4,333 matches
-
înainte și după piesă și în antracte să aibă mai multă legătură cu subiectul." (Seara a 2-a) El îi face elogiul lui Scheibe, muzician german contemporan care, primul în Germania, compune bucăți specifice pentru teatru. El scrie în special simfonii pentru Polyeucte și pentru Mithridate în 1738. Lessing, în Dramaturgie, îl citează îndelung pe compozitor. "Orice simfonie compusă pentru o piesă de teatru, spune el, trebuie să se potrivească cu subiectul și caracterul piesei. Astfel, tragediile vor un alt gen
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
-a) El îi face elogiul lui Scheibe, muzician german contemporan care, primul în Germania, compune bucăți specifice pentru teatru. El scrie în special simfonii pentru Polyeucte și pentru Mithridate în 1738. Lessing, în Dramaturgie, îl citează îndelung pe compozitor. "Orice simfonie compusă pentru o piesă de teatru, spune el, trebuie să se potrivească cu subiectul și caracterul piesei. Astfel, tragediile vor un alt gen de simfonii decât comediile. În muzică trebuie să existe aceeași diferență ca între genurile dramatice. Dar mai
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Polyeucte și pentru Mithridate în 1738. Lessing, în Dramaturgie, îl citează îndelung pe compozitor. "Orice simfonie compusă pentru o piesă de teatru, spune el, trebuie să se potrivească cu subiectul și caracterul piesei. Astfel, tragediile vor un alt gen de simfonii decât comediile. În muzică trebuie să existe aceeași diferență ca între genurile dramatice. Dar mai trebuie luat în considerare pentru muzică specificul pasajului căruia îi este destinată fiecare bucată. Astfel, uvertura trebuie să se refere la primul act al piesei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
decât comediile. În muzică trebuie să existe aceeași diferență ca între genurile dramatice. Dar mai trebuie luat în considerare pentru muzică specificul pasajului căruia îi este destinată fiecare bucată. Astfel, uvertura trebuie să se refere la primul act al piesei; simfoniile de plasat între acte trebuie să corespundă parțial încheierii actului terminat, parțial începutului actului următor; și la fel, ultima simfonie trebuie adaptată încheierii din ultimul act." (Seara a 32-a) Începe să apară, atât în Germania, cât și în Franța
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
muzică specificul pasajului căruia îi este destinată fiecare bucată. Astfel, uvertura trebuie să se refere la primul act al piesei; simfoniile de plasat între acte trebuie să corespundă parțial încheierii actului terminat, parțial începutului actului următor; și la fel, ultima simfonie trebuie adaptată încheierii din ultimul act." (Seara a 32-a) Începe să apară, atât în Germania, cât și în Franța, importanța specificului muzicii de scenă. Ea nu trebuie să fie decorativă, ci să se integreze din plin în arhitectura de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fie adevărate poveri pentru geniu. În artele imitației, trebuie să fii sever, dar nu riguros. Spectatorul poate foarte bine să-și imagineze că, în intervalul constituit de antracte, trec câteva ore, cu atât mai mult cu cât este amuzat de simfoniile pe care le cântă orchestra. Romanticul Fiți atent la ce spuneți, domnule, îmi dați un avantaj imens; recunoașteți deci că spectatorul poate să-și imagineze că trece un timp mai mare decât cel în timpul căruia stă la teatru. Dar, spuneți
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
-și facă publicul să împărtășească ceea ce Stanislavski numește "senzația cuvintelor", nu o poate face decât cu prețul unei imense prelucrări a vocii. "Cuvântul, scrie Stanislavski, este muzică. Într-o piesă, textul fiecărui rol este o melodie, o operă sau o simfonie. Pe scenă, pronunția este o artă tot atât de dificilă ca și arta de a cânta. Este o artă care cere un antrenament și o tehnică foarte apropiate de virtuozitate. Când un actor, posedând o voce bine antrenată și o tehnică vocală
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nu a putut decât să șocheze, să acționeze ca o puternică traumă. (3) În acest cadru psihologic (al absurdului transformat În realitate) s-a insinuat firesc frica, mai Întâi o frică dispersată, ca notele organizând rețeaua unui leitmotiv al unei simfonii, apoi frica fizică, brută. Psihologia fricii Încă nu s-a scris „științific”. Literatura a transformat frica Într-o chestiune În sine, un paroxism În genul trăirilor lui Kafka. Acolo Însă frica este endogenă, vine dintr-un izvor propriu, poate dintr-
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
întrucît totul (lungimea și expunerea prelegerii) fusese precis cronometrat. Nimic neprevăzut nu putea interveni. În atmosfera aceasta armonioasă, așa cum au subliniat unii martori, printre care și Șeicaru, Iorga a introdus un contrast neașteptat, ca și cum o sonată de Mozart sau o simfonie de Haydn ar fi fost întrerupte de inserarea unui preludiu de Wagner. Întrucît Maiorescu se bucura de sprijinul mai multor partizani, acest conflict dintre cele două personalități a dat naștere unor intrigi cu care oricine a avut cît de cît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cântecul trezește în suflet orice amorțire, împodobește lumini și împrăștie speranțe, înfruntă cotropiri și răpune șovăiri. Cântecul potolește jarul oricărui însetat. Cântecul înfruntă moartea pe câmpul de luptă. Cântecul înalță fruntea noastră, fărâmă cătușele oricărei dureri și urcă la cer simfonii feerice. Cântecul te însoțește oriunde, în adâncimi de ocnă, în singurătate, înflăcărează inimi. Cântecul doboară pe mișei, cântecul te însoțește în omenești petreceri, cadelniți de leagăn și dor. Cântecul legionar, eternă cuminecătură, urcă grele povârnișuri și te apropie de Dumnezeu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
său, cu corpul aproape gol, se abandonează unei contemplări armonioase, sustrase oricărei contingențe. Arhitectul Josef Hoffmann transformase spațiul Casei Secesiunii într-un templu al artei, "un altar labirintic" (Carl Schorske), consacrat temporar divinității muzicii, la care s-a adăugat prezentarea simfoniei a IX-a de către Gustav Mahler, și ea adaptată spațiului sacerdotal. Klimt și-a organizat Friza în trei tablouri; primul, intitulat Tânjind după fericire, îi înfățișează pe cei slabi solicitând protecția celui puternic, ilustrat în pictură sub chipul unui cavaler
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a două citate din Oda bucuriei a lui Schiller pentru ultimul panel al Frizei. În opinia lui Peter Vergo "pare plauzibil să interpretezi întreaga lucrare ca o parafrază vizuală a ideilor și emoțiilor exprimate la final, prin partea corală a Simfoniei a IX a lui Beethoven, în care compozitorul folosește cuvintele poemului lui Schiller"400. Mai mult chiar, Klimt pare să fi încercat să obțină un "acord simfonic" atât cu opera lui Beethoven, cât și cu sculptura lui Klinger care ne
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a condiției umane, care include maternitatea printre cele mai profunde taine ale sale. În Tripticul cu țigănci, pictorița precizează structura simfonică a compoziției, relațiile stabilite pe portativul intrării fiecărui instrument sau grup de instrumente urmărind o armonie a ritmurilor. Această simfonie este transcrisă printr-un procedeu sinestezic la nivel iconologic, gestual; personajele preiau încărcătura emoțională, o transferă la nivelul unei coregrafii, nu lipsite de o serie de cezuri. Așa cum ni-l descrie Léon Thévenin, tabloul are ceva wagnerian, ca realizare însă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorul vegetal și din miracolul acestei grădini a deliciilor. Așa cum lasă să se înțeleagă, Cecilia Cuțescu-Storck le conferă grația și mobilitatea vegetației explozive, textură de ficuși, salcâmi, lămâi, smochini și un cactus rătăcit. "Toate le vedem armonizându-se într-o simfonie de tonuri în atmosfera de liniște și de împăcare a sufletului, sub bolta paradisiacă unde păsările cântau ascunse în frunzișuri, în crengi de ficuși sau de smochini, ce se împleteau între ghirlande de flori de salcâm. Totul apărea ca un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de poet, vorbește despre dragostea lui, despre o femeie, așa cum o vede el, despre oameni, despre nașterea pământului din haos etc și din acest monolog nervos se desprinde Încetul cu Încetul o viață sufletească, indeterminată dar reală, un soi de simfonie intelectuală, care te surprinde prin exactitatea cu care elementele disparate se Întrețes, care te incită prin plăcerea ce poate rezulta din claritățile psihice.” Stările de conștiință legate de război, precum și personajele legate de luptele propriu-zise, schițate de poetul Camil Petrescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în armonietc "Reflexologia men]ine glandele endocrine `n armonie" Nu uitați că reflexologia lucrează asupra funcțiilor vieții, iar glandele endocrine orchestrează tot acest sistem. Ajutați-le să funcționeze în acord deplin și întreaga dumneavoastră ființă va fi în armonie cu simfonia universului. Reglați-vă glandele endocrine pentru a vă putea vindeca în mod naturaltc " Regla]i‑v\ glandele endocrine pentru a v\ putea vindeca `n mod natural" Stimularea punctelor de presiune corespunzătoare glandelor endocrine va avea ca rezultat eliberarea energiilor naturale
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
noului regim, prin care se urmărea socializarea societății românești prin impunerea modelului sovietic. Campania de socializare a debutat prin naționalizarea industriei și planificarea centralizată a economiei (instituirea economiei de comandă). Partitura politică era scrisă. În economia românească urma să răsune simfonia oțelului. A urmat adoptarea Constituția Republicii Populare Române (1948), prin care s-au fixat jaloanele juridice ale noii orânduiri sociale. Procesul a continuat prin reforma învățământului din același an, urmată în 1949 de lansarea programului de colectivizare a agriculturii (proces
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru clasa a VIII-a din 1994, editat de Ministerul Învățământului, autoarele continuă să colporteze clișeistica naționalistă autoflatantă vehiculată în epoca de aur a protocronismului românesc. Se vorbește despre organicismul armonic al teritoriului românesc, geografia autohtonă fiind prezentată ca o simfonie terestră alcătuită din forme de relief care se echilibrează reciproc (Lăcătuș, Chirițescu și Zainescu, 1994, p. 104). Sunt reproduse fragmente care monumentalizează trecutul istoric și cultural al poporului român, continuând paradigma legendarului național: "În fața scundelor și sărăcăcioaselor chilii, unde-acum optzeci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru mine, am realizat cu Orchestra din Botoșani cred că toate lucrările lui George Enescu, în afară de cele care sunt cumplite ca orchestrație. Întrucât cere o formulă foarte mare, nam realizat “Oedip”, decât o dată am făcut câteva elemente orchestrale. Sigur, Rapsodiile, Simfoniile, în afară de Simfonia a IIIa, Suitele toate, mă rog, chiar și anumite lucrări care nu s-au cântat niciodată, cum ar fi Cantata Aurora... Cum ați pătruns în universul enescian? Cum l-ați simțit ca instrumentist, ca dirijor, ca om care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
am realizat cu Orchestra din Botoșani cred că toate lucrările lui George Enescu, în afară de cele care sunt cumplite ca orchestrație. Întrucât cere o formulă foarte mare, nam realizat “Oedip”, decât o dată am făcut câteva elemente orchestrale. Sigur, Rapsodiile, Simfoniile, în afară de Simfonia a IIIa, Suitele toate, mă rog, chiar și anumite lucrări care nu s-au cântat niciodată, cum ar fi Cantata Aurora... Cum ați pătruns în universul enescian? Cum l-ați simțit ca instrumentist, ca dirijor, ca om care îi iubiți
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
să facă... Există? Sigur, nici ei nu pot să facă prea mult. Mai cântă o Sonată de Enescu, mai invită un pianist, un violonist, dar s-au cântat și lucrările mari de Enescu, la târgurile internaționale, s-au cântat Suitele, Simfonia a IIIa. După mine, Mahler și Enescu sunt cei doi mari compozitori ai secolului XX, la care încă nu le-a venit vremea. Ei sunt precis compozitorii mileniului III. Enescu a scris o muzică formidabilă. Sigur, lumea știe numai despre
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
venit vremea. Ei sunt precis compozitorii mileniului III. Enescu a scris o muzică formidabilă. Sigur, lumea știe numai despre Rapsodii, care sunt minunate, sunt geniale, fără discuție sunt mai populare, mai pe înțelesul tuturor, dar marea operă a lui Enescu, Simfonia de cameră, lucrările de cameră, cvartetele, opera Oedip, Simfonia a III-a, care este o capodoperă extraordinară, ce se cântă rar, numărăm pe degete de câte ori s-a cântat de când a fost scrisă de Enescu, este și foarte grea. Eu am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
a scris o muzică formidabilă. Sigur, lumea știe numai despre Rapsodii, care sunt minunate, sunt geniale, fără discuție sunt mai populare, mai pe înțelesul tuturor, dar marea operă a lui Enescu, Simfonia de cameră, lucrările de cameră, cvartetele, opera Oedip, Simfonia a III-a, care este o capodoperă extraordinară, ce se cântă rar, numărăm pe degete de câte ori s-a cântat de când a fost scrisă de Enescu, este și foarte grea. Eu am studiat-o vreo zece ani, nu am făcut-o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
o dubleze, cum funcționează foarte multe orchestre în vest. Deci, ele sunt de 50-60 de persoane, iar la anumite evenimente pot fi și de 120. Am înregistrat Suita I, Suita a II-a, Suita a III-a, deci suitele, Rapsodiile, Simfonia I, liedurile lui Enescu (cele Șapte cântece...), Aurora și cu cor și soliști, Poema română, desigur fără finalul respectiv, care era interzis, că era imnul regal, Dixtuorul, Baladă pentru vioară... Eu am găsit un lucru genial în interiorul acestei balade, iar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
despre care eu îi vorbisem mult, despre care auzise, dar nu cântase încă și e păcat că Filarmonica din Londra n-a făcut o lucrare de Enescu. Motivul, după cum vă dați seama, e pentru că, de fapt, lucrările lui Enescu, de la simfonii în sus, chiar și suitele, se adresează în primul rând unor ansambluri orchestrale perfecte, cu muzicieni deosebiți, cu 24 sau 18 viori... La 24 de viori, orchestra are o sonoritate anumită, care de obicei e lux, cum se spune, și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]