6,398 matches
-
aceasta noua guvernare comunistă de la București). Basarabia și nordul Bucovinei erau încorporate însă în URSS. Anul 1948 a cunoscut lansarea pachetului de reforme structurale ale noului regim, prin care se urmărea socializarea societății românești prin impunerea modelului sovietic. Campania de socializare a debutat prin naționalizarea industriei și planificarea centralizată a economiei (instituirea economiei de comandă). Partitura politică era scrisă. În economia românească urma să răsune simfonia oțelului. A urmat adoptarea Constituția Republicii Populare Române (1948), prin care s-au fixat jaloanele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub forma românismului. Această eviscerare a principiului naționalismului etnic din conștiința românească a produs transformări structurale ale memoriei naționale, a cărei formulă sedimentată în cadrele ideii naționale a fost brusc reașezată pe baze antinaționaliste. 3.4.4. Memoria (anti)națională: socializarea istoriei românești De-a lungul secolului naționalist de existență istorică românească (1848- 1947) s-a configurat, în paralel cu procesul de construcție instituțională a statului unitar național, memoria națională românească. În perioada interbelică, opera memoriei naționale românești a fost, practic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deopotrivă -, prezentând istoria românilor ca un apendice al istoriei marelului popor de la răsărit. O altă mutație substanțială se produce în privința concepției referitoare la unitatea poporului român. Decisivă este reconotarea unității naționale în unitate muncitorească, pe fondul unui proces atotcuprinzător de socializare a naționalului. Pe aceleași linii deja trasate, tema independenței este reconceptualizată, pe plan extern, din neatârnare politică a națiunii române în independență economică a statului în fața imperialismului occidental. Pe plan intern, independența îmbracă semantica luptei sociale pentru idealul egalitar, o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorice despre lume și viață, formarea de oameni înaintați, constructori activi ai socialismului și comunismului" (1978, art. 12, lit. b). Educația ideologică este așadar nu numai parte integrantă a procesului intructiv-educativ, ci și cheia de boltă a întregului program de socializare derulat de autoritățile comuniste. Reformele din 1968 și 1978 continuă pe calea profesionalizării, tehnicizării și industrializării învățământului românesc. Legea din 1978 enunță "principiul politehnizării" ca stând la temelia școlii, și derivativul acestuia, "asigurarea policalificării" ca singura posibilitate de "dezvoltare multilaterală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
postrevoluționară de adolescenți născuți după 1989. Neavând ocazia biografică de a trăi în realitatea regimului comunist, membrii acestei generații dețin un stoc de "amintiri" de împrumut despre fostul regim "memorii second hand", de mâna a doua dobândite pe cale non-experențială, prin intermediul socializării mnemonice. Universul atitudinal al generației postcomuniste a fost cartografiat de studiul "Elevii și cultura civică", realizat în cadrul programului "Studii Electorale Românești" (Bădescu et al., 2010) finanțat de Fundația SOROS România. După cum indică fișa tehnică, studiul cantitativ a fost realizat prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Elevii și cultura civică" nu conține întrebări care să permită examinarea rolului mass-media în configurarea atitudinilor referitoare la comunism. În schimb, studiul cuprinde suficiente date pe baza cărora să poată fi determinată influența școlii și a familiei ca agenți de socializare mnemonică. De exemplu, întrebarea " Ai discutat vreodată despre perioada comunistă în România cu... (a. părinți, rude apropiate; b. profesori)?" permite investigarea comparativă a contextului conversațional în cadrul căruia elevii au fost expuși la, și asimilat, informații despre trecutul comunist. Tabel 51
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
31,5 Da, deseori 21,9 12,8 Total 100 100 N 5.728 5.701 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Distribuția datelor autorizează concluzia că familia (părinții, alături de rudele apropiate) este principalul agent de socializare mnemonic, constituind "cadrul social al memoriei" comuniste (Halbwachs, 1992) [1925]. Școala, celălalt mare agent de socializare în general și socializare mnemonică în particular, ipostaziată în "profesori" ca "alții semnificativi" (Mead, 1934), are o influență mai redusă în transmiterea informațiilor despre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Distribuția datelor autorizează concluzia că familia (părinții, alături de rudele apropiate) este principalul agent de socializare mnemonic, constituind "cadrul social al memoriei" comuniste (Halbwachs, 1992) [1925]. Școala, celălalt mare agent de socializare în general și socializare mnemonică în particular, ipostaziată în "profesori" ca "alții semnificativi" (Mead, 1934), are o influență mai redusă în transmiterea informațiilor despre trecutul comunist. Un procent însemnat, de 17 la sută dintre elevii intervievați nu au discutat niciodată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Distribuția datelor autorizează concluzia că familia (părinții, alături de rudele apropiate) este principalul agent de socializare mnemonic, constituind "cadrul social al memoriei" comuniste (Halbwachs, 1992) [1925]. Școala, celălalt mare agent de socializare în general și socializare mnemonică în particular, ipostaziată în "profesori" ca "alții semnificativi" (Mead, 1934), are o influență mai redusă în transmiterea informațiilor despre trecutul comunist. Un procent însemnat, de 17 la sută dintre elevii intervievați nu au discutat niciodată în familie despre perioada
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a părintelui ori a profesorului, ci o proiecție a propriei atitudini a elevului pe care acesta o atribuie părintelui sau profesorului. Pe de altă parte, se poate contra-argumenta că ceea ce contează cu adevărat nu este atitudinea reală a agentului de socializare (părinții ori profesorii), ci modul în care aceasta este percepută de către subiectul socializării (adică de copii, respectivi elevi). Adoptând această asumpție, este interesant de examinat corespondența sau discrepanța existentă între atitudinile atribuite părinților și profesorilor cu privire la comunism și atitudinile adolescenților
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe care acesta o atribuie părintelui sau profesorului. Pe de altă parte, se poate contra-argumenta că ceea ce contează cu adevărat nu este atitudinea reală a agentului de socializare (părinții ori profesorii), ci modul în care aceasta este percepută de către subiectul socializării (adică de copii, respectivi elevi). Adoptând această asumpție, este interesant de examinat corespondența sau discrepanța existentă între atitudinile atribuite părinților și profesorilor cu privire la comunism și atitudinile adolescenților referitoare la același obiect atitudinal. Pentru început, iată cum percep adolescenții atitudinile față de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dunham (1986) într-o cercetare cantitativă centrată pe identificarea gradului de similaritudine atitudinală între trei generații în cadrul familiilor și pe descifrarea mecanismelor din spatele transmiterii intergeneraționale a atitudinilor, corespodența atitudinală între generațiile aceleeași familii poate fi explicată prin trei factori: i) socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii) influență reciprocă. În mod tradițional, socializarea primară în cadrul familiei a fost privilegiată de către cercetarea sociologică drept mecanismul cel mai eficient în transmiterea unidirecțională de valori, atitudini și comportamente sociale de la generația parentală înspre generația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atitudinală între trei generații în cadrul familiilor și pe descifrarea mecanismelor din spatele transmiterii intergeneraționale a atitudinilor, corespodența atitudinală între generațiile aceleeași familii poate fi explicată prin trei factori: i) socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii) influență reciprocă. În mod tradițional, socializarea primară în cadrul familiei a fost privilegiată de către cercetarea sociologică drept mecanismul cel mai eficient în transmiterea unidirecțională de valori, atitudini și comportamente sociale de la generația parentală înspre generația copiilor. Ultimele cercetări au contestat însă această teză a socializării ca fiind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mod tradițional, socializarea primară în cadrul familiei a fost privilegiată de către cercetarea sociologică drept mecanismul cel mai eficient în transmiterea unidirecțională de valori, atitudini și comportamente sociale de la generația parentală înspre generația copiilor. Ultimele cercetări au contestat însă această teză a socializării ca fiind destul de simplistă. S-a susținut că mecanismul alternativ care ar explica similaritudinea atitudinală ar fi de fapt "moștenirea de statut" (status inheritance). În acest cadru teoretic, ceea ce ar transmite părinții copiilor nu ar fi atât un sistem atitudinal
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întrucât copiii nu mai pot fi puși în situațiile de viață în care au trăit părinții lor din simplul motiv că regimul comunist nu mai există. În aceste condiții, singura posibilitate verosimilă în privința formării de atitudini despre perioada comunistă rămâne socializarea. A treia posibilitate menționată de Glass, Bengtson și Dunham (1986) este "influența reciprocă" între generații. Și această ipoteză rămâne valabilă doar în privința atitudinilor despre ordinea socio-politică actuală, întrucât este dificil de conceput ca generația copiilor (care nu au trăit în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
copiilor (care nu au trăit în comunism) să influențeze în vreun fel atitudinile părinților cu privire la o perioadă din viața lor. Concluzionăm, așadar, că cea mai plauzibilă modalitate prin care se produce transferul de atitudini intergenerațional despre comunism este cea a socializării. A doua observație consistă în ideea că instituția tradițională a familiei este un agent de socializare mai influent în modelarea atitudinilor copiilor decât instituția modernă a școlii: influența exercitată de părinți este superioară celei exercitate de profesori atât în privința transmiterii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
perioadă din viața lor. Concluzionăm, așadar, că cea mai plauzibilă modalitate prin care se produce transferul de atitudini intergenerațional despre comunism este cea a socializării. A doua observație consistă în ideea că instituția tradițională a familiei este un agent de socializare mai influent în modelarea atitudinilor copiilor decât instituția modernă a școlii: influența exercitată de părinți este superioară celei exercitate de profesori atât în privința transmiterii atitudinilor pozitive față de ordinea actuală, cât și a atitudinilor de valorizare a perioadei comuniste. Spre deosebire de școală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proletar și a patriotismului socialist (în fapt, ideologii antinaționaliste), prima fază a socialismului românesc (1947- 1964) a restructurat dramatic memoria istorică sedimentată în conștiința colectivă prin eviscerarea măduvei naționaliste a memoriei românești. Trecutul național este supus unui intens proces de socializare, rezultatul fiind o memorie antinațională sovietofilă; v) ieșirea statului român de pe orbita Kremlinului, proclamată enunțiativ prin "Declarația de independență" din aprilie 1964, a semnalat startul renaționalizării politicii și culturii românești. Al doilea capitol al comunismului românesc se remarcă prin repunerea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
concluziile generale care se desfac din expunerea facerii și prefacerii memoriei naționale românești este rolul cardinal al statului ca principal agent mnemonic în modelarea conștiinței istorice naționale și în gestionarea politică a trecutului românesc. Școala este principalul instrument statal de socializare mnemonică a indivizilor în tradiția memoriei istorice cultivată de autoritățile oficiale. Introduși, prin intermediul manualelor școlare de istorie, în tradiția mnemonică a comunității, biografia individuală este întrepătrunsă de biografia colectivă a națiunii. Prin acest proces de alchimie identitară, copiii dezvoltă conștiința
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
școlară pentru anul 1914/1915. 16 Cf. Recensământul din 1912. 17 Cifrele aferente anului școlar 1914/15 reprezintă situația învățământului pentru Vechiul Regat, fără provinciile încorporate în urma Marii Uniri. 18 Considerăm procesul naționalizării ca o formă specifică a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Regat, fără provinciile încorporate în urma Marii Uniri. 18 Considerăm procesul naționalizării ca o formă specifică a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fie la nivelul de ansamblu al societății. Cu toate acestea, chiar și credințele particulare, neîmpărtășite social ale indivizilor nu sunt produse exclusiv individuale, din moment ce, în sens lockean, mintea umană este, la origine, o "tabula rasa" ce înregistrează, prin intermediul procesului de socializare, datele necesare pentru integrarea în comunitate. Ele sunt, așadar, tot niște proiecții care își află resursele în imaginarul social și care pot deveni ideologice în măsura în care sunt împărtășite cu ceilalți. Efectul ideologic este vizibil, așadar, în punctul de intersecție dintre propensiunea
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
că nu marșez, aici, pe ideea unei "gândiri unice". Dimpotrivă, sunt conștient de faptul că indivizii angrenați în jocul social, fiind deopotrivă membri ai societății în ansamblul său, dar și ai unor grupuri diverse și trecând printr-un proces de socializare ce poate implica diferențe de la caz la caz, se află în situația de a-și pune la lucru propria subiectivitate în încercarea de a-și reprezenta înțelesul realității sociale. Nu am în vedere, în acest sens, înțelegerea ideologiei în maniera
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]