4,438 matches
-
de crezul meu decât orice creștin în beatitudinea miresmelor de plante mai tari decât orice vin. Seara, când soarele se face un bujor purpuriu în glastră, De jos, din Câmpi Gherghiței, dealul se vedea lungă navă albastră. Dorul, durerea de simțire, arzătoare năzuință Frisonau trupul meu tânăr, sufletul da să iasă din propria ființare în neființă. Acolo, în Câmpuri, la chindie, plângeam din senin cu ochii la corabia străfulgerată Pe puntea căreia năzuiam fără încredințare că voi ajunge vreo Nu știam
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
înghite/ pe muritorii săraci... prejudecățile la judecata de apoi/ numai cuvintele/ mă vor străpunge/ cu limbile lor ascuțite/ ca să-mi dezgolească/ trupul închinăciunii și să-l dea/ corbilor hulpavi/ la judecata de apoi/ doar ochii mei mă vor plânge... simțirea simte-mă/ așa cum simți/ răcoarea morții/ înaintea sfârșitului/ simte-mă/ așa cum numai întunericul/ știe să o facă/ simte-mă lângă tine/ cu tine/ în tine/ simte-mă tare și/ taci... coșmarul sunt/ ceea ce crezi/ că nu e/ sunt valul/ care
Poezie by Gelu Vlașin () [Corola-website/Imaginative/14872_a_16197]
-
viața? se întreabă-un filozof. Dar și-un cioban, cînd oile îi fată. Dar și-un bolnav la pat cu vai! și of! Dar și-o femeie-ntîi însărcinată. Oricît ne-am strădui, mai mult răspuns Nu-n cuget, ci-n simțire e. Transcende Doar întrebarea, vie ca un puls. Ce-i viața, vom afla cînd o vom pierde. Neamuri Mai multe neamuri am în cer Decît cu mine, pe pămînt. Chiar Maica mea - era ca ieri - S-a înălțat (precum un
Poezie by Carolina Ilica () [Corola-website/Imaginative/8281_a_9606]
-
figuri, cum sunt personificarea, alegoria, metonimia, sinecdoca, epitetul. Epitetul este figura de stil constând în determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc., menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului. „Epitetul nu este o figură de stil în sine, ci numai un purtător de figuri de stil. Orice atribut, nume predicativ sau circumstanțial de mod este numit epitet când conține în același timp o metaforă, o metonimie
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
este știința umanista care studiază problemele complexe ale politicii, conducerii și deciziei politice, punând la dispoziția istoricului o serie de concluzii importante privind modelele de analiză politică, informații politice sau diverse modele politice din trecut. Filosofia urmărește manifestările gândirii și simțirii umane din trecut. Folcloristica e o sursă istorică din categoria celor nescrise, transmisă pe cale orală, contribuind prin creația populară la reconstituirea unor aspecte din trecut, reținute de memoria colectivă prin mijloace artistice. Statistică, cu ramură să, statistică istorică, este o
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
astfel la începutul lui ianuarie 1919 îi scria lui Maniu: "„Mai întâi vă strâng mâna tuturor care, întelegând rostul vremii, v-ați pus în fruntea mișcării și ați realizat unirea politică care de atâta vreme trăia în toate fibrele de simțire ale neamului. Adunarea de la Alba Iulia, această manifestare grandioasă a conștiinței noastre naționale, înscrie o nouă pagină de glorie pe urma adunării de la Blaj”" Vasile Lucaciu aflat, de asemenea, în străinătate, participă la prima ședință a Consiliului Dirigent la 4
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria () [Corola-website/Science/299555_a_300884]
-
și care cuprinde teritoriul celor 26 comitate în mâinile Majestății Sale regelui Ferdinand. Acest pas făcut de Consiliul Dirigent este un pas istoric a cărui importanță o ghicesc toți fiii neamului, cărturari și țărani, care acum înfrățiți în cugete și simțiri asediază trenul delegațiunii Consiliului Dirigent și prin uralele și aclamațiile lor aprobă deciziunea politică." La scurt timp după înmânarea actului unirii, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiș și Aurel Vlad au discutat cu guvernul României chestiuni generale și speciale, iar
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria () [Corola-website/Science/299555_a_300884]
-
Întrucât cunoașterea înseamnă preluarea sensorială a cunoștinței obiectelor, adevărul reprezintă corespondența impresiilor noastre asupra lucrurilor. Criteriul adevărului nu poate consta în concepte, pentru că ele sunt creația impresiilor noastre, el constă în senzația însăși, nu poate consta în gândire, ci în simțire. Obiectele reale creează în noi o trăire intensă, convingerea asupra existenței lor reale, ceea ce le deosebește de visuri sau închipuiri. Teza fundamentală rezidă în afirmația profund materialistă, după care „nu există nimic imaterial”, afirmație derivată din teoria stoică asupra cunoașterii
Stoicism () [Corola-website/Science/299711_a_301040]
-
pe marginea datelor reale, vorbindu-se despre domnitorul care a cerut ca, atunci când va fi aproape de moarte, să fie călugărit. Căzând în agonie, cei din jurul lui s-au grăbit să-l călugărească, dându-i numele de Pahomie. Revenindu-și în simțiri și auzind că a fost călugărit, a zis către boieri: „că de mă voiu scula, pre mulți am să popesc și eu” (vorbe atribuite de tradiție, impuse de Costache Negruzzi). Se crede că boierii, auzindu-i cuvintele, s-au înspăimântat
Alexandru Lăpușneanu () [Corola-website/Science/299210_a_300539]
-
americane au încercat să-l expulzeze, însă fără succes. Nicolae Malaxa a decedat în anul 1965, în New Jersey (S.U.A.). Malaxa a fost caracterizat de un fost colaborator astfel: ""A fost omul și inginerul care a avut cutezanța, priceperea și simțirea patriotică să demonstreze lumii vocația industrială a românilor pe care străinii îi considerau sau îi vedeau a fi numai plugari și păstori"". Fiica lui Nicolae Malaxa, Irina Malaxa, s-a căsătorit în anul 1946 cu savantul George Emil Palade, singurul
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
frumosului și a plăcerii, în spiritul romantismului începutului secolului al XIX-lea. Abia în 1895, Heidenstam publică culegerea de versuri, intitulată chiar "Dikter" (Versuri), în care devine el însuși, un patriot înflăcărat și un poet liric puternic, plin de o simțire caldă. Incursiunile istorice sunt profund personale și impregnate de un patriotism luminat. Vagabondajul său prin țări străine, ani de-a rândul, îl consideră acum ca pe o rătăcire regretabilă. În poezia "För mig finns ingen väg fran hemmets dör" (Pentru
Verner von Heidenstam () [Corola-website/Science/297870_a_299199]
-
răzvrătirii în semn de protest. Ridicându-se deasupra desăvârșirii formale a imaginii, el spunea că „"... este mai bine inegal, cu greșeli, decât corect și uscat"” și că „"... poți să desenezi bine, să ai culoare cât de frumoasă, dacă nu pui simțire, nu iese nimic"”. În această perioadă starea materială a artistului s-a degradat, cu toate că averea (modestă de altfel) pe care o moștenise de la părinții săi, i-a permis ca timp de câțiva ani să trăiască fără griji. Tot în acest
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
Acum, spațiile verzi din zona se află sub strictă supraveghere a camerelor de luat vederi. În contextul MP2013, edilii au uitat complet de prezență „culturii” în cuvântul „multicultural”. Acea cultură care este inerent conexa libertății de creație, de gândire, de simțire, dar și libertății societății în ansamblu. Acea cultură care include respectul pentru tradițiile locale, pentru autenticitate și mai ales pentru oamenii înșiși. Comunitățile au lipsit, ele au fost cele cărora nu li s-a oferit libertate de acțiune și nici
O carte poștală din Marsilia - fragmente* () [Corola-website/Science/296108_a_297437]
-
culturii a urcat special pe scenă pentru a o îndemna să vină la conservator. În 1955, în fața comisiei de examinare a Conservatorului din Chișinău, Maria Bieșu a interpretat o romanță de Liszt și aria din "Dama de Pică" cu atâta simțire, încât în final s-a lăsat o tăcere suspectă, după care examinatorii au exclamat în cor: "„Bravo, Marie!”", priminind nota cea mai înaltă. Maria avea însă de atunci convingerea fermă că locul ei este pe scena Operei, astfel a trecut
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]
-
modul platonismului. Pe de altă parte, este foarte abil în descrierea a ceea ce este fugitiv și fugace; lirica sa produce o senzație vivace a timpului și este impregnată de melancolia datorată trecerii timpului, pe care el a numit-o „dureroasa simțire” : <poem>„"No me podrán quitar el dolorido" "sentir, si ya primero" "no me quitan el sentido".”</poem> <poem>(„"Nu îmi vor putea lua dureroasa" "simțire, dacă întâi" "nu îmi vor lua simțirea".”)</poem> Peisajul este unul arcadic, dar instalat riguros
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]
-
și este impregnată de melancolia datorată trecerii timpului, pe care el a numit-o „dureroasa simțire” : <poem>„"No me podrán quitar el dolorido" "sentir, si ya primero" "no me quitan el sentido".”</poem> <poem>(„"Nu îmi vor putea lua dureroasa" "simțire, dacă întâi" "nu îmi vor lua simțirea".”)</poem> Peisajul este unul arcadic, dar instalat riguros în moșiile manchege din Toledo, pe malul râului Tajo. Apar temele mitologice, ca alternativă la temele religioase : Garcilaso nu a scris nici un vers cu temă
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]
-
timpului, pe care el a numit-o „dureroasa simțire” : <poem>„"No me podrán quitar el dolorido" "sentir, si ya primero" "no me quitan el sentido".”</poem> <poem>(„"Nu îmi vor putea lua dureroasa" "simțire, dacă întâi" "nu îmi vor lua simțirea".”)</poem> Peisajul este unul arcadic, dar instalat riguros în moșiile manchege din Toledo, pe malul râului Tajo. Apar temele mitologice, ca alternativă la temele religioase : Garcilaso nu a scris nici un vers cu temă religioasă. Mitologia trezea în el o mare
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]
-
mind, that will unfold its great proportions. A correspondent revolution în things will attend the influx of the spirit".” „"Astfel, vom ajunge să privim lumea cu alți ochi. Ea va răspunde veșnicei întrebări a intelectului : - Ce este adevărul ? și a simțirii - Ce este binele ? prin cedarea în fața Voinței educate. Construiți, așadar, propria voastră lume. Odată ce veți începe să vă trăiți viața în conformitate cu idea pură din mințile voastre, idea se va dezvolta până la atingerea proporțiilor ei imense. O revoluție corespondență va avea
Transcendentalism american () [Corola-website/Science/308094_a_309423]
-
fie produs de intelect. El afirmă că nu intelectul stabilește legile naturii. El poate stabili cel mult convenții. 5. Nici nu este de acord că ceea ce e „a priori” e echivalent cu ceea ce e rațional. Toată viața noastră spirituală (iubirea, simțirea, etc.) are conținut „a priori”. Urmându-l pe Pascal, Scheler afirmă că „există o ordine a priori a inimii, o logică a inimii”, independentă de ordinea rațiunii. Cunoașterea "metafizică", numită de asemenea a "salvării", este rodul îmbinării rezultatelor științelor pozitive
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
asemenea despre critica formulelor ideologice din „"Revoluția franceză"” că a trecut bine în revistă modalitățile prin care culturile revoluționare se pot transforma în dogmatisme represive. În esență un gânditor romantic, Carlyle a încercat să reconcilieze afirmarea romantică a libertății și simțirii, cu respectul pentru faptele istorice și politice. Cu toate acestea, el a fost întotdeauna atras mai degrabă de idea luptei eroice în sine, decât de scopul propriu-zis pentru care ar trebui să se lupte. Carlyle a formulat unele definiții ciudate
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
așezat în vârful și pe înălțimea Bisericii. Căci dacă Cuvântul 547 e ținut sub litera legii, ca sub un obroc, îi lipsește pe toți de lumina veșnică nedăruindu-le vederea duhovnicească celor ce nu se străduiesc să se lepede de simțirea (percepția) înșelătoare, care nu e capabilă decât de eroare și nu sesizează decât aspectul coruptibil al corpurilor înrudite cu ea. El vrea deci să fie pus în sfeșnic, adică în Biserică, sau în slujire rațională în duh, ca să-i lumineze
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
atâta grijă să aibă de cele corporale, cât e de lipsă ca să taie orice afecțiune a sufletului față de ele; de asemenea ca toată străduința să le fie să nu dea sufletului nici o închipuire materială; după ce a fost stinsă prin rațiune simțirea (percepția simțurilor), care la început a respins rațiunea (cuvântul) și a acceptat iraționalitatea plăcerii ca pe un șarpe lunecos (11). Căci cu dreptate a fost rânduită moartea împotriva simțirii ca să nu mai poată oferi diavolului intrare spre suflet. Iar simțirea
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
dea sufletului nici o închipuire materială; după ce a fost stinsă prin rațiune simțirea (percepția simțurilor), care la început a respins rațiunea (cuvântul) și a acceptat iraționalitatea plăcerii ca pe un șarpe lunecos (11). Căci cu dreptate a fost rânduită moartea împotriva simțirii ca să nu mai poată oferi diavolului intrare spre suflet. Iar simțirea aceasta, fiind una după, gen, se împarte în cinci specii, înduplecând prin percepția fiecărui simț sufletul amăgit să iubească cele sensibile înrudite cu acel simț, în loc să-l iubească pe
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
simțirea (percepția simțurilor), care la început a respins rațiunea (cuvântul) și a acceptat iraționalitatea plăcerii ca pe un șarpe lunecos (11). Căci cu dreptate a fost rânduită moartea împotriva simțirii ca să nu mai poată oferi diavolului intrare spre suflet. Iar simțirea aceasta, fiind una după, gen, se împarte în cinci specii, înduplecând prin percepția fiecărui simț sufletul amăgit să iubească cele sensibile înrudite cu acel simț, în loc să-l iubească pe Dumnezeu (12). De aceea cel ce ascultă înțelepțește de rațiune,548
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
amăgit să iubească cele sensibile înrudite cu acel simț, în loc să-l iubească pe Dumnezeu (12). De aceea cel ce ascultă înțelepțește de rațiune,548 alege de bunăvoie moartea trupului înainte de moartea silnică și fără voie, despărțindu-și total voința de simțire.549 Dar cel ce rămâne numai la litera Scripturii, are ca singură stăpânitoare peste fire simțirea (percepția), prin care se manifestă afecțiunea sufletului față de trup. Căci litera, dacă nu e înțeleasă duhovnicește, e mărginită în conținutul ei de simțire, care
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]