8,304 matches
-
ridicat miza contractului de suprimare al lui Meeks la 20.000 de dolari. Buzz a mărit suma promisă lui Johnny pentru afacerea Minear la 25.000 de dolari, pentru ca Stompanato să nu-i bage un glonț în cap. Mick își smulgea părul din cap din cauza lui Audrey. Înjghebase un altar cu lucrurile rămase de la ea: pozele de reclamă de pe vremea când era stripperiță și toaletele pe care le purtase în ’38, când era mare vedetă în Burbank. Le adunase pe toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
căpitanul Considine ați ajuns înaintea mea. Buzz examină pistolul. Era vechi și ruginit și probabil că ar fi dat-o în bară, ca și atunci când psihiatrul considerase că episodului din Sleepy Lagoon fusese o fantasmă. Coleman i l-ar fi smuls din mâna lui scheletică înainte ca bunicul să poată apăsa pe trăgaci. Îți place cum s-a rezolvat, doctore? — Nu. Îmi pare rău de Reynolds. Buzz se gândi că Mal trăsese direct în Reynolds fiindcă voia să-l prindă viu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
erau nesiguri. M-am așezat pe pat, m-am uitat atentă în jur, încercând să-mi explic ce se întâmpla. Din toate părțile camerei, tablourile Ioanei îmi sorbeau pri virile în adâncul lor vrăjit. Îmi trebuia un timp să mă smulg de sub puterea incantatorie a acelor culori care încet-încet mă subjugaseră. — De ce picturile tale sucesc mințile privitorilor? am întrebat-o în ultima vizită de seară, înaintea plecării acasă. Eu aduc pe pânze lumea viselor. Când pun culorile, ele încep să cânte
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
fi deschis cerul peste mine, dar pesemne Dumnezeu n-a vrut să se întâm ple așa, căci Felix Klee a murit subit, la scurtă vreme după vizita mea. Poate că nici eu nu eram încă la înălțimea proiectului. — Te-ai smuls vreodată din vraja lui Paul Klee? — La început lucram tablouri de dimensiuni mici, așa cum făcea el, însă acum pictez pe pânze foarte mari. 84 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE Klee n-a pictat niciodată pe asemenea enormități. Mă simt
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
și moralmente. O țară delapidată de comuniști, cu oameni care vorbesc o limbă de o vulgaritate, de o brutalitate nemaipomenită, vădind o ignoranță aș zice violentă, deoarece denigrează valorile esențiale ale umanității de altădată. Tot ce-am văzut mi-a smuls o bucată din suflet... — Totuși, n-ai găsit nimic bun? am întrebat-o cu inima strânsă. — S-a întâmplat ceva care m-a dat complet peste cap. Expoziția cu cele patruzeci de picturi ale mele a fost amenajată în sala
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
înviat din morți, 2. și toți frații care sunt împreună cu mine, către Bisericile Galatiei: 3. Har și pace vouă de la Dumnezeu Tatăl, și de la Domnul nostru Isus Hristos! 4. El S-a dat pe sine însuși pentru păcatele noastre, ca să ne smulgă din acest veac rău, după voia Dumnezeului nostru și Tatăl. 5. A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin. 6. Mă mir că treceți așa de repede de la Cel ce v-a chemat prin harul lui Hristos, la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
făcut-o din copilărie! Voiu veni la liceu chiar în cursul zilei de azi, ca să vorbesc cu Dumneavoastră, personal. Primiți, vă rog, asigurarea deosebitei mele considerațiuni." ― Ține, și pleacă mai repede, că-mi vine să-ți crăp capul! I-am smuls plicul, și până la liceu am zburat! N-am întîrziat, dar chiar dacă aș fi întîrziat, eram atât de liniștit, atât de ușurat, de parcă mi se luase o piatră de moară de pe suflet! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ora a treia aveam Botanica. După ce a notat absenții
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
dos; iar hangiul, văzând că tejghetarul nu mai vine cu banii, porni spre odăiță să vadă ce s-a întîmplat. Intrând, tejghetarul îl prinse deodată în brațe și-i strigă: ― Aha, tu ai să plătești! Dar hangiul, foarte mâniat, îi smulse legătura de la ochi, și, când auzi cum stau lucrurile, îi șterse două palme zdravene tejghetarului, strigîndu-i: ― N-au plătit hoțomanii aceia, și nici eu n-am să plătesc, cap de zevzec, ci ai să plătești chiar tu, că "cine nu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
lucru curat la mijloc, profesorul puse mâna pe teză și voi s-o ia, dar Moscu o apucă și el, ca să nu i-o dea; atunci profesorul, intrigat și indignat de atitudinea foarte puțin cuviincioasă și nejustificată a elevului său, smulse teza din mâna lui Moscu și se uită să vadă ce a scris... Își ridică sprâncenele, își strâmbă buzele, încrețindu-și fruntea cu adâncă mirare și, adresîndu-se clasei, spuse: ― Două minute, vă rog, ca să vă citesc câteva rânduri din teza
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
vă interesează: nici pe dumneavoastră și nici pe colegii mei, vă asigur! ― Dă caietul încoace și lasă sofisticăriile pentru ora de Logică. ― Vă rog, domnule profesor!... ― Nu mă mai ruga, și dă-mi caietul! Și cum eu ezitam, mi-l smulse din mână, îl deschise și: Hă, hă... trebuie să fii aiurit rău, mă băiete, mă, dumneata...! Ești la ora de Psihologie și te crezi la Algebră! Asta e bună! Ia ascultați, băieți! Și-ncepu să citească lipsit de cursivitate și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
nici un haz să stea în fața fetei. Trecu lângă ea, începu "s-o vrăjească", luîndu-i mâna și mîngîindu-i-o; apoi, văzând că fata nu se împotrivește, îi cuprinse brusc mijlocul și-ncercă s-o sărute! Fata se făcu roșie ca focul, se smulse din brațele lui și, mânioasă de așa nemaipomenită îndrăzneală, îi ceru s-o ducă imediat la mal! El nu voi s-o asculte; fata, care știa să canoteze, ca orice demnă tovarășă de plimbare a unui lăzărist, puse mâna pe
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
sfârșit, ce vrea poetul respectiv. De obicei se fac acrostihuri cu numele ființei iubite. Ionescu Cornel habar n-are de ce ascunde-n ea poezia asta! Ia citește inițialele de sus în jos, să vezi ce-ți dă! Înfrigurat, Dinulescu îmi smulse hârtia din mână și silabisi: ― Tan-ți-ești-o-gîs-că! Extraordinar! E o grozăvie! Bravo, mă, așa da, acuma înțeleg! Dar vorba e, cum află ea, că poate nu se pricepe la șmecherii d-astea poetice; cum află ea că poezia e cu acracostih
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
a Întregii oștiri de a nu ceda. Iar apoi venise lovitura la care nimeni nu se aștepta: atacul furibund asupra voievodului. Alexandru și Erina se retrăseseră și ei prin tunelul de scuturi al Apărătorilor, cu senzația că o furtună neașteptată smulge din rădăcini ultima certitudine și că de acum totul cade Într-o negură rece și rea, ca o prevestire a morții. Ieșiseră la mai puțin de o sută de pași de locul În care Apărătorii rezistau atacului călăreților pe platoșele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pat, o masă și o mică statuetă a lui Budha, Într-un colț. Ștefănel dădu din cap afirmativ și ieși la cai. Unul din cei doi cai cu care venise era Încărcat cu lucrurile pe care le adusese din Japonia. Smulse din șa desaga groasă, aproape de mărimea unui om, care, bănuia Liu Huang, era plină cu arme. O duse fără nici o greutate În cameră și apoi reveni, gata să-l Însoțească pe călugăr. Trecură prin toate curțile interioare și intrară În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Înger, căci nu era escortat decât de patru spahii. Celălalt fusese dus la Închisoarea Edikule, pentru interogatoriu. Oană ordonase, prin mesaje pe calea săgeții, eliberarea lui, În timpul nopții, de către un grup de șase Îngeri. Altminteri, prin tortură turcii Îi puteau smulge fragmente de informații care puneau În primejdie corabia lui Morovan. Rămânea de văzut dacă operațiunea de salvare plănuită pentru seara Sfântului Ștefan va avea succes sau nu. Devenea destul de limpede, Însă, că misiunea nu va putea fi prelungită prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
se află În fața ta și că n-ai curajul să lupți cu el? Cum e, Ogodai, să te simți mai laș decât o râmă care Își caută ascunziș pe sub pietrele râului? La aceste cuvinte, Ogodai nu mai putu rezista. Își smulse brațul din Încleștarea lui Ali, coborî treptele și se repezi spre dușmanul său de o viață. - Opriți-l! strigă Ali. Ienicerii Închiseră drumul lui Ogodai, care se zbătea, spumegând, să ajungă la căpitan. - Trageți! se auzi deodată strigătul tătarului. De pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
neștiind dacă să urce spre sală sau nu. Așteptând poate ca măria sa să aibă o discuție lămuritoare cu ea. Și tăcerea. Tăcerea aceea nefirească, umedă și rece, tăcerea grea, de dincolo de tristețe, Într-un tărâm al ireversibilului. Erina trecu Își smulse privirea dinspre curte și reveni la voievod. Apoi făcu un pas Înapoi și spuse: - Nu... Voievodul ridică mâna Încercând să spună ceva, dar Erina Îl Întrerupse, repetând: - Nu... Nu Cosmin... Poate altcineva... Oricine... Nu Cosmin... Se sprijini de pervazul ferestrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
-i umerii cu o forță de neînvins. Fără să creadă el Însuși că așa ceva era cu putință, Primul Cuceritor Îngenunchie. Cei doi Cuceritori rămași În viață erau străbătuți de teama animalică a apropierii morții, dar nu erau capabili să se smulgă acelor incredibile momente de luptă a puterilor magice. Amir simțea că asistă la un miracol și că, prin acest miracol, profeția lui Nogodar se Împlinește. Tânărul din tablou devine stăpânul Ordinului Cuceritorilor. Dar parcă totul era un vis. Primul Cuceritor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de alternative. E alegerea ta. Oană tăcu, privind focul. În jurul lui se aflau trei oameni. Toți, puternici, așteptând semnul lui Ogodai. Trei călăi. Profesioniști ai durerii. Tătarul Înțelese că așteptarea era inutilă. Făcu semnul de Începere. Unul din călăi Îi smulse bandajul de la umărul În care simțea durerea. Celălalt luă de capătul Învelit În cârpe un fier lung, Încovrigat la capăt, și Îl ținu În foc până se Înroși. Al treilea se postă În spatele lui. Ogodai rămase În față, privind calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
goană. Oană auzi chiar și zgomotul pașilor lor, erau mulți, erau zeci de lupi Înfometați, iar goana lor spre prada care zăcea În zăpadă devenea o cavalcadă de cavalerie. Parcă nu mai erau lupi, ci cai. Apoi Își simți brațul smuls din umăr și o undă de fericire Îl străbătu. Era sfârșitul. Era eliberarea. O eliberare albă și infinită, În jocul de Îngeri ai fulgilor de nea. 12. LUMINA Erina nu știa de unde avusese atâta putere Încât să-l ridice din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
puternică până acum. L-ai găsit. L-ai salvat. Fii puternică și acum. Nu-l putem pierde. E inconștient. E pe drumul spre moarte. Adu-mi săculețul de la șaua calului. Și un cuțit. Erina nu Întrebă nimic. Ieși În fugă, smulse săculețul care era prins de șaua calului Jovankăi și scoase pumnalul pe care Îl avea la centură. I le Întinse sârboaicei, care Începuse să spele rănile cu apa caldă adusă de gazde. - Țuică... șopti Jovanka. Aduceți țuică tare. Și faceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
sate arzând și știuseră că, acolo, oamenii nu voiseră să-și lase copiii și nici să Îngăduie jaful. Oștenii sultanului adunau tot ce găseau. Animale, blăni de urs, de lup sau de jder, brânză, miere, mâncare, cai buni de călărie. Smulgeau din case fetele și femeile tinere pentru haremuri și spintecau cu iataganele bărbații, dacă Încercau să se opună. Țara de Sus era, toată, un vaier mut. Voievodul văzuse totul, iar Alexandru nu-l Întrebase nimic, prinzând doar, cu coada ochiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Îl lovește În spate... Se ridică... scoate iataganul... Încearcă să-l elibereze pe Alexandru... Nu... Nu... Nu se poate... Din spate, un spahiu Îl taie cu iataganul... e tot numai sânge... cade... Alexandru se apleacă spre el. * - Nu!!! strigă Alexandru, smulgându-se din mâinile celor doi akingii care Îl prin seseră și aruncându-se lângă mongol. Amir!! Amir, nu muri acum!!! Mongolul gemu ușor și deschise ochii. Sub el, balta de sânge se lățea. Achingiii Îl smulseră pe Alexandru. - Stați! se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
el. * - Nu!!! strigă Alexandru, smulgându-se din mâinile celor doi akingii care Îl prin seseră și aruncându-se lângă mongol. Amir!! Amir, nu muri acum!!! Mongolul gemu ușor și deschise ochii. Sub el, balta de sânge se lățea. Achingiii Îl smulseră pe Alexandru. - Stați! se auzi o poruncă În limba turcă. Îl cunosc pe acest războinic! E Amir Baian! Achingiul care vorbise se apropie de muribund. - Da... spuse, parcă cu regret. E el. Nu Înțeleg ce se Întâmplă aici... Lăsați prizonierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
bombănea, înainte și după acele vizite, dar nu putea refuza pe buna Lhia. .. . Dar ce slăbiciune avea oare Lina pentru verișoară și plimbările la moșie? Afară de untul proaspăt pentru cafeaua cu lapte a doctorului Rim, ilustrul ei soț! Mini fusese smulsă de la aceste considerații de apariția mușchiului la frigare. Prezentat pe farfuria mare, întreg, fript în must, prea în must, fremăta de sărutarea meșteșugită a mangalului de stejar. Viu încă pe jumătate, manifesta prin acel palpit lupta recentă dintre foc și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]