5,099 matches
-
Conceptele centrale ale nivelului sintactic al limbii române sunt: * unitățile sintactice elemente/ structuri care îndeplinesc, contextual, anumite roluri/ funcții în cadrul unui mesaj, intrând în anumite raporturi sintactice între ele; în literatura de specialitate se prezintă un număr variabil de unități sintactice (cf. Gramatica II, 2005; Gramatica, 1966; Irimia, 2008; Timofte, 2005; Tamba Dănilă, 2005; Pană-Dindelegan, 2003; Nagy, 2002; Dimitriu, 2002; Avram 1997; Coteanu 1985 etc.), de la cele trei clasice partea de propoziție, propoziția, fraza la un număr mai mare, prin adăugarea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
2005; Gramatica, 1966; Irimia, 2008; Timofte, 2005; Tamba Dănilă, 2005; Pană-Dindelegan, 2003; Nagy, 2002; Dimitriu, 2002; Avram 1997; Coteanu 1985 etc.), de la cele trei clasice partea de propoziție, propoziția, fraza la un număr mai mare, prin adăugarea, în clasa unităților sintactice, a textului, a substitutului de propoziție/ frază etc.; * raporturile sintactice relații stabilite între unitățile enunțului; vezi, prin raportare la trimiterile prezentate supra la literatura de specialitate: raportul de coordonare, raportul de subordonare, raportul de interdependenă/ inerență, raportul de incidență, raportul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Pană-Dindelegan, 2003; Nagy, 2002; Dimitriu, 2002; Avram 1997; Coteanu 1985 etc.), de la cele trei clasice partea de propoziție, propoziția, fraza la un număr mai mare, prin adăugarea, în clasa unităților sintactice, a textului, a substitutului de propoziție/ frază etc.; * raporturile sintactice relații stabilite între unitățile enunțului; vezi, prin raportare la trimiterile prezentate supra la literatura de specialitate: raportul de coordonare, raportul de subordonare, raportul de interdependenă/ inerență, raportul de incidență, raportul de dublare, raportul mixt, raportul intermediar-explicativ, raportul apozitiv etc.; * funcțiile
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
relații stabilite între unitățile enunțului; vezi, prin raportare la trimiterile prezentate supra la literatura de specialitate: raportul de coordonare, raportul de subordonare, raportul de interdependenă/ inerență, raportul de incidență, raportul de dublare, raportul mixt, raportul intermediar-explicativ, raportul apozitiv etc.; * funcțiile sintactice roluri asociate, la nivelul propoziției și la nivelul frazei, unităților sintactice; vezi, de exemplu, funcția sintactică de subiect în cadrul propoziției (funcție realizată printr-o "parte de propoziție", printr-o componentă a propoziției): Cei veseli detensionează atmosfera., respectiv în frază, realizată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
supra la literatura de specialitate: raportul de coordonare, raportul de subordonare, raportul de interdependenă/ inerență, raportul de incidență, raportul de dublare, raportul mixt, raportul intermediar-explicativ, raportul apozitiv etc.; * funcțiile sintactice roluri asociate, la nivelul propoziției și la nivelul frazei, unităților sintactice; vezi, de exemplu, funcția sintactică de subiect în cadrul propoziției (funcție realizată printr-o "parte de propoziție", printr-o componentă a propoziției): Cei veseli detensionează atmosfera., respectiv în frază, realizată printr-o propoziție subordonată subiectivă: Cine este vesel/ detensionează atmosfera. IV
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
raportul de coordonare, raportul de subordonare, raportul de interdependenă/ inerență, raportul de incidență, raportul de dublare, raportul mixt, raportul intermediar-explicativ, raportul apozitiv etc.; * funcțiile sintactice roluri asociate, la nivelul propoziției și la nivelul frazei, unităților sintactice; vezi, de exemplu, funcția sintactică de subiect în cadrul propoziției (funcție realizată printr-o "parte de propoziție", printr-o componentă a propoziției): Cei veseli detensionează atmosfera., respectiv în frază, realizată printr-o propoziție subordonată subiectivă: Cine este vesel/ detensionează atmosfera. IV.2. Unități sintactice (a) Partea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exemplu, funcția sintactică de subiect în cadrul propoziției (funcție realizată printr-o "parte de propoziție", printr-o componentă a propoziției): Cei veseli detensionează atmosfera., respectiv în frază, realizată printr-o propoziție subordonată subiectivă: Cine este vesel/ detensionează atmosfera. IV.2. Unități sintactice (a) Partea de propoziție 126 este cea mai mică unitate sintactică din limba română, componentă a unui enunț propozițional, caracterizată prin raportare, pe de o parte, la funcțiile sintactice reperabile la nivelul propoziției și, pe de altă parte, la raporturile
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
parte de propoziție", printr-o componentă a propoziției): Cei veseli detensionează atmosfera., respectiv în frază, realizată printr-o propoziție subordonată subiectivă: Cine este vesel/ detensionează atmosfera. IV.2. Unități sintactice (a) Partea de propoziție 126 este cea mai mică unitate sintactică din limba română, componentă a unui enunț propozițional, caracterizată prin raportare, pe de o parte, la funcțiile sintactice reperabile la nivelul propoziției și, pe de altă parte, la raporturile sintactice stabilite între componentele propoziției. Părțile de propoziție se diferențiază, în cadrul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
propoziție subordonată subiectivă: Cine este vesel/ detensionează atmosfera. IV.2. Unități sintactice (a) Partea de propoziție 126 este cea mai mică unitate sintactică din limba română, componentă a unui enunț propozițional, caracterizată prin raportare, pe de o parte, la funcțiile sintactice reperabile la nivelul propoziției și, pe de altă parte, la raporturile sintactice stabilite între componentele propoziției. Părțile de propoziție se diferențiază, în cadrul enunțului, în funcție de: * importanță: părți de propoziție principale subiectul și predicatul (nucleul propoziției logice: Copilul aleargă. S + P; Ninge
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a) Partea de propoziție 126 este cea mai mică unitate sintactică din limba română, componentă a unui enunț propozițional, caracterizată prin raportare, pe de o parte, la funcțiile sintactice reperabile la nivelul propoziției și, pe de altă parte, la raporturile sintactice stabilite între componentele propoziției. Părțile de propoziție se diferențiază, în cadrul enunțului, în funcție de: * importanță: părți de propoziție principale subiectul și predicatul (nucleul propoziției logice: Copilul aleargă. S + P; Ninge. P) vs. părți de propoziție secundare atributul și complementul, care aduc enunțului
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
complexe de propoziție etc. (Volumele de poezii și de povești sunt preferatele lui. de poezii și de povești = atribut complex sau, în accepțiunea clasică, două atribute simple coordonate: de poezii; de povești). (b) Propoziția 127 este cea mai mică unitate sintactică ce transmite, de sine stătător, un mesaj logic; este cea mai simplă comunicare logică, având un singur predicat. Propozițiile se diferențiază, în cadrul enunțului, în funcție de: * structură: propoziții simple S + P (Spectacolul începe.), P + S (Începe spectacolul.), P (Se împrimăvărează.) vs. propoziții
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
regent verbul amintisem); după cum reiese din exemplele de mai sus, aceeași propoziție poate îndeplini rol de propoziție regentă și de propoziție subordonată într-o anumită frază (de exemplu, propoziția despre care amintisem la seminar). (b) Fraza 128 reprezintă o unitate sintactică superioară propoziției, o structură pluripropozițională (Gramatica II, 2005, p. 16), alcătuită din minimum două propoziții, dintre care una este obligatoriu principală. În limba română, frazele pot fi diferențiate 129 în funcție de raporturile sintactice stabilite între propozițiile componente: * fraze cu raport de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la seminar). (b) Fraza 128 reprezintă o unitate sintactică superioară propoziției, o structură pluripropozițională (Gramatica II, 2005, p. 16), alcătuită din minimum două propoziții, dintre care una este obligatoriu principală. În limba română, frazele pot fi diferențiate 129 în funcție de raporturile sintactice stabilite între propozițiile componente: * fraze cu raport de coordonare: A scris/, dar nu a fost atent la toate detaliile.; * fraze cu raport de subordonare: Vrea/ să reușească.; * fraze cu raport de incidență: Hai și tu,/ zise băiatul.; * fraze cu raporturi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
timpul/ zise băiatul/ și zâmbi încurajator,/ ca și cum ceilalți ar fi avut nevoie de o motivație în plus. (coordonare în planul comunicării propriu-zise; subordonare în planul comunicării propriu-zise și în plan incident). (c) Substitutul de propoziție/ frază 130 este o unitate sintactică ce reflectă, în planul comunicării, al vorbirii, aplicarea principiului economiei; sunt folosite, astfel, contextual, cu valoare de propoziție sau frază, unități precum: adverbe de afirmație, interjecții, vocative etc. De exemplu, adverbul de afirmație da131 poate ține locul propoziției sau frazei
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sau fraza "ai răspuns corect mai repede/ decât mă așteptam" etc. (d) Textul 132 este o unitate ce și le subsumează pe cele prezentate anterior, constituindu-se dintr-o succesiune logică de fraze, propoziții și substitute de propoziții/ fraze, relaționate sintactic (prin raporturi sintactice) și semantic (nu poate fi considerată text succesiunea: frază din domeniul matematicii + frază dintr-un text literar). De exemplu, textul: "El se repezi după casă. Ce faci, babă? strigă el. Baba, de venin, se smulse odată din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
răspuns corect mai repede/ decât mă așteptam" etc. (d) Textul 132 este o unitate ce și le subsumează pe cele prezentate anterior, constituindu-se dintr-o succesiune logică de fraze, propoziții și substitute de propoziții/ fraze, relaționate sintactic (prin raporturi sintactice) și semantic (nu poate fi considerată text succesiunea: frază din domeniul matematicii + frază dintr-un text literar). De exemplu, textul: "El se repezi după casă. Ce faci, babă? strigă el. Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acu om vedea cine-i mai tare!; Baba-l apucă de mijloc, se lungi repezindu-se cu el până-n nori, apoi îl izbi de pământ și-l băgă în țărână până-n glezne. etc.) și un substitut de propoziție (A!), unități sintactice între care se stabilesc raporturile de coordonare (Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus/ și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori.), subordonare (acu om vedea/ cine-i mai tare!) și incidență (Ce faci, babă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori.), subordonare (acu om vedea/ cine-i mai tare!) și incidență (Ce faci, babă?/ strigă el.) și care sunt relaționate în plan semantic (aici, episodul luptei dintre Făt-Frumos și Mama-Pădurilor). IV.3. Raporturi sintactice 133 (a) Raportul de interdependență/ inerență se stabilește între subiectul și predicatul propoziției (în condițiile în care subiectul este definit prin raportare la predicat, iar predicatul este definit prin raportare la subiect) și este concretizat, în planul formei, în acordul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
elemente de aceeași importanță, plasate însă de locutor într-o ordine care arată că un element se constituie în concluzie pentru cel anterior lui: Este o idee interesantă, deci de dezvoltat.; E atent,/ prin urmare notează totul. Formal, acest raport sintactic este marcat prin: * joncțiune conjuncții coordonatoare: și, nici, precum și, iar, dar, însă, ci, sau, ori, fie... fie, sau... sau, deci, în concluzie, așadar, prin urmare etc.; * juxtapunere reprezentată, în planul comunicării scrise, prin diferite semne de punctuație; vezi (în I.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ai carte,/ ai parte. (prima propoziție, circumstanțială condițională, este subordonată celei de-a doua). (d) Raportul de incidență 136 reflectă, la nivelul conținutului, relația, în cadrul mesajului, dintre planul comunicării propriu-zise și planul comentariilor (plan incident). La nivelul formei, acest raport sintactic este marcat cu precădere prin izolarea, în context, a elementelor incidente, indiferent de realizarea acestora: cuvinte/ expresii incidente (Mâine, probabil, va ploua.; Mâine, fără doar și poate, va primi răspunsul așteptat.), propoziții principale incidente ( Hai și tu, o rugă băiatul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tu doară, Bârsăscule! (zic eu școlerului) ce înțăleji tu prin curbă, o linie curbă?" (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă); "Ah! Bubico zic eu în sine-mi, mângâindu-l frumos de capu-ți!..." (I. L. Caragiale, Bubico). IV.4. Funcții sintactice 137 Atât la nivelul propoziției, cât și la nivelul frazei, funcțiile sintactice reflectă pozițiile pe care componentele enunțului le ocupă la un moment dat, în context, prin raportare, pe de o parte, la informația semantică transmisă și, pe de altă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
linie curbă?" (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă); "Ah! Bubico zic eu în sine-mi, mângâindu-l frumos de capu-ți!..." (I. L. Caragiale, Bubico). IV.4. Funcții sintactice 137 Atât la nivelul propoziției, cât și la nivelul frazei, funcțiile sintactice reflectă pozițiile pe care componentele enunțului le ocupă la un moment dat, în context, prin raportare, pe de o parte, la informația semantică transmisă și, pe de altă parte, la raporturile contractate cu celelalte componente. Funcțiile sintactice reperabile la nivelul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nivelul frazei, funcțiile sintactice reflectă pozițiile pe care componentele enunțului le ocupă la un moment dat, în context, prin raportare, pe de o parte, la informația semantică transmisă și, pe de altă parte, la raporturile contractate cu celelalte componente. Funcțiile sintactice reperabile la nivelul propoziției și al frazei ilustrează, în principiu, principiul corespondenței, și anume: aceeași funcție sintactică poate fi concretizată, în propoziție, printr-o parte de propoziție, iar în frază printr-o propoziție subordonată. Se disting, astfel, perechi funcționale precum
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
context, prin raportare, pe de o parte, la informația semantică transmisă și, pe de altă parte, la raporturile contractate cu celelalte componente. Funcțiile sintactice reperabile la nivelul propoziției și al frazei ilustrează, în principiu, principiul corespondenței, și anume: aceeași funcție sintactică poate fi concretizată, în propoziție, printr-o parte de propoziție, iar în frază printr-o propoziție subordonată. Se disting, astfel, perechi funcționale precum: * subiect propoziție subordonată subiectivă; * nume predicativ propoziție subordonată predicativă; * atribut propoziție subordonată atributivă; * complement direct propoziție subordonată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Nu intră în aceste serii de corespondențe predicatul; acesta, ca nucleu al propoziției, nu are echivalent într-o propoziție subordonată. În cazul predicatului nominal, numelui predicativ din componența acestuia îi poate corespunde o propoziție subordonată predicativă. Prezentarea schematică a funcțiilor sintactice și a realizărilor acestora la nivelul propoziției și al frazei va urma, mai jos, modelul din Hobjilă, 2009, revizuit și completat. Tabel cu elementele de specificitate ale funcțiilor sintactice reperabile la nivelul propoziției și la nivelul frazei Funcții sintactice și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]