueta - Regimuri de slăbire - Vomisment - Laxative/diuretice - Medicamente pentru tăierea poftei de mâncare - Hiperactivitate - Cântăriri - ... (c) Atitudini față de siluetă și greutate - Importanță subiectivă asociată aspectului fizic și greutății - Reacții la fluctuațiile de greutate/la comentariile privind aspectul fizic - Greutate și corp dorit 3. Evaluarea psihopatologiei generale (a) Tulburări depresive (risc suicidar) și anxioase (b) Funcționare interpersonală (c) Stimă de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ce să facă dacă apare dorința de a mânca?... Sedința 21 Ca urmare a unei ușoare creșteri în greutate în timpul vacanței, în ședință se lucrează asupra insatisfacției corporale a lui Gwen. Exercițiul cu oglinda Travaliul terapeutic se realizează cu ajutorul „exercițiului siluetelor” care permite conștientizarea distorsiunilor în aprecierea dimensiunilor sale corporale. Gwen înțelege faptul că ea confundă impresiile și percepțiile sale, faimosul „raționament emoțional”. După trei minute de respirație ventrală, Gwen se privește din cap până în picioare, într-o oglindă mare, adoptând
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o formă particulară de "perfecționism clinic": urmărirea cu insistență a unui control alimentar strict și a unui corp zvelt (Shafran și al., 2002). Aceasta și-ar evalua în mod exagerat valoarea sa personală în funcție de alimentația sa, de greutatea și de silueta sa. Această modalitate de a funcționa după principiul "totul sau nimic" ar determina-o să urmeze regimuri alimentare stricte. Garner și Garfinkel, 1997. Treasure și al., 2003.. Bulimiile constituie deci un "coping emoțional" care își propun să se detașeze de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu excepția celor cu destinația ambalaje │ 2 1.1.366.│Lopeți mici de infanterie - machetă │ 3 1.1.367.│Lopeți mici de infanterie, pliabile sau fixe │ 4 1.1.368.│Macarale de întins sârmă/trolii │ 3 1.1.369.│Machete imitare siluete echipamente militare și armament, pentru instrucție │ 4 1.1.370. 1.1.379.│Mască pentru sudură de cap și de mână │ 2 1.1.380.│Marcatoare laser în spectru vizibil și infraroșu │ 10 1.1.384.│Mașini electrice de găurit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]
-
unui negustor de tablouri”, CRC, 1970, 40; Valeriu Cristea, Blana de samur, RL, 1975, 49; Val Condurache, „Rămas-bun”, CL, 1976, 1; Silvia Urdea, Literatură medie, VTRA, 1976, 3; Valentin Chifor, Între portret și analiză, T, 1976, 6; Sanda Radian, Grațioase siluete feminine sau Balcanismul înnobilat, VR, 1976, 6; Emil Manu, „Rămas-bun”, SPM, 1976, 292; Ștefan Baciu, Recviem pentru un oraș, „Presencia” (La Paz), 1978; Tia Șerbănescu, Arta de a trăi frumos, RMB, 1980, 11 091; Dana Dumitriu, Un roman de dragoste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
o minune... Oricât ar putea să pară de ciudat, mulțumită bețivului local Gavrilici am putut noi să pătrundem înțelesul acelui altundeva neobișnuit pe care-l purta în ea bunica. Acesta era un om la care te temeai până și de silueta împleticită ce se ivea de după plopii din curte. Un om care-i sfida pe milițieni blocând circulația de pe strada principală cu zigzagul capricios al mersului său, un om care tuna și fulgera împotriva autorităților și care, prin înjurăturile lui răsunătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care ținea piept tuturor campaniilor și care, într-o bună zi, ne-a spus făcând cu ochiul, în timp ce ne vorbea despre cinematograful nostru: „Biserica asta decapitată...” Și am văzut înălțându-se deasupra clădirii îndesate (al cărei trecut ne era necunoscut) silueta zveltă a unei cupole aurite și a unei cruci. Mult mai mult decât hainele sau înfățișarea ei, semnele acelea mărunte ne arătau cât era ea de deosebită. Cât despre franceză, o consideram mai degrabă graiul nostru familial. La urma urmei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care frământau malul clisos al unui fluviu umflat de ploile de toamnă. Da, Charlotte a văzut și asta. I-a văzut pe țăranii mânioși care, cu niște prăjini lungi, împingeau o barjă de unde urca o tânguire interminabilă. Se vedeau niște siluete care, de pe marginea ei, își întindeau spre mal mâinile descărnate. Erau bolnavii de tifos, părăsiți, pe care îi ducea apa, în cimitirul lor plutitor, de mai multe zile. La fiecare încercare de a acosta, locuitorii de pe mal se străduiau să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
capetele disprețuitoare spre o biserică. Patru soldați ieșeau pe ușa deschisă, târând după ei un preot, care îi mustra cu o voce hodorogită. Cămilele cu cocoașele acoperite de zăpadă, biserica, mulțimea aceea hilară... În somn, Charlotte își amintea că altădată siluetele acelea cocoșate erau nedespărțite de palmieri, de deșert, de oaze... Și atunci se dezmeticea: nu, nu era vis! Stătea în mijlocul unei piețe zgomotoase, într-un oraș necunoscut. Zăpada abundentă i se lipea de gene. Trecătorii se apropiau și pipăiau micul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
nu atinsese pietrișul alb al terasamentului. Două mâni au strâns-o cu putere de coaste, cerul a descris un brusc zigzag, s-a simțit împinsă în vagon. Și, într-o străfulgerare luminoasă, a întrezărit șapca unui lucrător la căile ferate, silueta unui bărbat care, o fracțiune de secundă, s-a profilat contra luminii printre pereții dați la o parte... Înspre amiază, convoiul a traversat Minsk-ul. Prin fumul gros, soarele se învăpăia ca de pe o altă planetă. Și fluturi negri stranii - smocuri
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pe rănit. Toate infirmierele purtau încălțăminte cu tocuri care umpleau coridoarele cu un țăcănit grăbit. Dar Charlotte, în șoșoni de pâslă, se deplasa fără zgomot. El nu o auzise intrând. A pătruns în sala întunecată, s-a oprit lângă ușă. Silueta soldatului așezat pe pat se decupa clar pe geamurile luminate de zăpadă. Charlotte a avut nevoie de câteva secunde ca să priceapă: soldatul își freca rana cu un burete. Pe patul lui se încolăceau pansamentele pe care tocmai le scosese... Dimineața
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
spre el, s-ar fi agățat de centironul lui, ar fi plâns... Dar el a apărut foarte departe, îngăduind să fie recunoscut puțin câte puțin, lăsându-i soției lui timp să se obișnuiască cu strada aceea devenită de nerecunoscut datorită siluetei unui bărbat căruia îi remarca deja zâmbetul nehotărât. N-au alergat, n-au schimbat nici o vorbă, nu s-au îmbrățișat. Li se părea că au mers o veșnicie unul spre celălalt. Strada era pustie, lumina înserării, reflectată de frunzișul auriu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]