5,527 matches
-
care declanșează actele de violență, ci tocmai modernizarea, dezvoltarea, iar în momentul în care acestea vor atinge parametrii vizați și actele de violență se vor diminua. Analizând aceste perspective, V. Preda (1998, 10) nu exclude adevărul exprimat de cei doi sociologi. Însă este de părere că dezvoltarea industriei și urbanizarea accelerată nu pot fi considerate cauze directe ale infracționalității; ele joacă un rol important în amploarea fenomenului, dar trebuie interpretate drept context economic și sociocultural în care se instalează și se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a luat parte la discuțiile cu experții despre scenariile și măsurile propuse de ei. Prof. Vasile Ghețău, demograf, a vorbit despre implicațiile scăderii fertilității asupra viitorului demografic al României și posibilele soluții de redresare a numărului populației; prof. Dumitru Sandu, sociolog, s-a axat pe tendințele și consecințele emigrării și necesitatea unei politici naționale de imigrare care să atragă muncitori străini pentru piața de muncă din România; a completat tabloul general, prof. Marian Preda, sociolog, prin politicile sociale, cu referire în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a numărului populației; prof. Dumitru Sandu, sociolog, s-a axat pe tendințele și consecințele emigrării și necesitatea unei politici naționale de imigrare care să atragă muncitori străini pentru piața de muncă din România; a completat tabloul general, prof. Marian Preda, sociolog, prin politicile sociale, cu referire în special la regimul și vârsta de pensionare, subliniind faptul că România are o vârstă reală de pensionare de 53 ani, din cauza numărului mare de pensionări pe caz de boală. Secțiunea a doua În prezența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
întrebare pusă nu de puține ori, dar parcă nu cu atâta obstinație ca în cazul controverselor despre existența unei filozofii românești. Trebuie spus răspicat că răspunsul la asemenea gen de întrebări nu-l pot da decât studii sistematice asupra contribuțiilor sociologilor români la dezvoltarea gândirii sociologice. Deși termenul sociologie s-a impus în cultura română la un interval relativ scurt după lansarea lui de către A. Comte, lucrări de sociologie propriu-zisă apar destul de târziu. Considerații sociologice despre realitatea socială și istorică românească
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ca o realitate. Titu Maiorescu nu ezită să vorbească despre știința societății, iar în scrupuloasele și incisivile sale articole Eminescu găsește loc, printre atâtea probleme abordate, să expună memorabile aserțiuni despre sociologie. Cu toate acestea, gânditori români dedicați profesiei de sociolog se afirmă mult mai târziu. Și totuși nu ar fi onest să trecem cu ușurință peste efortul extraordinar al unui agronom - Ion Ionescu de la Brad - de aplicare a metodei monografice de cercetare sociologică, aplicată de el însuși în cele trei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
din București. La Universitatea din Iași, sociologia își ocupă locul cuvenit, odată cu venirea la catedră a lui Dimitrie Gusti în 1910, în urma unui concurs destul de controversat. Nu este lipsit de semnificație faptul că în perioada interbelică, în Italia, cu toate că avea sociologi de anvergură europeană, și îi amintesc numai pe V. Pareto și A. Gramsci, în universitățile sale nu funcționau catedre de sociologie, iar sociologia era profesată ca un fel de anexă de juriști și economiști, după cum remarcă T. Brăileanu. În schimb
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
transferat după război de la Universitatea din Iași, la Cluj activa Virgil Bărbat, la Iași titularul catedrei era Petre Andrei, iar la Cernăuți preda Traian Brăileanu. În perioada interbelică s-a afirmat o animată și bogată activitate de pregătire a viitorilor sociologi și de răspândire a ideilor sociologice în medii tot mai diverse. Mișcarea sociologică autohtonă de după primul război mondial a cunoscut o dezvoltare proeminentă, impunându-se ca una dintre cele mai vii din sociologia timpului. Toate acestea sunt argumente pentru existența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
diverse. Mișcarea sociologică autohtonă de după primul război mondial a cunoscut o dezvoltare proeminentă, impunându-se ca una dintre cele mai vii din sociologia timpului. Toate acestea sunt argumente pentru existența unei sociologii românești în ciuda încercărilor de negare chiar din partea unor sociologi români contemporani, aceasta având o istorie bogată în evenimente și fapte, dar și în scrieri fundamentale. Prea multe istorii ale sociologiei românești nu avem. Prima este cea lui T. Herseni Sociologia românească, din 1940, ca parte din Filozofia românească de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
similaritatea traiectoriei sociologiei românești cu a celorlalte sociologii naționale. Au existat premergători precum Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, Ioan Budai-Deleanu, Dinicu Golescu, Ion Codru Drăgușanu, Constantin Caracaș, Ionică Tăutul. Pe bună dreptate ea scrie: ,,Nici unul dintre acești precursori nu a fost sociolog de profesie însă acest lucru nu-i face mai puțin importanți pentru geneza disciplinei autohtone” (pp. 23-24). Din opera lor se pot prelua informații și interpretări în spiritul sociologiei. Iată-l, de pildă, pe Dinicu Golescu, boierul muntean care a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
românești. Mai mult, I.C. Brătianu a fost primul care a vorbit despre sociologie, socotită de marele om politic drept știință naturală. Din punctul nostru de vedere, cartea Mariei Larionescu aduce în prim-plan exegeza lui Zeletin despre mercantilismul românesc, primul sociolog român adversar al sociologiei beletristice. Mercantilismul cuprinde faza de formare a burgheziei naționale cu sprijinul capitalului comercial străin în perioada constituirii statelor moderne naționale. Ca exponenți ai sociologiei critice sunt amintiți M. Kogălniceanu, I. Heliade-Rădulescu, T. Maiorescu și C. Rădulescu-Motru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
socială, relații și procese sociale, legea paralelismului sociologic, interdisciplinaritatea. Trebuie recunoscut că paradigma gustiană a fost totuși eclipsată de o altă contribuție a sa, metoda monografică aplicată în cercetări făcute la sate, care au trezit un interes legitim din partea multor sociologi din Europa și SUA încă din perioada interbelică. Am putea spune că sistemul gustian este identificat în spațiul public cu monografismul. Pentru marcarea dinamismului și diversității doctrinare a acestei mișcări sociologice ar fi fost oportună prezentarea opțiunilor metodologice ale lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
stimulativă a ideilor și metodei gustiene în sociologia actuală o probă a viabilității sale. T. Brăileanu este inclus în capitolul „Sociologie axiologică, sociologia culturii”, alături de Petre Andrei, Eugeniu Speranția, Nicolae Petrescu și Virgil Bărbat. Nu cred că încadrarea tematică a sociologului de la Cernăuți este corectă. El este autorul a două cărți, Introducere în sociologie (1923) și Sociologie generală (1926), în care pune bazele sistemismului în sociologie, de o mare notorietate în spațiul occidental, începând cu anii ’50. Lucrarea ridică o chestiune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
după 1965 a dus la cercetarea sociologică a unor realități noi edificate de proiectul comunist de dezvoltare. După cum subliniază autoarea, evoluția sociologiei postbelice în România se distinge prin paradoxuri, derivate din contextele sociale și politice: tradițiile antebelice, supraviețuirea grupului de sociologi care au activat ori s-au format înainte de cel de al Doilea Război Mondial, influența teoriilor din spațiul occidental. Existența unor tradiții de mare prestigiu internațional și a unui grup masiv de sociologi profesioniști a făcut ca sociologia să fie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și politice: tradițiile antebelice, supraviețuirea grupului de sociologi care au activat ori s-au format înainte de cel de al Doilea Război Mondial, influența teoriilor din spațiul occidental. Existența unor tradiții de mare prestigiu internațional și a unui grup masiv de sociologi profesioniști a făcut ca sociologia să fie profesată mascat în cadrul altor discipline - economie, igienă, antropologie, etnologie, statistică (p. 193). România anilor ’60 ai secolului XX cunoaște o sincronizare rapidă cu toate curentele sociologice semnificative ale momentului și este suficient să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de caz asupra cercetării sociologice în răstimpul comunist: abordarea conflictuală a structurii sociale, continuarea monografismului școlii sociologice de la București etc. Din punctul nostru de vedere, cele mai importante câștiguri ale perioadei de relansare a sociologiei sunt formarea unei generații de sociologi și accesul, deși limitat, la cunoașterea marilor curente ale sociologiei, iar efectele acestor beneficii s-au văzut după 1990 în crearea unui mare număr de facultăți sau secții de sociologie, în funcționarea unor instituții de cercetare și în constituirea unui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
din perioada comunistă, iar ca probă stă lipsa unei lucrări românești despre Marx sau despre marxism acceptabilă științific. Iată ce efecte teribile poate produce dogmatizarea unui curent de gândire! Autoarea examinează schimbările din sociologia postdecembristă în ce privește elitele, structurile instituționale, circulația sociologilor. De interes sunt considerațiile despre orientările teoretice dominate în sociologia românească actuală, construcția de paradigme sociologice. Sunt reliefate contribuțiile sociologilor români la cercetarea proceselor tranziției de la societatea comunistă la societatea capitalistă. Cartea tratează, succint, decalajele și asimetriile dintre sociologia românească
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
efecte teribile poate produce dogmatizarea unui curent de gândire! Autoarea examinează schimbările din sociologia postdecembristă în ce privește elitele, structurile instituționale, circulația sociologilor. De interes sunt considerațiile despre orientările teoretice dominate în sociologia românească actuală, construcția de paradigme sociologice. Sunt reliefate contribuțiile sociologilor români la cercetarea proceselor tranziției de la societatea comunistă la societatea capitalistă. Cartea tratează, succint, decalajele și asimetriile dintre sociologia românească și cea occidentală. Așadar, sincronizarea cu sociologia din Vest nu se produce mecanic prin adaptarea ab initio la mersul ideilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
apărut din nevoia reală și profundă de a căuta explicații pentru fenomene și procese sociale și spirituale din cadrul național românesc, neregăsite în paradigmele sociologice ale secolului al XIX-lea” (p. 11). Fiind la origine o teză de doctorat, pe care sociologul H.H. Stahl o recomanda pentru publicare încă din 1984, lucrarea lui Schifirneț abordează, așadar, în mod sistematic o temă fundamentală a gândirii românești, o temă pe care autorul a studiat-o temeinic și a aprofundat-o, cu pasiune și angajare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sociale și politice românești din epoca modernă, semnificativă în acest sens fiind lucrarea sa Geneza modernă a ideii naționale (2001). Sub îngrijirea sa științifică, Editura Albatros a publicat, în ultimii 11 ani, peste 25 de titluri, reprezentând opere ale unor sociologi, istorici și filozofi români. În același timp, domnul Schifirneț a publicat numeroase studii în volume colective și în reviste de specialitate, precum și lucrări științifice individuale dedicate unor personalități și curente de idei din cultura română modernă, pe care le-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
observă clar în conținutul dicționarului, deopotrivă prin alegerea termenilor din vocabularul sociologic și a personalităților prezentate, cât și prin judecățile de valoare pe care autorul le face. Întâlnim în el concepte „uitate”, „ocolite” sau pur și simplu rămase inoperante pentru sociologii din România (alienare, fetișismul mărfii, xenocentrism, sexism instituționalizat, lupta de clasă, îmburghezirea clasei muncitoare, masculinitate hegemonică, oprimarea femeilor, panică morală, injustiție socială, proletarizare, socialism de stat etc.), care, lepădându-se de marxism, au aruncat, odată cu apa, și copilul din copaie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sociologia, în general, dominată de bărbați. Câți știu și recunosc faptul că Harriet Martineau (1802-1876), prin amploarea și profunzimea operei sale, poate fi așezată pe același plan cu Émile Durkheim și cu Max Weber? Se ignoră faptul că prima femeie sociolog din Marea Britanie și din lume a scris un tratat de metodologie a cercetării sociologice înainte ca atenția celorlalți specialiști să se fi concentrat asupra modului cum culegem și cum interpretăm datele. Harriet Martineau poate fi considerată fondatoarea sociologiei empirice. Ea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fondatoarea sociologiei empirice. Ea se pare că a utilizat termenul de „sociologie” înaintea lui Auguste Comte - a cărui operă a tradus-o și a făcut-o cunoscută în Marea Britanie și în SUA. Urmărind who’s who-ul sociologic din finalul dicționarului, sociologii din România, mai tineri și chiar și cei cu mai multă experiență în domeniu, își vor putea fixa sau reconfigura reperele activității de cercetare nu numai în funcție de sociologii clasici, ci și în acord cu gândirea celor care au făcut studii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
celor care au făcut studii exemplare asupra sistemului comunist defunct și a capitalismului global. Mă gândesc la Daniel Bell, cu lucrările The End of Ideology (1960), The Coming of Postindustrial Society (1973) și The Cultural Contradiction of Capitalism (1976), la sociologul și filozoful Rose Laub Coser, cu scrierile sale despre muncă și birocrație, despre familie și statusul femeilor în capitalism, la filozoful, sociologul și antropologul social britanic Ernest Gellner, emigrant din Cehoslovacia după invazia germană din 1938, cu lucrările Nation and
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
End of Ideology (1960), The Coming of Postindustrial Society (1973) și The Cultural Contradiction of Capitalism (1976), la sociologul și filozoful Rose Laub Coser, cu scrierile sale despre muncă și birocrație, despre familie și statusul femeilor în capitalism, la filozoful, sociologul și antropologul social britanic Ernest Gellner, emigrant din Cehoslovacia după invazia germană din 1938, cu lucrările Nation and Nationalism (1983), State and Society in Soviet Thought (1988), la sociologul britanic John Goldthorpe, autorul lucrării Order and Conflict in Contemporary Capitalism
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și birocrație, despre familie și statusul femeilor în capitalism, la filozoful, sociologul și antropologul social britanic Ernest Gellner, emigrant din Cehoslovacia după invazia germană din 1938, cu lucrările Nation and Nationalism (1983), State and Society in Soviet Thought (1988), la sociologul britanic John Goldthorpe, autorul lucrării Order and Conflict in Contemporary Capitalism (1985), și la încă mulți alți sociologi ale căror scrieri ar trebui cât mai degrabă traduse. Nu mi se pare normal, de exemplu, ca, acum când se traduce masiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]