5,059 matches
-
au admirat ieri, să pună inconsecvență și ușurătate în tot ceea ce depinde de ei, să-și schimbe amanta, distracțiile, casele, nebuniile. Și aceasta nu este tot: deoarece armate puternice și un foarte mare număr de fortărețe asigură pentru totdeauna tronul suveranilor în acest regat; astăzi ei nu au de ce să se teamă nici de războaie interne, nici de atacul vecinilor lor. CAPITOLUL V [Cum trebuie conduse orașele sau principatele care se conduceau după propriile lor legi înainte de a fi cucerite] Nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cruzimile împăraților lor. Aceiași englezi care l-au trimis la moarte pe Carol I pentru că le încălca drepturile și-au muiat curajul de tot sub puterea trufașă a Protectorului lor. Așadar, nu republicile sînt acelea care-și aleg după voie suveranii, ci oamenii abili care, ajutați de conjuncturi favorabile, au supus aceste țări împotriva voinței lor. Așa cum oamenii se nasc, trăiesc o vreme și apoi mor de boală sau de bătrînețe, tot astfel, republicile se formează, înfloresc vreme de cîteva secole
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
republicile simt, toate, că acest timp va sosi și văd în orice familie mai puternică un germene al maladiei care le va da lovitura de moarte. Niciodată republicanii cu adevărat liberi nu vor putea fi convinși să-și aleagă un suveran, vreau să spun cel mai bun suveran, căci totdeauna ei vor spune că e mai bine să depinzi de legi, decît de capriciile unui singur om. CAPITOLUL X [Cum trebuie măsurate forțele tuturor principatelor] Din vremea cînd Machiavelli scria Principele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
sosi și văd în orice familie mai puternică un germene al maladiei care le va da lovitura de moarte. Niciodată republicanii cu adevărat liberi nu vor putea fi convinși să-și aleagă un suveran, vreau să spun cel mai bun suveran, căci totdeauna ei vor spune că e mai bine să depinzi de legi, decît de capriciile unui singur om. CAPITOLUL X [Cum trebuie măsurate forțele tuturor principatelor] Din vremea cînd Machiavelli scria Principele și pînă azi, lumea s-a schimbat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ar spune Machiavelli însuși, dacă ar putea vedea noua formă a Corpului politic al Europei și atîția mari prinți care trăiesc azi în lume și care atunci nu însemnau nimic; puterea bine consolidată a regilor, maniera de a negocia a suveranilor și acest echilibru de forțe, pe care l-a stabilit în Europa alianța unor conducători remarcabili, pentru a se opune celor prea ambițioși, alianță care n-are alt scop decît liniștea omenirii? Toate acestea au produs o schimbare atît de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a cărui țară este întinsă și care, astfel, are mulți bani și trupe numeroase, poate să se mențină prin propriile forțe, fără sprijinul nici unui aliat, împotriva atacurilor dușmanilor". Îndrăznesc să-l contrazic; spun chiar mai mult și susțin că un suveran, oricît de temut ar fi, n-ar putea rezista singur în fața unor dușmani puternici, fiindu-i absolut necesar ajutorul cîtorva aliați. Dacă cel mai formidabil, cel mai puternic suveran din Europa, Ludovic XIV, a fost pe punctul de a sucomba
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să-l contrazic; spun chiar mai mult și susțin că un suveran, oricît de temut ar fi, n-ar putea rezista singur în fața unor dușmani puternici, fiindu-i absolut necesar ajutorul cîtorva aliați. Dacă cel mai formidabil, cel mai puternic suveran din Europa, Ludovic XIV, a fost pe punctul de a sucomba în războiul pentru succesiunea din Spania și, neavînd încheiate alianțe, n-a mai putut, aproape, rezista în fața coaliției atîtor regi și prinți care au vrut să-l zdrobească, cu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a fost pe punctul de a sucomba în războiul pentru succesiunea din Spania și, neavînd încheiate alianțe, n-a mai putut, aproape, rezista în fața coaliției atîtor regi și prinți care au vrut să-l zdrobească, cu atît mai mult orice suveran care-i este inferior nu poate, fără a risca enorm, să rămînă izolat și privat de alianțe puternice. Se spune, și ideea se repetă fără multă judecată, că tratatele sînt inutile, deoarece niciodată nu sînt respectate toate prevederile, iar în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
tratate. Aliații pe care ți-i faci vor fi tot atîția dușmani mai puțin; iar dacă nu-ți sînt de nici un ajutor, vei reuși întotdeauna să-i reduci la a respecta o neutralitate sigură. Machiavelli vorbește apoi despre principini, acei suverani în miniatură, care, neavînd decît state mici, nu pot duce o campanie armată. Autorul insistă pe ideea că aceștia trebuie să-și fortifice Capitala pentru a se putea retrage acolo pe timp de război. Prinții italieni despre care vorbește Machiavelli
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
duce o campanie armată. Autorul insistă pe ideea că aceștia trebuie să-și fortifice Capitala pentru a se putea retrage acolo pe timp de război. Prinții italieni despre care vorbește Machiavelli nu sînt, la drept vorbind, decît un amestec de suverani și oameni de rînd. Ei nu jucau rolul de mari seniori decît cu slugile lor; ceea ce i-am putea sfătui mai bine ar fi, cred, să-și mai tempereze cumva părerea pe care o au despre grandoarea lor, venerația nesfîrșită
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de ajuns pentru a se opune împăratului, care are obiceiul de a le face să simtă destul de des cît sînt de vulnerabile, într-un cuvînt, a purta războaie, a da bătălii, a ataca sau apăra fortărețe este numai treaba marilor suverani; iar cei care vor să-i imite, fără însă a avea puterea necesară, seamănă cu acela care imita zgomotul tunetului și se credea Jupiter. CAPITOLUL XI [Despre principatele ecleziastice] Nu prea văd, în Antichitate, preoți deveniți suverani. Mi se pare
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
abuza de ea, n-a fost nicicînd la ei vreun război religios. Cînd, în vremea decadenței Imperiului roman, Europa a fost o anarhie de barbari, totul s-a divizat într-o mie de mici suveranități. Mulți episcopi s-au făcut suverani, iar exemplul l-a dat episcopul de Roma. Se pare că sub aceste conduceri ecleziastice oamenii au dus-o destul de bine, căci principii electivi, principii ajunși la putere la o vîrstă avansată, conducătorii ale căror state sînt foarte limitate, precum
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
politică. Este sigur însă că nici o țară n-are mai mulți cerșetori decît una condusă de preoți; acolo putem vedea un tablou impresionant al tuturor mizeriilor umane, dar nu al celor săraci, pe care-i atrag acolo liberalismul și pomana suveranilor, ca pe insectele care se lipesc de cei bogați și se tîrăsc în urma opulenței, ci al sărmanilor famelici, pe care mila suveranului lor îi privează de cele necesare, pentru a preveni corupția și abuzurile pe care poporul are obiceiul de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
impresionant al tuturor mizeriilor umane, dar nu al celor săraci, pe care-i atrag acolo liberalismul și pomana suveranilor, ca pe insectele care se lipesc de cei bogați și se tîrăsc în urma opulenței, ci al sărmanilor famelici, pe care mila suveranului lor îi privează de cele necesare, pentru a preveni corupția și abuzurile pe care poporul are obiceiul de a le face cînd e îndestulat. Sînt, fără îndoială, legile Spartei, unde banul este interzis, cele care stau la baza principiilor celor mai multe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și spirituale; avariția preocupată de a trece agoniseala poporului în mîinile familiilor lor, pentru a-și îmbogăți nepoții, metresele sau bastarzii. Cei care gîndesc puțin găsesc bizar faptul că oamenii suportă cu atîta docilitate și răbdare opresiunea acestui fel de suverani, că nu deschid ochii asupra viciilor și exceselor oamenilor bisericii și că îndură de la un cap tonzurat ceea ce n-ar suporta din partea unui cap tonzurat cu lauri. Acest fenomen apare mai puțin ciudat acelora care cunosc puterea superstiției asupra înapoiaților
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în cazarmă decît munca, destrăbălați care caută să scape de pedeapsa legii intrînd în armată, tineri descreierați, nesupuși față de părinți, care se înrolează lăsîndu-se duși de spiritul lor ușuratic; toți aceștia au tot atît de puțină înclinație și atașament față de suveran ca și străinii. Ce diferență între aceste trupe și cele cu care romanii au cucerit lumea! Dezertările, atît de frecvente în zilele noastre, în toate armatele, erau ceva necunoscut la romani; acei oameni care luptau pentru familiile lor, pentru penați
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
romani; acei oameni care luptau pentru familiile lor, pentru penați, pentru burghezia romană și pentru tot ce aveau mai sfint în viață nu se gîndeau să trădeze în același timp atîtea interese, printr-o dezertare lașă. Ceea ce face siguranța marilor suverani ai Europei este faptul că armatele lor sînt relativ asemănătoare, iar din acest punct de vedere nu au avantaj unii asupra celorlalți. Altfel sînt doar trupele suedeze, formate din burghezi, țărani și soldați laolaltă, dar atunci cînd merg la război
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
situație mult timp, fără să se ruineze ei înșiși mai mult chiar decît dușmanii lor. Acestea despre mercenari. Cît despre modul în care un mare principe trebuie să facă războiul, sînt întru totul de acord cu Machiavelli. Efectiv un mare suveran trebuie să preia conducerea trupelor, să rămînă lîngă armata sa, ca într-o a doua reședință. Interesul, datoria, gloria lui totul îl obligă la aceasta. Cum este șeful justiției distributive, tot așa este și protectorul și apărătorul poporului său; el
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
persoană la armată, deoarece toate ordinele pleacă de la el, iar astfel, dispozițiile și executarea lor își urmează cu o rapiditate extremă. Prezența lui, de altfel, pune capăt neînțelegerilor dintre generali, atît de periculoase pentru armată și atît de dăunătoare intereselor suveranului. El instaurează o ordine mai strictă în privința depozitelor, munițiilor și proviziilor de război, fără de care un Cezar în fruntea a o sută de mii de combatanți nu ar face nimic. Cum principele este acela care dă ordinul de începere a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
datoria lui să coordoneze desfășurarea ei și să constituie, prin prezența lui, un exemplu în măsură a da siguranță ostașilor; pentru aceasta se și află în fruntea armatei. Se va spune că nu toți s-au născut soldați, iar mulți suverani nu au nici talentul, nici experiența, nici curajul necesar pentru a comanda o armată. Este adevărat, recunosc; totuși această obiecție nu mă deranjează prea mult, căci se găsesc întotdeauna generali destul de pricepuți în armată, iar principele nu are decît să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
frică să nu împartă gloria cu ei; din toate timpurile, acest fapt a fost cît se poate de potrivnic intereselor lor. O groază de bătălii au fost pierdute din acest motiv și, adesea, micile gelozii au făcut mai mult rău suveranilor decît numărul copleșitor și avantajele dușmanilor. Fără îndoială că principele nu trebuie să facă războiul doar cu trupe auxiliare, dar el însuși trebuie să fie, la rîndul lui, auxiliar, să fie în stare să acorde tot atîta ajutor cît primește
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Marlborough au fost uniți, au fost învingători; dar cînd Anglia și-a părăsit aliații, Ludovic XIV s-a ridicat pe dată. Puterile care se pot lipsi de trupe mixte sau auxiliare fac bine cxcluzîndu-le din armatele lor; dar cum puțini suverani din Europa sînt într-o asemenea situație, sînt de părere că ei nu riscă nimic cu auxiliarii, atîta timp cît numărul soldaților proprii este mai mare. Machiavelli nu scria decît pentru principii mici și, mărturisesc, nu văd la el decît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
necumpătarea acelora care o practică. Un soldat este pedant cînd nu se leagă prea mult de lucruri mărunte, cînd este fanfaron sau cade în donquijotism. Entuziasmul lui Machiavelli îl expune aici pe principe ridicolului; el exagerează într-atît, încît vrea ca suveranul său să nu fie decît soldat; face din el un Don Quijote perfect, care nu are în minte decît cîmpuri de bătălie, metereze, planuri de încercuire, linii de bătaie și atacuri. Un principe care nu se dăruiește decît meseriei războiului nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care să nu fi fost generos. A afișa zgîrcenia înseamnă a spune poporului: Nu așteptați nimic de la mine, vă voi plăti prost serviciile; ar însemna, astfel, să stingă ardoarea pe care orice supus o are în mod natural în slujirea suveranului său. De bună seamă că numai omul econom poate fi generos, doar cel care-și administrează prudent bunurile poate face bine celorlați. Este cunoscut exemplul lui Francisc I, regele Franței, ale cărui cheltuieli excesive au fost, în parte, cauza nenorocirilor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
patriei, simplu negustor, a fost abil și darnic. Orice strîngător este un mic geniu, și eu cred că are dreptate cardinalul de Retz cînd spune că, în marile afaceri, niciodată nu trebuie să te uiți la bani. Trebuie, deci, ca suveranul să cîștige mult, favorizînd comerțul și manufacturile supușilor, pentru a putea cheltui mult pentru ei. Acesta va fi iubit și stimat. Machiavelli spune că dărnicia îl va face să fie disprețuit; iată ce ar spune un rentier. Dar astfel trebuie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]