6,992 matches
-
Tot în Babilon, în decursul primului mileniu d.C., a fost compilată o ediție critică a Bibliei care însă nu s-a impus în favoarea Talmudului babilonian ce a dobândit caracter normativ. De-a lungul secolelor, „diaspora” babiloniană s-a distins prin spiritualitatea și cultura sa înaltă, supraviețuind practic până în zilele noastre, când în 1948-1949, în timpul primului război arabo-palestinian, s-a stins prin fuga membrilor săi sau prin exterminarea de către autoritățile irachiene. Soarta „diasporei” egiptene a fost diferită. Biblia ne relatează că după
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
diferite regiuni ale Țării Sfinte, în special în Ierusalim, toată existența iudaismului era pusă din nou la încercare. O altă gravă lovitură a fost aplicată ebraismului atunci când romanii l-au torturat pe venerabilul Rabbi Aqiba, unul dintre giganții săi prin spiritualitate și doctrină. Mult mai târziu, iudaismul palestinian a produs ediția pe care o putem numi textus receptus a Bibliei sau textul „masoretic” („tradițional”) și un Talmud, cel „palestinian”, care s-a bucurat de o autoritate mai mică decât cel babilonian
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
excelență, a obscurantismului își recapătă forța și vigoarea. Nu avem, în privința aceasta, decât să observăm importanța ghicitului, a astrologiei, a sincretismelor religioase sau chiar dezvoltarea tehnicilor New Age pentru a ne convinge. Același lucru este valabil pentru succesul lucrărilor de spiritualitate sau de edificare și al revistelor specializate sau pentru marele public care se referă la aceste teme. În fiecare dintre aceste cazuri, esențialul non-istoric, arhetipal este în joc. Această raportare la destin poate fi remarcată, de asemenea, în dezvoltarea ludicului
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
de "științe sociale, sociologie, etică și politică", D. Gusti analizează determinismul realității sociale, studiul activităților sociale, considerînd că societățile sînt condiționate de cadrul geografic, cadrul biologic, dar și de "propriul lor trecut, de tradiții și de propria lor mentalitate sau spiritualitate", de unde și alte două cadre: cadrul istoric și cadrul psihologic 44. În această direcție, D. Gusti își concretizează cercetarea prin studiul unităților sociale, atît a relațiilor sociale (de la cele interpersonale pînă la cele intergrupale), cît și a proceselor sociale. Sigur
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
istoriei, acest patrimoniu spiritual. În această cultură milenară descoperim ființa noastră istorică și, în același timp, un model catalitic pentru viața cotidiană. Cultura greco-latină nu este, așadar, un trecut perimat, ci un prezent etern, în ultimă instanță, steaua polară a spiritualității moderne. Cultura românească, datorită istoriei sale vitrege, nu a valorificat în colecții academice, ca toate marile culturi europene, operele clasicilor antici păgâni sau creștini. Tot un gol dureros este și lipsa unor monografii privind patrimoniul literar, istoriografic sau filosofic, al
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
potențial în toate ființele și prin aceasta există o unitate cu celelalte suflete: este mai degrabă o uniune a sufletelor care prin partea lor superioară participă toate la aceeași contemplare inteligibilă. Problema multiplicității sufletelor se rezolvă printr-un apel la spiritualitate: la cea mai înaltă treaptă există o stare de uniune atât de puternică încât nu se mai poate vorbi de o pluralitate de suflete, ci de un suflet unic care le precede pe toate celelalte (Sufletul Universal) I, 6, 20
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
înalt cu putință (Comm. I, 8, 10). În stările spirituale de treaptă superioară, individualitatea dispare odată cu atenția față de lucrurile exterioare; omul ajuns la Lumea Inteligibilă nu mai are conștiință de sine; funcțiile normale ale spiritului sensibilitate, memorie sunt unități ale spiritualității, sufletul este cu atât mai puternic, cu cât nu conștientizează propriile calități. În contemplare, spiritul uman trebuie să se despartă de conștiință, de individual pentru a-și putea obține unitatea pierdută. Memoria există în sufletul nepurificat de orice contact cu
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
etapizat dialogul. În ajutorul acestora vin diferite paradigme de inspirație biblică, oferind reprezentării umane modalități distincte prin care dialogul poate fi realizat. Pentru a nu divaga, în același context, este necesară amintirea și sublinierea unor aspecte importante ce țin de spiritualitatea sacramentului, de liturgică, de morală, de drept canonic și chiar de psihologie. Pentru coerența analizei cercetării noastre, în al patrulea capitol, vom prezenta efectele dialogului dintre confesor și penitent în cadrul celebrării sacramentului, efecte care nu sunt înțelese de data aceasta
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Urmând structura și ritualul bine stabilite, celebrarea sacramentului reconcilierii, promovează un dialog între confesor și penitent care este motivat de o bază teologică revelată și care se derulează potrivit unei structuri ecleziastice evidente. Același dialog se naște și datorită unei spiritualități pe care Biserica a aprofundat-o în timp și care, în ambient liturgic, se manifestă prin diferite celebrări și acte de cult. Fundamentată pe această spiritualitate, Biserica a construit un sistem de norme și principii morale care, pentru a fi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se derulează potrivit unei structuri ecleziastice evidente. Același dialog se naște și datorită unei spiritualități pe care Biserica a aprofundat-o în timp și care, în ambient liturgic, se manifestă prin diferite celebrări și acte de cult. Fundamentată pe această spiritualitate, Biserica a construit un sistem de norme și principii morale care, pentru a fi menținute, sunt protejate și garantate de un anumit cod de legi bisericești. Nu uităm însă, că la întreaga celebrare sacramentală, ia parte omul concret, cu propria
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
1 Aspecte spirituale ale dialogului confesor - penitent Dialogul sacramental se naște, așa cum am menționat în capitolele anterioare, mai întâi, într-un plan spiritual. El începe prin inițiativa lui Dumnezeu și continuă cu răspunsul omului. Pe această schemă, se construiește întreaga spiritualitate creștină și implicit și dialogul dintre confesor și penitent. Omul, care decide în mod liber să intre în scaunul de spovadă și să fie numit „penitent”, se lansează cu toată personalitatea într-un dialog de reconciliere cu Dumnezeu prin intermediul confesorului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
transmită și alte mesaje „spirituale”, prin care să divagheze de la celebrare și, astfel, să îl încurce pe penitent. El este invitat să fie coerent anumitor criterii și reguli: a) confesorul trebuie să nu urmărească să-i comunice penitentului „propria sa spiritualitate” cu privire la celebrarea spovezii sau la viața de credință, ci să îl conducă pe acesta să se conformeze spiritualității Bisericii, care are deja doctrina sa cu privire la acest sacrament și la credință; b) confesorul trebuie să încerce, prin dialogul său, să transmită
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
El este invitat să fie coerent anumitor criterii și reguli: a) confesorul trebuie să nu urmărească să-i comunice penitentului „propria sa spiritualitate” cu privire la celebrarea spovezii sau la viața de credință, ci să îl conducă pe acesta să se conformeze spiritualității Bisericii, care are deja doctrina sa cu privire la acest sacrament și la credință; b) confesorul trebuie să încerce, prin dialogul său, să transmită și să promoveze sfințenia; c) confesorul se va strădui să distingă „bolile sufletului” de alte boli psihologice, pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
deschidă și să aibă încredere, mai ales dacă știe că în confesional nu se află un simplu om, ci cineva care are o misiune specială din partea lui Cristos, fiind slujitorul și instrumentul acestuia. 5.3 Aspecte morale ale dialogului Alături de spiritualitatea creștină, care stă la baza celebrării reconcilierii sacramentale, se află și un sistem de criterii și principii morale, care se nasc și se fundamentează pe aceeași spiritualitate a Bisericii. Fiind propuse de Dumnezeu, aceste principii morale sunt puse în practică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Cristos, fiind slujitorul și instrumentul acestuia. 5.3 Aspecte morale ale dialogului Alături de spiritualitatea creștină, care stă la baza celebrării reconcilierii sacramentale, se află și un sistem de criterii și principii morale, care se nasc și se fundamentează pe aceeași spiritualitate a Bisericii. Fiind propuse de Dumnezeu, aceste principii morale sunt puse în practică doar în măsura în care creștinul vrea să ofere un răspuns pozitiv chemării lui Dumnezeu. În cazul în care creștinul nu face acest lucru, el comite un păcat. Este posibil
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mărturisirea penitentului, dar și prudență în orientarea derulării unui proces dialogic, care nu poate ignora toate aceste condiții și dispoziții cu privire la dezlegarea penitentului. 5.5 Aspecte psihologice ale dialogului Dacă relația dintre confesor și penitent este condiționată de o anumită spiritualitate, moralitate, legislație și aspecte liturgice, ce indică un întreg context al reconcilierii sacramentale, atunci procesul dialogic dintre cei doi este influențat de condițiile socio-ambientale în care sacramentul este celebrat. „Celebrarea liturgică nu este nici simplă nici automatică”, ci complexă și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prin subiectivitatea confesorului și interceptată de subiectivitatea penitentului. Celebrarea reconcilierii și structura personalității, sunt, prin urmare, „două variabile interdependente care interacționează în vederea experienței liturgice și religioase de Dumnezeu”. b. Penitentul cu religiozitate imatură Dincolo de fidelitatea față de rit, de credință și spiritualitate, există riscul ca religiozitatea trăită de penitent să nu aibă calitatea de a fi matură, ci imatură, influențând negativ procesul dialogic cu preotul-confesor. Un astfel de penitent se distinge net de cel matur prin prezența unor forme de narcisism, egoism
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
amintească de bunătatea lui Cristos, de paternitatea divină, de puterea lui Dumnezeu de a vindeca și de a judeca, de învățătura Sa, dar și de harul sacramental pe care îl primește în acel moment. Toate acestea sunt susținute de o spiritualitate, manifestate printr-o liturgie și garantate de morala și legislația Bisericii. Această perspectivă îl face pe penitent mai responsabil și mai conștient de reconciliere, ca dar primit de la Dumnezeu, dar și de capacitatea de a trăi iertarea în viața sa
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Există și modele ce pot orienta și inspira relația corectă dintre ei, numite paradigme. Ele determină conștientizarea ideii că Dumnezeu lucrează într-un mod original în viața penitentului prin acțiunea confesorului. Relația și dialogul dintre ei sunt fundamentate pe o spiritualitate și se exprimă în celebrarea liturgică a sacramentului. Aceasta este fidelă normelor morale ale Bisericii și este garantată și orientată de legi canonice. Important este însă și echilibrul psihologic pe care un creștin matur îl poate investi în acest dialog
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pot determina schimbări profunde ale persoanei: schimbări în identitate și în viziunea sa asupra lumii, în abilitatea de a face față sentimentelor puternice, de a menține un sens al sinelui pozitiv și de a se atașa de alții, schimbări în spiritualitate sau semnificație, în expectanțe, în nevoile de bază precum și în schemele cognitive despre siguranță, stimă, încredere, dependență, control și intimitate. Pearlman (1995) vorbește, de asemenea, despre riscul dezvoltării unei simptomatologii specifice stresului posttraumatic incluzând evitare, imagerie intruzivă și surescitare. Traumatizarea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
istovirii empatice. Traumatizarea vicarianta apare ca urmare a expunerii cumulative la traumă de-a lungul timpului. Accentul este pus pe felul în care angajarea empatică regulată cu victime a diverse traume, afectează schemele cognitive ale specialistului, identitatea sa, credințele și spiritualitatea (Pearlman & Saakvitne, 1995). Cele două constructe se suprapun, fără însă a deveni identice. Pearlman și Saakvitne (1995) susțin că unele simptome sunt comune, dar că traumatismul vicariant diferă prin centrare și context, abordând individul ca întreg în relație cu tot
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Cadell et al. (2003) și-au propus să investigheze creșterea posttraumatică în cazul a 174 de indivizi ce avuseseră grijă de persoane dragi care au decedat infectați cu HIV. Au constatat că factorii asociați cu semnificarea și creșterea posttraumatică sunt spiritualitatea, suportul social și sursele de stres. Semnificarea se poate realiza în două moduri: fie experiența traumatică este integrată schemelor deja existente, fie cognițiile pre-traumă sunt modificate astfel încât experiența traumatică să nu le contravină. Numeroase studii susțin acest proces de integrare
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
au suferit. Creația lui depășește, pe departe, fără discuție, nivelul unei literaturi marginale, de provincie. Un arhipelag al iubirii - Radu Cârneci: Scrisorile către Dorador. Jurământul Pusă sub semnul cuvintelor din Banchetul lui Platon, în care, invocându-i pe îndrăgostiți, titanul spiritualității antice le înfățișează idealul spre care tind dintotdeauna sufletele încărcate de sentimentul suprem - ...O, îndrăgostiților! Nu cumva ceea ce doriți este să rămâneți pururi împreună, unul alături de celălalt, astfel ca nici noaptea, nici ziua să nu fiți departe unul de altul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
dezlănțuit nectarul / de-ai aflat și tu că ești lucru sfânt, iar nu pământ/ ... / însă iată, s-a vădit că atoatecreatorul erai tu... Ilustrând aceeași temă a dragostei, o doină De dor și de drag mărturisește, de asemenea, prețuirea pentru spiritualitatea populară autentică: să iubești mai mult cu gândul, / dor să-ți fie cât trăiești / de ce mai cu foc iubești, / c-așa-i noima omenească, / dor cu dor să se-ntâlnească / în taină să se iubească/ la ceasuri și nopți anume
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
superb care alungă norii -, versurile lui Viorel Dinescu se apropie însă, adesea, de neoclasicism, prin tendința spre solemn, subliniată de măsura amplă a versurilor, în timp ce fondul poemelor e populat de zei, zeițe, Giordano Bruno, Socrate, Einstein, Euclid, puncte cardinale ale spiritualității umane cu ale căror voci poetul și-o identifică pe a sa. Resemantizând componentele realității, poetul sintetizează, prin aportul masiv al metaforei, un timp și un spațiu proteic, în căutare continuă a făgașului potrivit, iar mâinile orei schimbă memoria anotimpului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]