4,641 matches
-
acțiuni de șoc). Odată ce cavaleria cucerea o poziție, era esențial ca infanteria să fie rapid dispusă pe acea poziție, deoarece cavaleria era mult mai puțin capabilă să mențină sau să apere acea poziție. Principala armă de cavalerie era sabia sau spada, dar majoritatea unităților erau înarmate și cu arme de foc: carabine sau pistoale. În ciuda denumirilor foarte diverse pe care le aveau unitățile din această perioadă, cavaleria se împarte la rândul său în funcție de gabaritul calului, al călărețului și în funcție de armament, în
Războiul în epoca napoleoniană () [Corola-website/Science/312671_a_314000]
-
Rițiu și Simona Șomăcescu. Acest film prezintă o legendă petrecută în Evul Mediu, imediat după descălecatul Țării Românești. Într-un sanctuar de origine dacică, păzit de „Timp”, personaj metafizic, o Coroană îl așteaptă pe cavalerul care o merită, alături de o spadă destinată exclusiv apărării țării. Pentru a nu fărâmița statul, stăpânul unei cetăți fortificate cere uciderea unuia dintre cei doi fii gemeni pe care îi născuse regina. Copilul este salvat de cel care trebuia să-l ucidă și este crescut și
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
al lui Lucian Pintilie (cu 352.761 spectatori). Analizând acest film, criticul Călin Căliman îl considera "„o altă «poveste pentru copii» istorisită de Sergiu Nicolaescu”", "„o «ficțiune istorică» sau, mai curând, un «basm cinematografic» din familia «filmelor de capă și spadă»”", plin de suspans. Într-un articol publicat în 1990 în revista Cinema, criticul Mircea Alexandrescu aprecia suspansul și ritmul nervos și sacadat al producției, caracteristice filmelor de acțiune, considerând că în acest film Sergiu Nicolaescu și-a demonstrat încă o dată
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Într-un ev mediu zbuciumat, imediat după descălicatul Țării Românești, într-un sanctuar dominat de «Timp», personaj metafizic, o Coroană îl așteaptă pe cavalerul care o merită, alături de o spadă destinată exclusiv apărării țării. Doi gemeni, părinți a doi fii gemeni caracterizați maniheist, își dispută favorurile Coroanei care arde palmele celui ce n-o merită. Deși «Numai cel ce-o merită o poate lua!», acesta n-o vrea, conștient de
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
Divizia „Tudor Vladimirescu” organizată de sovietici pe teritoriul Rusiei. S-a întors în țară printr-un noroc, fiind inclus în lotul ofițerilor români prizonieri făcuți cadou guvernului român cu prilejul alegerilor din 19 noiembrie 1946. Decorat cu Coroana României cu Spade și Panglica de Virtute Militară, veteran de război cu gradul de locotenent colonel, fiind distins cu titlul de cetățean de onoare al municipiului Bârlad. După întoarcerea din prizonierat, s-a căsătorit cu învățătoarea Mitrița Podoleanu, fiica învățătorului Gheorghe Podoleanu din
Horia Stamatin () [Corola-website/Science/310986_a_312315]
-
schimb, țăranii dădeau proprietarului o parte din recoltă și-i lucrau și partea lui de moșie, beneficiind, totodată, de protecția acestuia. Pentru a porni în campanie, un războinic avea nevoie de un cal puternic de luptă, de armură, scut și spadă. Mai era nevoie de un scutier care să poarte armele și de un cal pentru acesta. Nevoile militare au dat o mare dezvoltare acestui sistem. Pe timpul Carolingienilor, oștenii erau obligați să se echipeze și să se înarmeze pe seama lor. Statul
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
care prin Hotărârea nr. 334 din 15 iunie 1954 a aprobat propunerea MAI și Secției administrative a CC al PMR de retrogradare din funcție a generalului Popescu Ieremia. A fost decorat cu Ordinul „Steaua României”, clasa a V-a, cu Spade și Panglică de Virtute Militară pentru organizarea și transportarea în țară a bunurilor rechiziționate pe teritoriul sovietic, misiuni îndeplinite cu succes. Prin Decretul nr. 500 din 10 august 1964, tovarășului Popescu Ieremia i s-a conferit Ordinul „23 August”, clasa
Ieremia Popescu () [Corola-website/Science/311815_a_313144]
-
Cămașă de zale din metal. Se purta de către cavaler pe sub armură pentru protejarea zonelor vulnerabile neacoperite de platoșă. În stânga, detaliu asupra inelelor de fier care compun cămașa de zale. buzdugane și ciocane de luptă folosite în evul mediu, tipuri de spade folosite de cavaleri în perioada clasică a evului mediu. Se pot observa ornamentele de pe mâner și gardă Jos, spadă (floretă) din perioada renascentistă. Se observă trecerea de la o epocă la alta, de la portul armurii la cel al capei muschetarilor francezi
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
detaliu asupra inelelor de fier care compun cămașa de zale. buzdugane și ciocane de luptă folosite în evul mediu, tipuri de spade folosite de cavaleri în perioada clasică a evului mediu. Se pot observa ornamentele de pe mâner și gardă Jos, spadă (floretă) din perioada renascentistă. Se observă trecerea de la o epocă la alta, de la portul armurii la cel al capei muschetarilor francezi. Se observă la floretă inscripția de pe lamă. Iatagane turcești: cu tăiș pe interior (stânga) și cu tăiș pe exteriorul
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
filme ca urmare a intenției regizorului de a conferi noului film un caracter „exclusiv spectaculos și comercial”. Profesorul Florian Potra scria la 10 ani de la premieră că "Nemuritorii" este „un excelent hibrid între filmul istoric propriu-zis, genul de capă și spadă și cel de aventuri, cu striațiuni parodice de tipul «Armata lui Brancaleone», al lui Monicelli, împletind cu meșteșug clișeele de succes sigur, o anumită duioșie nostalgică și o solidă interpretare actoricească. Sergiu Nicolaescu, ca regizor, dă frâu liber unei narativități
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
picioarele lui Tzimiskes care îl înjură în mod grosolan și cu un gest brutal îi smulge barba, după exemplul șefului lor, toți tabără asupra nenorocitului pe jumătate mort. În sfârșit Ioan îl doboară cu o lovitură de picior și scoțând spada îi dă o lovitură puternică în craniu cu o ultimă lovitură, altul din asasini îl doboară. Împăratul cade mort, scăldat în sânge. La zgomotul luptei, soldații din gardă aleargă în sfârșit prea târziu. Pe fereastră intre torțe li se arată
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
cucerit pentru acești jucători! Ei au posibilitatea să te jefuiască fără a avea pierderi mari. În momentul în care vei fi atacat, este deja prea târziu. Singura strategie în cazul acesta, este o defensivă puternică, constând din mulți luptători cu spada și lăncieri. Nu ai voie să fi o țintă neatractivă, ușoara de cucerit, pentru jucătorii puternici. Dacă văd că au pierderi mari prin atacul satului tău, te vor lăsa de obicei în pace. Aici te ajută și moralul . Trupele de
Triburile () [Corola-website/Science/312268_a_313597]
-
multe puncte devin prin aceasta cu 70% mai slabe! Faza aceasta de siguranță te costă timp, dar este foarte eficientă, pentru că trupele defensive le vei folosi tot timpul. Dacă ai o apărare sănătoasă de cel puțin 1200 de luptători cu spada și 1200 de lăncieri, poți începe să formezi nobilimea și trupele ofensive. Locul ocupat în cadrul tribului Întemeietorul tribului Face un anume jucător fondatorul tribului. Prin aceasta, el dispuse de toate drepturile în trib: poate dizolva tribul, schimba numele triburile și
Triburile () [Corola-website/Science/312268_a_313597]
-
rămâne aproape neschimbată, cele mai semnificative modificări fiind cele ale formei scutului. Din secolul al XVII-lea, coroana princiară, ca simbol al puterii suverane, va fi redată chiar deasupra coarnelor, asociată, de multe ori, cu celelalte două simboluri ale puterii: spada și buzduganul. Este de semnalat că, începând cu domnia lui Vasile Lupu, steaua care flanca, la stânga, botul bourului, se transformă în soare. În secolul al XVIII-lea, chiar dacă elementele heraldice vechi rămân în esență aceleași, stema devine tot mai încărcată
Stema Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/312315_a_313644]
-
de bază - 22 661 unități. Exemple de valori sunt: colecția variată de arhilogie, numistică (dinarul roman cu chipul împăratului Marcus Aurelius, monedă bizantină), medalii și monede dedicate lui Mihai Eminescu); documente vechi (scrisori și circulare emise de Visarion Puiu), armament (spada unui ostaș din armata lui Ștefan cel Mare); etnografie (costume naționale) . Printre exponate se evidențiază o bisericuță, cu înălțime de circa un metru, confecționată integral din miez de pâine, păstrată anterior la Catedrala „Sfântul Nicolae” din Bălți . Muzeul de Istorie
Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți () [Corola-website/Science/312935_a_314264]
-
publicat în martie 1974 în revista Cinema, criticul Călin Căliman afirma că "Mihai Viteazul" este un „veritabil film-portret”, caracterul personajului principal fiind descris din punct de vedere psihologic. A fost conturat astfel „un erou cu adevărat durabil: deopotrivă poet al spadei, entuziast, visător, mare general, gânditor, revoltat...”. În același articol, el mai afirma că Nicolaescu nu s-a lăsat furat de clișeele superproducțiilor străine și de tentația „bătăliilor spectaculoase”, „«topind» adică în frescă oștile dace și romane aflate față în față
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
evocării, energia portretistică, simțul dramatic al peisajului, tensiunea temporală fac din Mihai, una dintre cele mai reușite pagini ale „Epopeei cinematografice naționale”. Dacă în prima parte eroul e doar răzvrătit, în cea de-a doua e vizionar și poet al spadei. Filmul, scris de Titus Popovici (Pr. ACIN), abundă în percutante portretizări: Stanca (Bulcă) s-ar mulțumi cu o fericire casnică, Sigismund Bathory (Ion Besoiu) suferă de inconsistența omului de salon, Basta, (Emmerich Schäffer) dă o imagine a chintesenței trufiei, Hassan
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
primară din Ucea de Jos de unde se transferă în 1922 în aceeași funcție la Arpașu de Jos. Pentru activitatea sa desfășurată în Corpul voluntarilor ardeleni și bucovineni, sublocotenentul Gheorghe Bobanga a fost decorat în 1932 cu medalia „Ferdinand I, cu spade”. Gheorghe Murărescu (n. 1830 - d. 1892) a fost fiul grănicerului Grigore Murărescu, cel care a stat la originea neamului Grigolașilor racoviceni. Gheorghe Murărescu a fost trimis de comandamentul Regimentului I de Graniță de la Orlat să facă studii la Institutul militar
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
atașament și credință față de persoana regelui și la fel ca el au procedat mulți alții. În afara granițelor Franței, elanul de cruciadă a fost aproape nul. În afară de un corp de oaste englez, condus de contele de Salisbury, Guillaume Longue Epée (William Spadă Lungă), nu s-a mai alăturat nimeni cruciaților francezi. În schimb și data aceasta, femeile nu au lipsit din cruciadă: regina Margareta își urma soțul, la fel Jeanne de Poitiers și multe alte doamne de rang înalt, în anturajul lor
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
celălalt-țapul ispășitor, trimițându-l "lui Azazel în pustie". În acest context este vorba de ritualul de ispășire Yôm-kippur (Vechiul Testament, Leviticul, 16:8-10). Ca geniu luciferic și purtător al mesianismului: "Și Azazel i-a învățat pe oameni să făurească săbiile și spadele, scutul și platoșa, și le-a arătat metalele și meșteșugul lucrării de a sulemeni ochii jur împrejur cu antimoniu, și de a înfrumuseța pleoapele și nestematele cele mai frumoase și mai de preț, și toate culorile vopselelor, și prefacerea lumii
Azazel () [Corola-website/Science/309531_a_310860]
-
(în ) este un film de capă și spadă american din 1998, regizat de Martin Campbell, inspirat din personajul Zorro creat de Johnston McCulley. Rolurile principale au fost interpretate de Antonio Banderas, Anthony Hopkins, Catherine Zeta-Jones și Stuart Wilson. În poveste, originalul Zorro (Hopkins) evadează din închisoare pentru a
Masca lui Zorro () [Corola-website/Science/309615_a_310944]
-
din Episcopia Hotinului și cu reîncreștinarea ortodoxă în spațiul eliberat de sub bolșevici, manifestându-se prin atitudinea anticomunista și tipărind și o revistă cu titlul "Biserică basarabeana". A fost decorat în timpul campaniei de pe frontul de est cu Ordinul „Coroană României” cu spade, în grad de Mare ofițer. A trecut Nistrul împreună cu Armata Română și intrând în orașul Tiraspol , unde nu mai fusese niciun episcop de 23 ani. Acolo a împărțit locuitorilor români și ruși cruciulițe, iconițe și cărți de rugăciuni, fiind asaltat
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
mai 1945). A fost avansat la gradele de locotenent-colonel în februarie 1944 și apoi colonel în decembrie 1944. Prin Decretul Regal nr. 3232/11 noiembrie 1946, colonelul Haupt a fost decorat cu Ordinul "Mihai Viteazul", clasa a III-a cu spade. După terminarea războiului, Mircea Haupt este înaintat la gradul de general de brigadă (1947) și numit Comandant Militar al Capitalei și subinspector general al Armatei pentru Educație Cultural-Politică (1947-1948), apoi șef al Spatelui Armatei (ianuarie - aprilie 1949), comandant al Corpului
Mircea Haupt () [Corola-website/Science/309012_a_310341]
-
studiile absolvind "Colegiul Național de Apărare" în 2000 și susține doctoratul în comunicare în 2006. Între 1996 și 1997, este numit Secretar de Stat, Ministrul interimar în departamentul Informațiilor Publice, funcție ce îi va aduce experianța necesară scrierii românului politic "Spadă", la începutul anilor 90. Specialist în marketing politic și electoral, îmbrățișează carieră universitară la Scoala Națională de Studii Politice și Administrative din București. Este fondator și președinte de onoare al Fundației Multimedia pentru democrație locală (înființată în mai 1995) Este
Bogdan Teodorescu () [Corola-website/Science/309128_a_310457]
-
deosebește o țară de alta, ce trebuie neapărat văzut și cunoscut în detaliu. Semnele acestor înzestrări deosebite se văd foarte bine în românele sale moderne, scrise cu mare siguranță, în care mai ales politică este personajul principal." În 2016, românul "Spadă" a apărut în Franța, la editură Editions AGULLO, în traducerea lui Jean-Louis Courriol, scriitorul fiind invitat la evenimente de lansare în librarii din Paris și Nancy. Disecând cu o plăcere malițioasa și cu un umor negru extrem de acut această tragi-comedie
Bogdan Teodorescu () [Corola-website/Science/309128_a_310457]