5,627 matches
-
temporar, altele s-au imprimat adânc chiar și în practica socială. * Evadarea din filosofia socială s-a făcut pe căi specifice, marcată fiind, în proporții diferite, de orientarea profesională de bază a fiecăruia dintre ei, inginer, matematician, jurnalist. * Specificarea realității sui generis pe care o reprezintă societatea, cercetată ca obiect sociologic, primește conținut diferit la pionierii sociologiei: apropierea sau depărtarea de produsele științelor naturii îi separă în mod evident. * Numele noii preocupări cognitive este diferit: politică, sociologie, materialism dialectic. Căile, instrumentele
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
nu e decât vâlvătaie./ Pârjolul mistuie acoperișuri, corul se plânge că Troia se risipește ca fumul când bântuie năprasnic prin case/ pârjol și suliți dușmane. Cu o ultimă privire, Hecuba contemplă zidurile cuprinse de pălălăi ucigașe când praful și fumul suie spre cer. Puterea nimicitoare a focului distruge întreaga cetate. Imaginea dezastrului închipuit de Euripide se răsfrânge peste veacuri în piesa lui Nicolae Iorga. Eroina lui Iorga se aruncă în flăcările care mistuie Troia. Ca și în Troienele autorului elin, la
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
30 de ani, sosise în Ardeal, iar de la Brașov se îndreaptă spre Tîrgoviște, care nu mai era capitală a Țării Românești, parcurgând culoarul Bran-Rucăr. Mai târziu, la începutul secolului al XVIII-lea, Ambasadorul Marii Britanii la Constantinopol, Paget, relatează tot Iorga, "suie pe cursul Dâmboviței, face popas la Rucăr... și trece în Ardeal". Pentru a încheia această incursiune istorică, vom mai aminti biruința lui Brâncoveanu în bătălia de la "Zărnești, sub munte...", după ce domnul muntean "trece prin Bran, cu toată paza imperialilor", cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
fusese instalată o santinelă care oprea fiecare camion care cobora, pentru a-i avertiza, probabil, despre pericolul curbelor. Pe vremea aceea șoseaua era numai pietruită, viteza de deplasare era destul de redusă, astfel că la urcare te puteai, cu puțină dibăcie, suii în camion din mers, însă la coborâre pe pantele destul de abrupte aveai nevoie de frâne bune. Dacă te lăsai furat de viteză, nu cunoșteai curbele și nu aveai atenția sporită, cum se întâmpla adesea militarilor, care nu conduceau de plăcere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
jos, fapt care în practică a dus la crearea unor unități administrative în care eficiența, nevoile oamenilor, interesele lor economice nu au figurat printre prioritățile legiuitorului. Combinând elemente de organizare administrativă din țări precum Franța și Belgia, într-un model sui generis românesc, el a făcut posibilă funcționarea unei tutele administrative excesive ce a transformat descentralizarea într-un deziderat mereu asumat de legile de organizare formulate în acest spațiu, mai puțin de cele elaborate în timpul dictaturilor. Regionalizarea României, în umbra modificării
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
apoi, închizând ochii, își culcă tandru obrazul pe vioară ca pe o coapsă de femeie. Melodia se ridică blând, ducând cu ea clinuri însorite, miresme de tufișuri și tineri păstori urmăriți de fatalitate. Însuși sufletul Carpaților, sublimat de poezia populară, suia pe scara tristeții, căutând sprijin la stelele încă invizibile, și revenea pe pământ pentru desfătările dansului și iubirii. "Balada lui Ciprian", murmură locotenentul, cucerit sincer de interpretarea învățătorului, când a tăcut vioara. "Ești un artist, Nicolae, nu un simplu amator
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
-și mâinile, își lovi rapid vârfurile degetelor unele de altele: Nu cred în Dumnezeu, doamnă. Pince-nezul căzu sec pe genunchii doamnei Dunin: "Nu crezi în Dumnezeu!" Samovarul își ținu răsuflarea. În liniștea așternută, se auzi respirația crizantemelor ofilindu-se. Pince-nezul sui la locul lui: "Văd în focul privirii dumitale că ești o fire pătimașă, chiar excesivă. Vei avea mai mult decât oricare alta nevoie de Dumnezeu." Pince-nezul coborî iar, ostenit: "Întoarce-te la El, El te va ierta, El singur iartă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
rând de ispitirile Sfântului Antonie și de credința sa de nebiruit. Credință, îmblânzitoare de suflete și fiare, dacă ne gândim la episodul în care Sfântul Antonie având nevoie să traverseze Nilul degrabă și negăsind nici o barcă prin apropiere, s-a suit în spinarea unui crocodil, căruia i-a poruncit să-l treacă Nilul fără de nici o tulburare. Iar fiara, cu nume de spaimă pentru tot neamul omenesc, aflată în puterea credinței nemărginite a Sfântului Antonie, s-a îmblânzit pe dată și purtându
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
foarte nesigură încă de la început; era frământărilor începea. Generalul Gheorghe Manu fiind ales vice-președinte cu cele mai puține voturi dintre cei patru vice președinți, se urcă cel dintâi la tribună ca să mulțumească Camerei. Cu acest prilej, el spune: — M-am suit cel dintâi la tribună ca să vă mulțumesc; deși am obținut cel mai mic număr de voturi, o fac ca să amintesc proverbul care spune: „Ferește-mă, Doamne, de prieteni, căci de dușmani mă feresc singur“. Generalul Manu era bănuit că cochetează
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cruță pe fratele său contribuie ca curentul opoziționist să crească. În Parlament se dau numeroase asalturi guvernului. În fruntea coloanelor de atac stau: Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Paladi - un debutant, Nicolae Ionescu, retorul armonios. Grupul junimist face un fel de opoziție sui generis, fiindcă nu vrea să se confunde cu opoziția cealaltă. Petre Carp are motive puternice să spere cum că el va lua succesiunea lui Ion Brătianu, când acesta va fi silit să părăsească cârma. Junimiștii sunt puțini în Cameră și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Lascăr Catargiu. b. mesagiul regal 15 noiembrie 1886 Adunarea Deputaților Deschiderea sesiunii 1886- 1887 ședința de la 15 noiembrie 1886 La orele 12 M.S. Regele însoțit de A.S. Principele Leopold Hohenzollern și de A.S. Principele Ferdinand intră în sala Adunării și, suindu-se pe Tron, dă citire următorului Mesagiu: Domnilor senatori, Domnilor deputați, Întrunirile anuale ale Corpurilor Legiuitoare sunt pentru Mine pururea o ocaziune fericită de a Mă pune în contact direct cu țara prin reprezintanții ei. Aceste întruniri dau totdeauna o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
erau pline de studenți. Când doctorul Romniceanu apăru, fu primit cu aceleași arătări de ostilitate. Însă Romniceanu era îndrăzneț și dârz. Rezista cu cuvinte violente dar, în fața numărului și a hotărârii manifestanților, fu silit să bată în retragere. Repede se sui în careta care-l aștepta la poartă. După el studenții vociferau și amenințau, i s-au aruncat cu plesnitori în caretă, i s-au lipit pe spatele trăsurii afișe injurioase! După ce d-rul a plecat în fugă, poliția, înștiințată, veni în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
miniștri. La Te-Deum erau prezenți membrii Curții de Casațiune, ai Consiliului de Stat, ai Curții de Conturi, Curțile și Tribunalele. După săvârșirea Te-Deumului, Măria-Sa a intrat în Cameră, la ușa căreia a fost priimit de întregul biurou al Adunării. Suindu-se pe tron, M.S. a depus jurământul pe noua Constituțiune a țării în fața reprezentanților națiunii și în cele mai entuziaste aclamațiuni. Președintele Adunării Naționale a ținut un cuvânt la care M. S. Domnul a răspuns, întrerupt fiind la mai multe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
unde a asistat în balcon la defilarea trupelor. Tunurile prin sunetul lor anunțau Capitalei toată durata acestei ceremonii. discursul ținut de d. președinte al adunării, către m.s. domnitorul Prea înălțate Doamne, în ziua de 10 mai, când înălțimea-Voastră v-ați suit pe tronul României, țara a văzut realizată cea mai vie și cea mai scumpă a sa dorință; acea zi care a întemeiat pentru țară începutul unei noi ere, țara a salutat-o ca data inaugurării regimului monarhic, care singur poate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
au prezentrat la Palat spre a supune M.S.R. Domnului voturile date de Senat și de Adunarea Deputaților. După ce au fost introduse în Sala Tronului, unde era față, și d-nii miniștri, Măriile Lor Regale Și au făcut intrarea și S-au suit pe Tron, în mijlocul celor mai vii aclamațiuni. D-nii președinți al Senatului și al Adunării Deputaților s-au înfățișat înaintea Măriilor-Lor Regale și președintele Senatului a rostit următoarele cuvinte: Măria Ta, Sunt mândru și fericit că soarta m-a desemnat a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Majestățile-Lor și Augustele Lor rude, urmate de corpul diplomatic, de d-nii miniștri și de toți înalții demnitari, precum și de doamne, au coborât colina Mitropoliei și, înaintea coloanelor, în poalele ei, Regele a încălecat, iar Regina și familia regală s-au suit iarăși în trăsura de mare gală și cortegiul s-a pus în mișcare spre a se întoarce la Palat, în aceeași ordine cu care venise. Nu mai puțin sincere și unanime au fost ovațiunile ce Augusta Familie Regală a întâmpinat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
celor prezenți, Reprezentanța Națională a fost convocată la 4 ianuarie 1926”. După Consiliul de Coroană, patriarhul Miron Cristea s-a dus, la îndemnul Reginei Maria, la Castelul Foișor, ca „să mângâiem pe principesa Elena, soția prințului Carol”. „Când m-am suit la principesă pe scări, prințișorul Mihai era vesel, zbiera, alerga prin odaia sa, făcând un tărăboi. Sărmanul nu știa ce se petrece cu tatăl său și familia”. 3 ianuarie 1926. La Sinaia se desfășoară un consiliu intim. Participă: regele Ferdinand
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fapte legate de îmbolnăvirea lui Mihai aflăm în memoriile Patriarhului Miron Cristea. În luna ianuarie 1931, după Crăciun s-a răcit prințul Mihai la Sinaia. Mamă-sa Elena, însoțită de ex-regina Greciei, Elisabeta, au plecat la Gara de Nord și s-au suit într-un tren obișnuit pentru Sinaia să vadă băiatul. La Sinaia, încă la gară i s-a spus că n-are loc la Peleș. Regele Carol al-II-lea a trimis vorbă Reginei Maria, care era la Sinaia, să n-o primească
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
plenipotențiari ai țărilor prin care va trece regele în drum spre Anglia: Germania, Franța, Belgia, Ungaria, Anglia. După ce s-au întreținut cu membrii guvernului și cu reprezentanții statelor străine și și-au luat rămas bun, Carol și Mihai s-au suit, cu însoțitorii lor, în trenul regal care a plecat la ora 1950. Luni, 14 noiembrie. Trenul regal în care se aflau Carol și Mihai în drum spre Londra a oprit în Budapesta (ora 10). Regele a fost întâmpinat de personalul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
invitați „pentru Mihăiță: Natalia Malaxa cu copiii, Costache și Irinel, Lucica Samsonovici, Pastia, Dămăceanu, Ilie Radu. Totul s-a desfășurat cu „voie bună”. Joi, 15 august. Prin Înaltul Decret Regal nr. 2692, Marele Voievod Mihai a fost numit à la suite în Batalionul de Gardă al Palatului Regal. La ora 16, Carol al II-lea, Mihai și Duduia pleacă la Buciumeni, fiind invitați de Victor Dombrowski, primarul general al Capitalei. Era prima zi de vânătoare la rațe. Erau așteptați de gazdă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
s-au alăturat și băieții vecini, Aurel și Vasile. Nu știam ce să mai inventăm. Lui Aurel, care era ceva mai isteț ca noi, îi trece prin gând, să ne dăm huța pe cumpăna fântânii. Zis și făcut. S-a suit el primul. A urmat Vasile și-apoi noi, fetele. Văzând că ei au alunecat fără nicio greutate și au aterizat în iarbă râzând, m-am urcat și eu. Din glumă, Vasile a mișcat cumpăna și eu am aterizat brusc peste
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am dat după ușă și-am privit atente: Cloșca a coborât de pe cuibar și s-a repezit întâi la apă. Doamne, ce însetată mai era! Probabil, pe cuibar îi era foarte cald. Apoi a ciugulit puțin și repede s-a suit pe cuib. Se mai vedeau încă vreo trei puișori. Când tata a venit de la serviciu, i-am povestit ce-am descoperit. După ce s-a făcut c-a meditat de ajuns mi-a spus foarte serios: Cloșca asta cu tot cu puișori va
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am dus în livadă. Ilie și Vasile, vecinii noștri, au venit să ne ajute. Au proptit câte o scară de meri și peri, au luat câte o găleată cu toartă și s au urcat atenți în pomi. Eu m-am suit în mărul cel mai bătrân căci era mai rămuros și cu crengile mai încărcate de rod. Oltea a rămas jos, lângă coșărci, ca să le care cu mama în beci. Vasile și Ilie nici nu se zăreau. Erau tocmai în vârf
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
anunțat că se dă libera trecere peste pod doar pentru o jumătate de oră. Apoi podul va fi aruncat în aer. Strigăte disperate, derută! Tata a fost singurul care și-a păstrat calmul și luciditatea. A înhămat iapa, ne-a suit în docar și a dat bice. La intrarea pe pod, aglomerație mare, fiecare lupta pentru el pentru a se salva. Nimeni nu știa ce va urma, dacă rămâne în continuare pe teritoriul Basarabiei. Cu greu am reușit să intrăm pe
POVESTEA REFUGIULUI MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Codreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1674]
-
mărturisi de vreo metodă anume, de creație... Poezia mi se pare a fi însăși... antimetoda. Este imprevizibilul, surpriza care ți se întâmplă... Și totuși, dacă e să-mi explic, pe cât e posibil a face așa ceva în acest domeniu al subiectivității sui generis, metoda de creație sau, când e cazul, de elaborare a eseurilor din volumul Șlefuitorul de lentile și mai ales din cel intitulat A opta zi/ Cosmograme, ar fi de constatat că textele respective țin de linia imprevizibilității, a surprizei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]